Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/A refuzat sa dea mita la SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII – Romanian Intelligence Service (SRI) si la prestigioasa companie petroliera austriaca OMV PETROM SI A FOST ASPRU PEDEPSIT/ Risca 30 de ani de inchisoare

Publicat

pe

Lupta anti-coruptie in Romania nu mai are limite.

Povestea conferenţiarului universitar roman de la UNIVERSITATEA PETROL-GAZE – University Petroleum-Gas din Ploieşti (UPG), hăituit de SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII – Romanian Intelligence Service (SRI) şi DIRECTIA GENERALA ANTICORUPTIE – General Anticorruption Directorate (DGA), pedepsit aspru pentru că nu a dat şpagă la SRI și la compania petroliera austriaca OMV PETROM

Grigoraş Ioan Dan este patronul firmei ADDECO S.R.L. înfiinţată în iulie 1991, fiind atestată de către AGENŢIA NAŢIONALĂ DE RESURSE MINERALE – National Agency for Mineral Resources (A.N.R.M.) Bucureşti pentru elaborarea de studii de cercetare în domeniul industriei de ţiţei şi gaze.

           Firma a finalizat 170 studii de fezabilitate pentru evaluarea resurselor geologice şi a performanţelor în exploatare a unor zăcăminte comerciale de hidrocarburi, diverse alte lucrări, 150 rapoarte de expertiză pentru studii de zăcământ, 1 proiect şi 3 rapoarte de expertizare-supervizare de abandonare din exploatare pentru 3 sonde, în perioada 2000-2015 pentru: S.C. ROMFOR S.A., ROMPETROL S.A., S.N.G.N. ROMGAZ S.A., OMV PETROM, AURELIAN OIL & GAS PLC (UK), RAFFLES ENERGY Pte Ltd (UK), WINTERSHALL S.A. KASSEL (Germania), NOVOMET (Rusia), TRANSION S.R.L., iar în perioada 2000-2002 a fost consultantul firmelor ROMTEX International, L.L.C., Houston, Texas, S.U.A. şi AMROMCO Energy, L.L.C., Delaware, S.U.A., pentru demararea unui program de reabilitare a exploatării gazelor naturale pentru unsprezece zăcăminte din România împreună cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. semnat pe data de 25.01.2002, cu sprijinul ADDECO S.R.L.

Firma s-a clasat în Topul firmelor prahovene 2010: pe locul 1, categoria servicii microîntreprinderi, în Topul firmelor prahovene 2009: pe locul 6, categoria servicii microîntreprinderi, în Topul firmelor prahovene 2006: pe locul 8, după domeniul de activitate, în Topul naţional al firmelor private 2008: locul 19, după domeniul de activitate şi pe locul 31 în clasamentul judeţean, categoria microîntreprinderi, în Topul naţional al firmelor private 2006: locul 45, categoria microîntreprinderi, în Top Profit/Afaceri România 2009-2011 Microîntreprinderi, judeţul Prahova: locul 1, după domeniul de activitate.

Grigoraş Ioan Dan este expert atestat A.N.R.M., ex-conferenţiar doctor inginer la UNIVERSITATEA PETROL-GAZE – University Petroleum-Gas din Ploieşti, la Departamentul de Geologie Petrolieră şi Inginerie de Zăcământ (GPIZ) al Facultatii Transportul, depozitarea si distributia hidrocarburilor – Petroleum Geology and Reservoir Engineering Department from the Transportation, Storage and Distribution of Hydrocarbs Faculty, are o experienţă de 37 ani în domeniul industriei petroliere, producţie, proiectare, învăţământ universitar. A lucrat un an şi jumătate în Nigeria pentru NATIONAL NIGERIAN PETROLEUM CORPORATION, ca supervizor în proiectarea şi execuţia unor parcuri de rezervoare şi aproape trei ani pentru compania petrolieră americana AMOCO, ca inginer de zăcământ.

Deoarece ADDECO S.R.L. a refuzat să dea mită la OMV PETROM şi A.N.R.M. pentru avizarea contractelor câştigate la licitaţie, pe data de 07.10.2011 OMV PETROM a reziliat toate contractele pe care ADDECO S.R.L. le avea în derulare. Menţionăm ca in urma a 3 tranzacţii avocaţiale încheiate prin negocieri îndelungate cu OMV PETROM, ADDECO S.R.L. a reuşit sa recupereze o mică parte din banii datoraţi de OMV PETROM pentru lucrările efectuate, dar neplătite la data rezilierii contractelor, in 07.10.2011. Cazul a fost mediatizat şi în presă. ADDECO S.R.L.a încercat să solicite daune morale pentru prejudiciile aduse firmei, dar nici o casă de avocatură nu a vrut să-i reprezinte.

Informări asupra acestor situatii au fost facute in mai multe randuri si catre OMV PETROM S.A. (are a ales sa ne rezilieze toate contractele in derulare) si catre:

-Conducerea si Comisia de Etica OMV PETROM S.A. (atat la Bucuresti, cat si la Viena),

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – Ministry of Economy: Domnului Secretar de Stat Claudiu Constantin Stafie,

A.N.R.M.: Domnului Presedinte Alexandru Patruti si Domnului Director General Dorin Octavian Cojocaru (care a avut o deosebita influenta la rezilierea contractelor ADDECO S.R.L., refuzand de asemenea prelungirea termenelor numai pentru ADDECO, avand firme protejate si intre timp a fost obligat sa-si dea demisia la 01.05.2013). Aproape imediat dupa demisia fortata a Domnului Director General Dorin Octavian Cojocaru, a fost arestata Iarmila Ghiţan (a fost reclamata pentru pretinderea a 1000 Euro pentru oferirea unui atestat A.N.R.M., caz descris pe larg in presa), din comisia de acordare atestate A.N.R.M., care elibera atestate numai prin solicitarea de foloase necuvenite,

DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE – National Anticorruption Directorate (DNA), CONSILIUL CONCURENTEI – Competition Council, TRANSPARENCY INTERNATIONAL, PRESA (s-a publicat un articol in ziarul PUTEREA (Răzvan MATEESCU) pe data de 30.03.2012 si altul in Revista KAMIKAZE (Alexandru CĂUTIŞ) nr. 43/30 octombrie-5 noiembrie 2013, cu mare impact la public, mai ales in mediul on line).

Singurul lucru pe care ADDECO S.R.L. a reuşit să-l obţină în urma sesizărilor este faptul că din 2012 OMV PETROM a început să publice toate licitaţiile sale pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) şi nu intern, ca până atunci.

În anul următor, 2012, ADDECO S.R.L. a fost scoasă şi de pe piaţa licitaţiilor cu lucrări similare la S.N.G.N. ROMGAZ S.A., întrucât a refuzat să plătească ca mita o taxă lunară de protecţie necondiţionată bunului coleg de facultate al lui Grigoraş Ioan Dan și anume Dan Paul Ştefănescu, Director Producţie ROMGAZ Mediaş. Grigoraş Ioan Dan a făcut numeroase plângeri la DNA şi Ministerul Energiei şi singurul lucru pe care a reuşit să-l obţină este faptul că din 2016 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a început să publice toate posturile de angajare vacante scoase la concurs pe site-ul propriu: www.romgaz.ro şi nu intern, ca până atunci.

Firma lui Grigoraş Ioan Dan, ADDECO S.R.L., nu a avut niciodata nici o legatura cu UPG, nu a beneficiat de nici un avantaj de la UPG, respectiv nu a folosit spatii sau utilitati din UPG, asa cum fac alti distinsi profesori pentru firmele proprii. Datorită faptului că Grigoraş Ioan Dan a refuzat să le facă parte din profitul firmei rectorului Universităţii Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti Coloja Mihai Pascu – informator SRI, după ultimele dezvăluiri din presă (ataşate) şi decanului Nistor Iulian (precum şi la numeroşi şefi de departamente/catedre, ca şi preşedintelui de sindicat), buni prieteni şi colegi de facultate cu o figură proeminentă din OMV PETROM, Florin Mocănescu, patronul firmei căpuşă OMV PETROM: RFD OIL and GAS (înregistrată în Cipru şi în România), unul din principalii sponsori ai UPG, cu sprijinul SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII – Romanian Intelligence Service (SRI) Prahova, colonel (rezerva) Titus Ştefan (pensionat forţat în iunie 2016 şi angajat imediat la ELECTRICA Ploieşti ca şef serviciu de către naşul său de cununie , directorul societăţii), căruia Grigoraş Ioan Dan i-a refuzat acordarea unor foloase necuvenite în bani, i s–a fabricat în ianuarie 2016 un dosar penal de luare de mită fără probe materiale, bazat iniţial pe interceptări ilegale, care nu l-au incriminat în nici un fel şi apoi după o urmărire penală asiduă de cca. 10 luni, fără să se reuşească organizarea unui flagrant, au fost obţinute sub presiune declaraţii false de la 32 studenţi, majoritatea angajaţi OMV PETROM, care au cumpărat fără aprobarea lui Grigoraş Ioan Dan şi fără delegaţie, bonuri de carburant pe firma ADDECO S.R.L. de la o staţie distribuţie OMV PETROM, fără ca ADDECO S.R.L. să aibă contract cu aceasta.

Totuşi pe data de 09.10.2017, la avertismentul ADDECO S.R.L., OMV PETROM a acceptat să storneze toate cele 23 facturi emise ilegal pentru clientul fictiv ADDECO S.R.L., recunoscându-şi practic greşeala şi prin urmare faptele de care este acuzat Grigoraş Ioan Dan nu mai există. Acum ar trebui ca OMV PETROM să plătească daune morale şi materiale pentru această greşeală.

OMV PETROM este principalul sponsor al UPG şi Grigoraş Ioan Dan a primit numeroase ameninţări de la rectorul şi decanul menţionaţi pentru că pe data de 20 iunie 2013, a semnalat Consiliului Naţional de Etică faptul că există elemente de plagiat, copiate după teza sa de doctorat – susţinută în anul 1999, în teza de doctorat susţinută în anul 2007 la UPG Ploieşti de către prietenul rectorului UPG, Marcian Gheorghe, director la OMV PETROM. Gheorghe MARCIAN este cunoscut si sub porecla de “Domnul 10%”, datorita comisionului de spaga minim pe care il percepe pentru orice lucrare contractata de OMV PETROM pe care o avizeaza.

Menţionam că în urma sesizărilor lui Grigoraş Ioan Dan, acesta a fost convocat telefonic în 2 rânduri la DNA Ploieşti în 2013-2014, ca să dea declaraţii despre sus numitul Marcian Gheorghe, director la OMV Petrom, care i-a solicitat mită în mai multe rânduri pentru avizarea lucrărilor câştigate la licitaţie de firma sa ADDECO S.R.L.

Unele din neregulile flagrante care apar la Universitatea Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti au fost relatate recent în presă.

Rectorul Mihai Pascu Coloja de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, împreuna cu decanul Facultăţii de Ingineria Petrolului si Gazelor, profesorul Nistor Iulian, amândoi buni prieteni si colegi de facultate, care conduc UPG in prezent după bunul lor plac si al amantelor acestora, i-au făcut loc la Departamentul de Geologie Petrolieră şi Inginerie de Zăcământ (GPIZ) ca profesor, colonelului (rezerva) SRI Marian Rizea, fost agent al Securităţii ca poliţie politică comunistă. Si ca securistul Marian Rizea sa aibă obiectul muncii, adică cursuri de predat, Mihai Pascu Coloja si Nistor Iulian, au îndepărtat cu ”ajutorul” col. (r) SRI Ştefan Titus un cadru didactic cu vechime de 30 de ani in UPG (Grigoraş Ioan Dan) si l-au lăsat pe drumuri. Grigoraş Ioan Dan avea toate cursurile tipărite, dar si pe format electronic, ca sa-l „ajute” in munca pe col. (r) SRI Marian Rizea.

Operaţiunea de îndepărtare a lui Grigoraş Ioan Dan de la UPG Ploieşti in folosul col. (r) SRI Marian Rizea a avut loc cu ajutorul unui ofiţer de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice (SICE), Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, Iulian I. Iordache, soţul lui Iordache Adriana Florentina (fostă Şelaru), fosta studenta, angajata OMV PETROM si principal delator al cadrului didactic (Grigoraş Ioan Dan) pedepsit cu un dosar penal. Studenta respectivă nu l-a acuzat pe inculpat că acesta i-ar fi cerut foloase necuvenite, sau că i-ar fi dat mită acestuia, ci doar că a auzit zvonuri(!). Ofiţerul SICE Iulian I. Iordache a fost recompensat pentru „lucrare” cu transferul de la Politia Buşteni, Prahova la SICE IJP Prahova Ploieşti si cu dublarea salariului (!). Dosarul penal fabricat într-o singură zi la SICE a fost trimis de urgenţă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, fostului colaborator al col. (r) SRI Titus Ştefan şi anume Valentin Teodorescu, fost maior SRI şi transferat în decembrie 2012 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. Descinderea la locuinţa lui Grigoraş Ioan Dan din data de 21.11.2016 a fost una în forţă, la care au participat 4 ofiţeri DIRECTIA GENERALA ANTICORUPTIE – General Anticorruption Directorate (DGA) şi 4 mascaţi de la Jandarmerie, dar în urma percheziţiei corporale, auto şi imobiliare, precum şi a actelor firmei, nu au găsit nimic care să le atragă atenţia şi care să-l incrimineze în mod direct pe Grigoraş Ioan Dan, după cum au recunoscut şi dânşii. Grigoraş Ioan Dan a fost dus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova cu mare alai, fără cătuşe însă, unde au fost aşteptaţi de toate televiziunile marcante, deși se promisese contrariul. Cazului i s-a făcut o publicitate excesivă în mass media, conform materialului ataşat, i s-a arătat clar şi faţa lui Grigoraş Ioan Dan, spre deosebire de cazul colegului său, tratat cu discreţie, care fusese arestat în septembrie 2016 în urma unui flagrant reuşit în care s-au găsit cca. 8000 Euro primiţi mită în aceeaşi zi de la cca. 80 studenţi. Acesta fost condamnat recent la 3 ani cu suspendare și apoi in alt dosar la 2 ani cu suspendare. Alt coleg a avut un caz similar în octombrie 2015 şi a fost condamnat atunci la 2 ani cu suspendare, soţia dânsului fiind judecător. Totodată o distinsă procuroare a afirmat într-o şedinţă publică, uitând de aceste cazuri menţionate mai sus, sau de faptul că Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti a fost desemnată de Coaliţia pentru Universităţi Curate (Societatea Academică din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Federaţia Studenţilor din Elveţia) drept cea mai coruptă universitate din România, în Raportul integrităţii universitare din România, că Grigoraş Ioan Dan a distrus imaginea UPG, atât pe plan naţional, cât şi mondial (!).

Au aparut recent in presa numeroase dezvaluiri despre spagarii si securistii care au compromis imaginea Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, numita si UPG/SRI.:

Rectorul ajuns la varsta pensionarii, ca si sfetnicul sau de incredere Decanul Iulian Nistor de la Foraj, bunul sau coleg de facultate, au fost realesi impreuna in functii. Mihai Pascu Coloja, impreuna cu spagarii veterani Lazar Avram si Cornel Trifan au girat si au dat recomandari pretioase pentru lucrarile stiintifice ilustre ale unor condamnati la puscarie, caz relatat pe larg in presa.

Alt delator al lui Grigoraş Ioan Dan a fost studentul Ibrahim Desouky Ahmed Abd El-Latif, pătruns prin admitere frauduloasă la programul de Master în limba română (atât în anul 2014, cât şi în anul 2016), care declară că nu cunoaşte limba română (în conformitate cu Regulamentul UPG, orice student masterand înscris la cursurile în limba română, trebuie să participe la cursurile obligatorii pregătitoare de 1 an pentru învăţarea limbii române sau să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română, eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice), cu atât mai mult cu cât acesta a obţinut la examenul de admitere în limba română note de 10. De altfel acest student a devenit recent eroul unui scandal în presă, cu privire la faptul că la UPG se dau masterate şi doctorate, fără ca studenţii să cunoască limba română. În prezent dânsul este fericitul deţinător de două diplome „false de masterat” în limba română obţinute cu ajutorul rectorului UPG Coloja Pascu Mihai şi decanului UPG Nistor Iulian şi a fost admis cu nota 10 la doctorat sub coordonarea decanului UPG Nistor Iulian. Studentul respectiv nu l-a acuzat pe inculpat că acesta i-ar fi cerut foloase necuvenite, sau că i-ar fi dat mită acestuia, ci doar că a auzit zvonuri(!).

Primii avocaţi plătiţi în avans ai lui Grigoraş Ioan Dan au fost Popa Mihai Eugen, cel mai renumit penalist din Ploieşti, care după o săptămână i-a dat ţeapă, renunţând să-l mai reprezinte, dar şi fără să-i returneze banii şi partenerul său, Olteanu Nicolae Florin, colegul de şcoală primară şi de liceu al lui Grigoraş Ioan Dan, fiind prieten cu el de 55 de ani, care nu a scris nici o hârtie cu excepţia facturii şi din 45 de martori audiaţi a asistat numai la 7. În plus bunul său prieten a colaborat cu Parchetul împotriva sa şi a favorizat unul din martorii lui Grigoraş Ioan Dan, pe care îl apăra într-un dosar separat de evaziune fiscală produsă de LUKOIL.

La procedura de cereri şi excepţii din camera preliminară Grigoraş Ioan Dan a apelat la Casa de Avocat Coltuc, pe care a păstrat-o şi pentru fond, iar tariful a fost de 10 ori mai mic decât cel plătit celor 2 avocaţi escroci din Ploieşti.

Toţi avocaţii au avut un rol pur decorativ, întrucât toate actele, memoriile, plângerile, cele 9 sesizări la Inspecţia Judiciară Grigoraş Ioan Dan le-a elaborat personal cu soţia, multa vreme fără serviciu ca acesta şi de asemenea fără asigurare de sănătate, prin grija celor cărora nu le-a dat mită şi i-au pedepsit cum se cuvine.

Grigoraş Ioan Dan a ajuns într-un mare impas căci exact în noaptea zilei de 11.08.2017, când a început judecata pe fond, prezidată de Trandafirescu Zinica, agent al Securităţii ca poliţie politică comunistă şi stabilită de INALTA CURTE de CASATIE si JUSTITIE – High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) că a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, avocatul său Coltuc Marius Vicenţiu a fost arestat. Soţul lui Trandafirescu Zinica a fost implicat indirect în fabricarea dosarului penal al lui Grigoraş Ioan Dan de către SICE, fiind adjunctul şefului Poliţiei Prahova, iar fiul Doamnei Judecător, fost poliţist şi avocat, este în arest la domiciliu, pentru organizare grup infracţional şi trafic de ţigări in colaborare cu mafia din Republica Moldova, dar lui Grigoraş Ioan Dan i s-a refuzat recuzarea acesteia pentru conflict de interese, deşi a făcut şi sesizare la Inspecţia Judiciară în acest sens. Trandafirescu Zinica i-a sugerat în şedinţă publică în două rânduri să continue procesul cu o avocată propusă de Domnia Sa (!). Incepand cu 1995, Trandafirescu Zinica timp de 13 ani a fost detasata ca director la Penitenciarul de femei Targsor Prahova.

În dimineaţa zilei de 17.10.2017 avocatul colaborator desemnat de Casa de Avocat Coltuc (patronul acesteia fiind in control judiciar, dupa iesirea din arest survenit la inceputul judecatii lui Grigoraş Ioan Dan) sa-l reprezinte la termenul de judecata pe fond, cand incepea reaudierea tuturor celor 49 de martori, a fost accidentat grav de o masina care a intrat in masina dansului. O alta coincidenta? In final pe data de 23.02.2018 Casa de Avocat Coltuc a reziliat unilateral contractul de asistenta juridica si l-a lasat balta pe Grigoraş Ioan Dan. Pe data de pe 06.03.2018 Grigoraş Ioan Dan a semnat un contract de asistenţă juridică cu domnul avocat Adrian Toni Neacşu, fost judecator si președinte al Tribunalului Vrancea si fost membru in Consiliul Superior al Magistraturii – Superior Council of Magistracy (CSM), neindreptatit de asemenea de sistem.

Pe parcursul urmăririi, cercetării penale şi judecătoreşti lui Grigoraş Ioan Dan i-au fost încălcate numeroase drepturi, menţionate în memoriile făcute, precum şi în cereri şi excepţii. Nu s-a ţinut seama de nici una din menţiunile sale. În plus, pe data de 01.08.2017 prin Încheierea Tribunalului Prahova s-a stabilt ca în timpului controlului judiciar Grigoraş Ioan Dan să-și reia activitatea la UPG, deoarece nu are altă sursă constantă de venit lunar şi nici asigurare de sănătate, fiind suferind de 3 maladii cronice şi totodată i s-a permis să poată părăsi ţara atunci când este nevoie. Peste numai 3 zile Încheierea a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova – Prosecutor’s Office attached to the Prahova Tribunal-Law court şi respinsă de Curtea de Apel Ploieşti. În cadrul şedinţei respective Grigoraş Ioan Dan a fost umilit şi ameninţat pe un ton ridicat atât de judecător, cât şi de procuror şi ca urmare a făcut o sesizare către Inspecţia Judiciară. Procuroarea a afirmat că nu este adevărat că nu are asigurare de sănătate, ceea ce este aberant şi oricum la pregătirea sa profesională tehnică de excepţie poate să-și găsească oricând un loc de muncă. Domnia Sa a uitat să precizeze că nimeni nu angajează un cetăţean aflat sub cercetare judecătorească, dar a mai subliniat că Grigoraş Ioan Dan nu are ce mai căuta la UPG, pentru că este un pericol social. Nici Grigoraş Ioan Dan nu vrea să se mai întoarcă la UPG, dar dorește sincer să-și demonstreze nevinovăţia şi să poată ieşi liniştit la pensie, chiar înainte de termen, căci întrunește vechimea necesară în muncă. Soţia sa este un geolog de petrol experimentat, cu 27 ani experienta in proiectare, mai are cca. 15 ani până la pensie, dar în România nu dorea nimeni sa o angajeze. A participat la numeroase concursuri, după ce duşmanii familiei, cărora nu le-au dat şpaga solicitată, le-au distrus firma și a ieşit invariabil pe locul secund. Ultima dată a câştigat concursul soţul unei grefiere de la Curtea de Apel Ploieşti- Ploiesti Court of Appeal. Amândoi soții Grigoraș au numeroase oferte de muncă în străinătate, ceea ce este o soluţie pentru a-și rezolva situaţia financiară şi profesională

Dosarul penal a fost iniţiat pe baza unor interceptări ilegale, care nu-l incriminează în nici un fel pe Grigoraş Ioan Dan, iar interceptările oficiale şi urmărirea ambientală oficială au fost făcute pe baza declaraţiei false (lipsă din dosarul penal!) a unui fals student (!). A fost ascultat şi telefonul soţiei care nu este implicată în dosarul penal.

Col. (r) SRI Titus Ştefan le-a ascultat ilegal telefoanele, al lui Grigoraş Ioan Dan şi al soţiei, încă de la începutul anului 2014. El este persoana căreia îi dădea raportul renumitul procuror Mircea Negulescu „Portocală-Zdreanţă”, după cum se relatează recent şi în presă. Titus Ştefan a fost cadru didactic: lector universitar în perioada 2008-2011 la UPG şi a obţinut doctoratul la UPG, domeniul fundamental Ştiinţe Inginereşti, domeniul de doctorat Inginerie Industrială Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Col. (r) SRI Titus Ştefan a fost foarte bun prieten si colaborator cu profesorii de la UPG/SRI: Albulescu Mihai Adrian, Trifan Cornel, ambii mari experti in spagi, dupa cum este relatat in presa, presedintele de sindicat Dinu Florinel, rectorul Coloja Mihai Pascu, decanul Nistor Iulian si avocatul Olteanu Nicolae Florin, fost procuror militar sef si fost cadru didactic la UPG/SRI. In urma comportamentului acestor persoane si amenintarilor facute impotriva lui Grigoraş Ioan Dan, reiese ca acest grup a actionat impotriva sa.

Decanul UPG/SRI Nistor Iulian i-a solicitat lui Grigoraș Ioan Dan de a-i angaja nepoata (absolventa UPG/SRI Tulbure Maria Angela) la firma acestuia, ADDECO S.R.L., în perioada 2009-2011 (care pleca din timpul programului de la ADDECO S.R.L. sub diverse pretexte, ea fiind angajată şi lucra în acelaşi timp şi la UPG/SRI).

Grigoraş Ioan Dan a fost avertizat recent de două surse ca inca din anul 2014 i s-a fabricat un dosar de urmărire informativa pentru înalta trădare de către SRI in baza căruia este ascultat si supravegheat in permanenta 24/7, prin toate mijloacele disponibile, inclusiv prin satelit. Efectul tehnic al ascultării si supravegherii este foarte uşor de depistat. Întrucât nu au existat probe pentru înalta trădare, i s-a fabricat alt dosar penar pentru luare de mita, bazat pe 32 de declaraţii false, fară probe materiale sau flagrant.

Firma lui Grigoraş Ioan Dan, ADDECO S.R.L., a deranjat firma RFD Oil and Gas, inregistrata si in Romania si in paradisul fiscal offshore din Cipru, cu angajati furati de la OMV PETROM, ai carui actionari sunt Mocanescu Florin si Coca Spencer Florian, fosti directori la OMV PETROM, care au obtinut de la OMV PETROM contracte de sute de milioane de Euro, fara licitatie. RFD Oil and Gas a castigat la licitatia din septembrie 2012, condusa de Spencer Florian COCA, in calitate de presedinte de comisie, toate contractele OMV PETROM pentru studii de fezabilitate pentru zacaminte de hidrocarburi, in valoare de zeci de milioane de Euro, eliminand firmele concurente (incluzand ADDECO S.R.L.).

Administratorul firmei RFD Oil and Gas este Robert-Petrică Lovin, soţul consilierului de la Ministerul Culturii, Carmen Croitoru. Carmen Croitoru, membru al partidului politic PDL al fostului presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a fost implicata în mai multe scandaluri cu bani publici. În urma sesizărilor lui Grigoraş Ioan Dan, acesta a fost convocat telefonic la DNA Bucureşti pe 17.02.2015, ora 10:00, ca să dea o declaraţie despre corupţia la OMV PETROM şi RFD OIL and GAS şi cum a afectat aceasta activitatea firmei ADDECO S.R.L. Pe data de 22.05.2015 DNA Bucureşti, Secţia de Combatere a Corupţiei, a emis o ordonanţă, în care a clasificat acţiunea asociatului Mocănescu Florin în firma RFD OIL and GAS şi anume Coca Florian Spencer (actual Country Manager al controversatei firme MAZARINE Energy care a preluat în condiţii secrete 19 zăcăminte de ţiţei şi gaze şi 200 angajaţi de la OMV PETROM), ca infracţiune de abuz în serviciu, care a afectat prin aceasta activitatea firmei ADDECO S.R.L. şi a trimis spre soluţionare cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. In momentul cand a inceput procesul mentionat, au fost lansate acuzatiile penale impotriva lui Grigoraş Ioan Dan.

Pe parcursul anchetei Grigoraş Ioan Dan a primit nenumărate provocări pentru încălcarea controlului judiciar, printre care: încercarea de a fi contactat de un martor important, primirea de telefoane la ore nepotrivite (în toiul nopţii) de pe numere ascunse sau ciudate, chemarea sa la supraveghere judiciară pe 02.06.2017, zi liberă, când sediul Poliţiei era închis, dar a reuşit să cheme la poartă un poliţist care a venit totuşi cu dosarul pregătit pentru a semna de prezenţă (!). A fost provocat de o persoană de la AGENTIA NATIONALA pentru PROTECTIA CONSUMATORULUI (ANPC) Braşov – Brasov County Commissioner for Consumer Protection să facă o intervenţie pentru un student la UPG, de contabilul firmei ADDECO pentru altă intervenţie la un profesor de la UPG, sau de medicul de familie pentru a lua legătura cu unii martori. Toate persoanele menţionate sunt şantajabile şi Grigoraş Ioan Dan nu a răspuns la nici o provocare şi nici la apeluri suspecte de la numere de telefon necunoscute sau ascunse.

Grigoraş Ioan Dan speră ca totuşi puterea justiţiei să triumfe în statul de drept, iar în cele din urmă adevărul să iasă la iveală.

În dosarul penal 1092/105/2017 de la Tribunalul Prahova, conform actualului cod penal şi de procedura penală Grigoraş Ioan Dan riscă cca. 30 de ani de închisoare pe nedrept. Dacă există totuşi statul de drept şi Grigoraş Ioan Dan speră cu tărie acest lucru, va fi declarat nevinovat, conform adevărului. Dacă nu, va fi nevoit să-și caute dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO/EHCR).

Grigoraş Ioan Dan a făcut petiţii similare la Societatea Română pentru Drepturile Omului, Ministerul Justiţiei, Ministrul Justiţiei, Prim-Ministru, Avocatul Poporului, Preşedintele României, Preşedintele Senatului, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Parlamentul României, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA, Institutul de Cercetari Juridice Academician Andrei Radulescu, Organizatia Pentru Apararea Drepturilor Omului, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei, Asociația Magistraților din România, APADOR-CH ROMANIA, Asociația pentru consolidarea democrației și protejarea drepturilor omului – PRODROM, Romanian Community Coalition-Coalitia Romanilor pentru Combaterea Coruptiei, România Curată, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova – Prosecutor’s Office attached to the Prahova Tribunal-Law court, Tribunalul Prahova – Prahova county Tribunal-Law court, Consiliul Superior al Magistraturii – Superior Council of Magistracy (CSM), Inspectia Judiciara – Judicial Inspection, SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII – Romanian Intelligence Service (SRI) etc., dar după cum se aştepta, nu a primit nici un răspuns, sau şi-au declinat competenţa. Se pare că în România dreptatea nu este pentru oamenii care muncesc şi trăiesc decent, cinstit şi respectă cu stricteţe legile statului.

Pe parcursul vieţii sale de 62 de ani Grigoraş Ioan Dan nu a primit niciodată nici o sancţiune, atât personal, cât şi pe firmă şi și-a plătit întotdeauna toate taxele la stat, fără întârziere şi a ajuns la concluzia că răsplata unei munci cinstite este doar UMILINŢA, precizeaza intr-un Memoriu transmis redactiei, profesorul  Grigoraş Ioan Dan. (Irinel I.).

 

Actualitate

Trump vrea nave americane construite în străinătate: revoluție sau risc pentru flota SUA?

Publicat

pe

De

Președintele Donald Trump a declanșat una dintre cele mai controversate dezbateri din ultimii ani în domeniul naval american, după ce a semnat, joi, un memorandum de securitate națională care deschide calea pentru construcția unor nave ale Marinei SUA în șantiere navale străine. Decizia lovește direct în dogma de zeci de ani potrivit căreia navele de război americane se construiesc exclusiv pe teritoriul SUA și pune pe masă o întrebare esențială: cât de departe poate merge Washingtonul în externalizarea propriei puteri maritime?

„Modelul Finlanda” devine șablon pentru flota viitorului

Documentul prezidențial promovează extinderea așa-numitului „model Finlanda”, folosit în prezent pentru navele de securitate arctică ale Pazei de Coastă, în care:

  • primele nave sunt construite în străinătate, în șantiere partenere;
  • unitățile următoare sunt realizate în șantiere americane, cu transfer de tehnologie și investiții externe.

Noul memorandum prevede că șantierele navale străine ar putea construi, în propriile docuri, până la două nave în trei clase diferite, cu obligația clară de a aduce ulterior o parte substanțială a lucrărilor și a investițiilor în Statele Unite.

Cele trei tipuri de nave vizate sunt:

  • nave de luptă de suprafață capabile să execute:
    • luptă antisubmarin (ASW),
    • luptă la suprafață,
    • misiuni de escortă pentru convoaie;
  • nave de realimentare la mare, care să îndeplinească cerințele pentru petroliere de tip CONSOL (Consolidated Cargo Replenishment at Sea);
  • nave de tip Roll-On/Roll-Off (Ro-Ro), esențiale pentru transportul rapid de echipamente și vehicule militare.

Înainte de acest memorandum, administrația Trump făcuse deja presiuni asupra Congresului pentru a obține aprobarea construirii a patru nave în șantiere străine prin Legea de Autorizare a Apărării pentru anul fiscal 2027 și ceruse, de asemenea, alocarea de fonduri de reconciliere pentru studii și, eventual, pentru achiziția unei prime nave din afara SUA. Parlamentarii au reacționat însă prudent, ambele Camere introducând limitări în versiunile lor de proiect legislativ.

Un precedent aproape inexistent: americanii învață să opereze nave „de import”

Chiar dacă administrația ar reuși să depășească opoziția de pe Capitol Hill, drumul către integrarea navelor construite în străinătate în flota SUA este, după toate standardele, complicat. Specialiștii atrag atenția că:

  • Marina americană nu are, practic, experiență în operarea de nave de luptă proiectate și construite în întregime în afara SUA.
  • Obstacolele sunt de două tipuri majore: tehnice și politice – și nu este deloc clar care categorie va pune mai multe probleme.

„În primul rând, nu am mai făcut asta niciodată cu o navă de tip combatant. Apoi, standardele sunt diferite, iar Statele Unite ar trebui să decidă că unele lucruri pur și simplu nu mai sunt la fel de importante”, avertizează un fost căpitan de marină devenit analist de politici publice.

Obstacole tehnice: când standardele SUA nu se potrivesc cu șantierele străine

Proiectarea de la zero: cheia pentru evitarea unui dezastru de integrare

Experții sunt de acord asupra unui punct: dacă Washingtonul alege să construiască nave de luptă în străinătate, proiectarea trebuie gândită de la bun început pentru standardele și sistemele americane.

  • Marina SUA operează cu cerințe stricte de:
    • supraviețuire în luptă (rezistență la șoc, compartimentare, protecție la avarii),
    • redundanță a sistemelor vitale.
  • Majoritatea navelor străine nu sunt proiectate nativ pentru aceste cerințe, astfel că ar fi nevoie de modificări structurale încă din faza de proiect.

În plus, tipurile de sisteme de armament și de luptă utilizate de SUA nu sunt integrate, în mod normal, în proiectele străine:

  • dacă nava este construită mai întâi în străinătate, iar integrarea armamentului se face ulterior în șantiere americane, există riscul:
    • unor adaptări dificile,
    • întârzieri semnificative,
    • creșteri de cost neașteptate.

„Cel mai bun scenariu ar fi să cumperi o navă concepută de la chilă în sus pentru integrarea sistemelor americane. Dacă încerci să faci asta ulterior, ca un fel de ‘back‑fit’, lucrurile se complică și apar întârzieri peste întârzieri”, subliniază un analist.

Limite în comunicații și compatibilitate în luptă

Marina SUA operează frecvent alături de nave NATO sau ale altor aliați, însă integrarea nu este perfectă:

  • multe nave străine nu dispun de aceleași rețele și sisteme de comunicații ca navele americane;
  • lipsesc, de exemplu, capacități precum Cooperative Engagement Capability (CEC), care permite schimbul de date de țintire pentru apărarea antirachetă.

Teoretic, o navă construită în străinătate pentru SUA ar putea fi echipată cu:

  • rețele și datalink‑uri compatibile cu flota americană.

Problema mai dificilă apare la nivelul sistemelor de luptă:

  • deși unele marine – cum ar fi cele din Spania, Coreea de Sud sau Japonia – folosesc sistemul Aegis, versiunea și configurația lor diferă de cele americane;
  • pentru războiul antisubmarin sau alte domenii, sistemele pot fi complet diferite ca arhitectură și furnizori.

Integrarea unei nave construite după standarde străine în ecosistemul logistic și tehnic al SUA ar presupune:

  • includerea pieselor de schimb și a documentației pentru:
    • structură,
    • sistemele mecanice,
    • sistemele electrice,
  • în rețeaua logistică americană, deja extrem de complexă.

Standardele americane de testare: cine renunță la ce?

Orice navă de război americană este supusă unui amplu proces de:

  • testare post‑livrare,
  • certificare pentru condiții de luptă,
  • probe de șoc și evaluări de siguranță.

Acest proces se bazează pe:

  • standarde tehnice interne ale SUA, consacrate prin reglementări și practică.

Navele construite în străinătate se raportează la:

  • clasificări și standarde naționale sau comerciale diferite.

Marina ar fi obligată să decidă:

  • ce standarde americane rămân obligatorii,
  • unde se acceptă abateri sau adaptări.

Un exemplu recent ilustrează dificultățile:

  • programul fregatelor clasa Constellation, bazate pe un proiect italian,
  • a fost afectat de:
    • depășiri de costuri,
    • întârzieri,
    • numeroase modificări de proiect,
  • astfel încât, la finalul lui 2025, programul a fost redus la două nave, în pofida așteptărilor inițiale mult mai ambițioase.

Riscul „claselor orfane”: lecția Zumwalt

Un alt avertisment important vizează dimensiunea seriei de nave străine:

  • dacă SUA ar cumpăra doar două sau trei unități bazate pe un proiect străin:
    • acestea ar deveni o „clasă orfană”, cum s‑a întâmplat cu cele trei distrugătoare clasa Zumwalt;
    • întreținerea ar necesita:
      • linii de instruire separate,
      • stocuri de piese de schimb dedicate,
      • echipamente de antrenament și mentenanță specifice.

În schimb, un lot de 10–20 de nave:

  • ar putea justifica o infrastructură logistică proprie,
  • apropiată de ceea ce se întâmplă la introducerea oricărei noi clase de nave.

Chiar și așa, dependența de furnizori străini pentru componente esențiale ar complica:

  • partea de achiziții,
  • securitatea lanțurilor de aprovizionare.

Soluțiile propuse de unii experți includ:

  • investiții masive inițiale în stocuri de piese de schimb critice;
  • alegeri de proiecte străine gândite explicit pentru:
    • facilitatea întreținerii,
    • acces rapid la sistemele de bord.

De altfel, unele șantiere europene și asiatice sunt considerate mai atente decât cele americane la proiectarea pentru mentenanță, ceea ce face ca această componentă să depindă mult de partenerul ales.

Flotă obosită: navele străine ar rezista ritmului american?

Un alt punct sensibil este ritmul de operare:

  • multe marine străine operează navele la un tempo redus,
  • deseori pe standarde apropiate de sectorul comercial în privința:
    • rezistenței structurale,
    • durabilității echipamentelor.

Marina SUA folosește:

  • un ciclu de 36 de luni (Optimized Fleet Response Plan – OFRP),
    • cu perioade de mentenanță,
    • pregătire,
    • desfășurare operațională – adesea o misiune de aproximativ șapte luni.

În acest cadru, o navă:

  • poate petrece până la jumătate din timp pe mare,
  • ceea ce pune o presiune considerabilă asupra structurii și sistemelor.

Multe proiecte străine, dacă nu sunt modificate substanțial, riscă să:

  • nu reziste la aceeași uzură,
  • ceară mai multă mentenanță,
  • genereze costuri suplimentare neprevăzute.

Lupte politice aprinse: Congres vs. Casa Albă

Camera Reprezentanților blochează construcția în străinătate

Chiar dacă administrația Trump insistă asupra nevoii de noi nave cât mai rapid, opoziția din Congres este puternică și bipartizană în anumite puncte:

  • versiunea adoptată de Camera Reprezentanților pentru Legea Apărării pe 2027:
    • interzice explicit construcția de:
      • nave de război,
      • nave din flota de logistică de luptă,
    • în șantiere navale străine.

Casa Albă a reacționat printr‑un comunicat dur al Biroului pentru Management și Buget (OMB), care acuză:

  • o măsură „incompatibilă” cu propunerea executivului,
  • o afectare directă a:
    • securității naționale,
    • economiei americane,
  • o împiedicare a eforturilor de:
    • extindere a competiției,
    • creștere a capacității șantierelor americane prin investiții externe.

Senatul lasă o portiță deschisă pentru nave auxiliare

Versiunea proiectului de lege din Senat:

  • menține interdicții similare pentru navele de luptă;
  • permite, totuși, achiziția a cel mult două nave auxiliare din șantiere străine, cu condiția:
    • realizării unor investiții concrete în baza industrială maritimă americană pentru construcția navelor ulterioare în SUA.

Chiar și așa, procesul legislativ este blocat temporar, în contextul dezbaterilor mai largi privind:

  • nivelul total al cheltuielilor militare,
  • gestionarea crizelor internaționale, inclusiv conflictul cu Iranul.

Bani pentru studii și posibilă primă navă construită în Asia

În paralel, bugetul Marinei include:

  • o solicitare de 1,85 miliarde de dolari din fonduri de reconciliere:
    • pentru a studia folosirea șantierelor străine la construcția navelor americane,
    • și, eventual, pentru a finanța o primă navă construită în Japonia sau Coreea de Sud.

Din punct de vedere legal:

  • președintele ar putea emite o derogare de la Codul SUA 8679, care limitează construirea navelor militare în străinătate,
  • justificând măsura prin rațiuni de securitate națională – procedură deja folosită în acordurile pentru spargătoarele de gheață realizate în cooperare cu Finlanda.

Șantierele americane reacționează: „Fiecare navă construită afară înseamnă locuri de muncă pierdute”

Pe lângă rezistența din Congres, administrația se lovește și de opoziția industriei navale interne:

  • Consiliul Constructorilor de Nave din America, organizație ce reprezintă șantierele americane, a cerut explicit:
    • renunțarea la planul de construcție în străinătate,
    • redirecționarea fondurilor către șantierele din SUA.

Argumentul central al industriei:

  • fiecare navă construită în afara SUA:
    • înseamnă cerere pierdută pentru șantierele americane,
    • duce la reducerea locurilor de muncă,
    • slăbește capacitatea industrială pe termen lung.

Reprezentanții șantierelor atrag atenția că această abordare:

  • subminează planurile federale de revitalizare a bazei maritime comerciale și militare,
  • contrazice promisiunile politice de „renaștere” a industriei de apărare americane.

Miza reală: viteză și capacitate acum, sau autonomie industrială pe termen lung?

În spatele jargonului tehnic și a disputelor legislative se află o dilemă strategică fundamentală:

  1. De ce împinge administrația pentru externalizare?
    • flota SUA are nevoie de:
      • mai multe nave,
      • mai repede,
      • pentru a face față simultan presiunilor Chinei, Rusiei și altor crize regionale;
    • șantierele străine, în special din:
      • Europa de Nord,
      • Japonia,
      • Coreea de Sud,
    • sunt recunoscute pentru:
      • eficiență,
      • experiență în producție în serie,
      • inovații în proiectare;
    • ideea este de a folosi:
      • capacitatea existentă din afara SUA,
      • transferul de tehnologie,
      • investițiile externe,
      • pentru a „turbo‑alimenta” șantierele americane.
  2. De ce se tem criticii?
    • pierderea controlului asupra unei capacități industriale vitale,
    • posibilitatea ca, odată spart „tabu‑ul” externalizării, presiunea bugetară să împingă și mai multe programe navale în afara SUA,
    • riscul ca economiile de timp să fie anulate de:
      • probleme de integrare,
      • incompatibilități tehnice,
      • întârzieri generate de adaptarea la standardele americane.

Între două lumi: compromisuri inevitabile

În esență, dezbaterea se reduce la un schimb greu de evitat:

  • mai multă viteză și capacitate pe termen scurt, obținute prin cooperare cu șantiere străine,
  • contra
  • protejării și reconstruirii autonomiei industriale navale americane, chiar cu prețul unor costuri și întârzieri suplimentare.

Memorandumul semnat de președinte nu oferă încă răspunsul final. El deschide însă o ușă care, odată trecut pragul, ar putea schimba profund modul în care Statele Unite își proiectează și își construiesc puterea navală – fie accelerând modernizarea flotei prin cooperare internațională, fie expunând Marina SUA la riscuri tehnice, logistice și politice greu de reversat.

Citeste in continuare

Actualitate

Strâmtoarea Taiwan, tot mai tăcută: scăderea trecerilor navale americane alimentează îngrijorările în fața presiunii Chinei

Publicat

pe

De

Blocada „de probă” a Chinei și reacția reținută a SUA

În decembrie 2025, armata chineză a organizat în jurul Taiwanului exerciții militare de mare intensitate, care au inclus, în premieră, o simulare de blocadă aeriană și navală completă a insulei. La doar câteva săptămâni, două nave ale Marinei americane au traversat Strâmtoarea Taiwan, marcând primul tranzit naval al anului 2026.

Acea trecere a oferit un anumit grad de reasigurare pentru capitalele din regiune, în special pentru Taipei. Totuși, rămâne singurul tranzit în Strâmtoare anunțat public de Marina SUA în 2026 și doar unul dintre cele trei efectuate de la începutul celui de-al doilea mandat Trump. Raportat la anii anteriori, această scădere abruptă are loc exact când coerciția militară a Chinei se intensifică — un semnal care ridică semne serioase de întrebare.

De la zeci de treceri pe an la o jumătate de ritm

O analiză a tranzitelor prin Strâmtoarea Taiwan, bazată pe comunicate oficiale ale guvernelor, rapoarte de presă, anunțuri ale Marinei SUA și baze de date specializate, indică 28 de tranzite navale în timpul primului mandat Trump și 32 sub administrația Biden.

În contrast, proiecțiile actuale sugerează doar 14 tranzite raportate public pentru întreaga perioadă a administrației Trump 2.0 — o reducere de aproximativ 50% față de Trump 1.0 și de 56% față de administrația Biden. Dacă prezența americană într-una dintre cele mai disputate căi maritime ale lumii se estompează în liniște, consecințele strategice pot deveni profunde.

Strâmtoarea Taiwan: scenă-cheie pentru contestarea pretențiilor Beijingului

Strâmtoarea Taiwan este de ani de zile un punct fierbinte al disputelor teritoriale și al crizelor episodice. Beijingul pretinde că Strâmtoarea reprezintă ape teritoriale chineze, dar aproape niciun alt stat, inclusiv Statele Unite, nu recunoaște aceste pretenții ca fiind legale sau legitime.

În acest context, tranzitele militare prin Strâmtoare au devenit un instrument central pentru împiedicarea „normalizării” pretențiilor maritime ale Chinei. Navele americane și ale aliaților trec deliberat prin zone declarate unilateral de Beijing, tocmai pentru a contesta o autoritate considerată nelegitimă și pentru a afirma libertatea de navigație.

Prezență americană vs. rutină militară chineză la porțile Taiwanului

Și mai important, aceste tranzite proiectează o prezență militară americană vizibilă, într-un moment în care navele și aeronavele chineze au devenit o prezență aproape permanentă în jurul insulei. De la vizita din 2022 a fostului președinte al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi în Taiwan, activitatea militară chineză aeriană și navală în proximitatea insulei a crescut dramatic, ajungând la incursiuni aproape cotidiene în apropierea spațiului aerian și apelor taiwaneze.

Potrivit raportului Pentagonului privind armata Chinei din 2025, activitatea zilnică în jurul Taiwanului, patrulele de luptă combinate aproape săptămânale și exercițiile de reacție în perioade de tensiune politică sporită au atins recorduri anuale succesive. În multe zile, în jur de cinci sau șase nave de război chineze se află simultan în proximitatea insulei.

„Feliere prin salami”: tactica Beijingului de erodare a vigilenței

China și-a intensificat și operațiunile „sub prag”, cum ar fi tăierea cablurilor submarine și oprirea ori inspectarea ilegală a navelor taiwaneze. Aceste acțiuni de tip „salami-slicing” sunt concepute pentru a uza treptat vigilența autorităților de la Taipei și pentru a normaliza un grad ridicat de presiune și coerciție.

În pofida acestor mișcări, Beijingul a evitat, cel puțin până acum, o invazie la scară largă a insulei. Un motiv-cheie: perspectiva implicării militare americane, întreținută parțial de o prezență navală regulată în zonă, care complică planul Beijingului de a obține „victoria strategică decisivă” dorită de președintele Xi Jinping.

Riscul pierderii experienței operative și al încurajării Beijingului

Tranzitele prin Strâmtoare au și o componentă practică: Marina SUA își menține antrenamentul și experiența operațională într-o zonă complexă și tensionată. O reducere de durată a acestor treceri ar însemna nu doar mai puțină vizibilitate, ci și potențială pierdere de experiență în manevrarea navelor în Strâmtoarea Taiwan.

În același timp, o activitate americană mai puțin vizibilă poate fi interpretată la Beijing ca un semn că Washingtonul ezită să-și asume riscuri politice și militare în jurul Taiwanului. Acest lucru poate încuraja China să recurgă la tactici tot mai coercitive, ilegale și destabilizatoare, cu convingerea că riscul reacției americane este în scădere.

Dezbaterea: contează numărul tranzitelor sau calitatea lor?

Nu toți analiștii sunt de acord că reducerea numărului de tranzite este, prin ea însăși, alarmantă. Fostul oficial al Pentagonului Drew Thompson a subliniat că tranzitele prin Strâmtoarea Taiwan reprezintă „doar un aspect al prezenței militare americane” și că ar trebui evaluate mai degrabă calitativ decât strict cantitativ.

Argumentul este valid, însă rata și vizibilitatea acestor treceri joacă un rol disproporționat în semnalizarea nerecunoașterii pretențiilor maritime chineze. De exemplu, după o trecere comună a navelor americane și canadiene prin Strâmtoare, în octombrie 2024, Ministerul taiwanez de Externe a salutat „acțiunile concrete pentru protejarea păcii în Strâmtoarea Taiwan”, subliniind că era „al patrulea tranzit comun în mai puțin de doi ani”. Aceste operațiuni sunt printre cele mai clare moduri prin care Washingtonul poate demonstra, în același timp declarativ și faptic, angajamentul față de libertatea de navigație.

„Tranzite tăcute”: soluție de compromis sau sursă de confuzie?

Unii observatori explică scăderea anunțurilor publice prin creșterea așa-numitelor „tranzite tăcute”: treceri prin Strâmtoare pe care Pentagonul alege să nu le comunice public, pentru a limita escaladarea diplomatică cu Beijingul. China a condamnat în repetate rânduri tranzitele și a acuzat Washingtonul că „generează agitație” prin publicitatea acordată acestor operațiuni.

Corelat cu deschiderea tot mai mare a președintelui Donald Trump, în al doilea mandat, față de cooperarea diplomatică și economică cu China, această explicație pare plauzibilă. Tranzitul distrugătorului american USS Higgins alături de fregata britanică HMS Richmond, în septembrie 2025, nu a fost anunțat oficial, fiind confirmat ulterior doar printr-o declarație a unui oficial al Pentagonului, fără comunicat de presă al Marinei SUA.

Tranzitele neanunțate sunt, fără îndoială, preferabile lipsei totale de activitate. Totuși, ele limitează impactul de semnalizare către aliați și către opinia publică internațională. O scădere vizibilă a tranzitelor declarate poate afecta percepția asupra priorităților și credibilității americane, atât în capitale prietene, cât și în cele ostile.

Percepțiile de retragere sunt greu de inversat

Această diminuare a vizibilității vine într-un moment prost ales. Coerciția maritimă chineză nu dă semne de reducere într-un ciclu simetric de dezescaladare, dimpotrivă: tendința este de intensificare. În acest context, orice impresie de relaxare a demonstrațiilor americane de prezență, angajament și descurajare poate fi interpretată ca o retragere strategică.

Chiar dacă tranzitele neanunțate compensează parțial scăderea celor publice, rămâne riscul ca aliații și partenerii Statelor Unite — ca să nu mai vorbim de Beijing — să perceapă strategia administrației Trump 2.0 ca pe un pas înapoi în ceea ce privește angajamentele americane în regiune. Odată formate, astfel de percepții pot deveni extrem de dificile de corectat.

Mesaj recomandat: revenirea la un ritm clar și previzibil al tranzitelor

În fața acestei dinamici, argumentul central este că Pentagonul ar trebui să revină la ritmul de tranzite de rutină anunțate public, așa cum a fost stabilit de cele două administrații precedente. Un astfel de tempo clar, previzibil și transparent ar transmite un mesaj ferm de continuitate în politica americană față de Strâmtoarea Taiwan: pretențiile ilegale ale Beijingului nu sunt acceptate, iar libertatea de navigație rămâne o linie roșie pe care Washingtonul nu este dispus să o abandoneze.

Citeste in continuare

Actualitate

Proiectul Golden Dome prinde contur: O unitate de elită a Armatei SUA începe pregătirile pentru noul scut antirachetă

Publicat

pe

De

Armata Statelor Unite a desemnat oficial prima unitate de mărimea unui batalion care va începe antrenamentele și testarea planurilor pentru misiunea de apărare aeriană Golden Dome. Această formațiune reprezintă contribuția inițială a forțelor terestre la un proiect vast, menit să securizeze teritoriul național împotriva amenințărilor aeriene tot mai complexe. Deși identitatea specifică a unității selectate rămâne confidențială, oficialii militari confirmă că alegerea a fost făcută din structura de forțe existentă, având în vedere calendarul extrem de strâns pentru implementare.

Pregătiri intense pentru termenul limită din 2028

Obiectivul strategic este ca sistemul Golden Dome să devină pe deplin operațional până la jumătatea anului 2028. Până la acel moment, unitatea desemnată va trece printr-o serie riguroasă de experimente și exerciții de teren pentru a asigura integrarea perfectă cu noile soluții tehnice aflate în curs de finalizare. Arhitectura acestui sistem de apărare, concepută ca o structură stratificată, va include atât sisteme radar și de interceptare terestre, cât și componente spațiale, toate fiind coordonate de un sistem centralizat de comandă și control.

Gestionarea presiunii asupra trupelor în contextul crizelor globale

Implementarea proiectului Golden Dome survine într-un moment în care forțele de apărare aeriană sunt deja solicitate la maximum de misiunile curente din Orientul Mijlociu. Menținerea echilibrului între cerințele operaționale imediate, pregătirea soldaților și planurile de modernizare reprezintă o provocare logistică majoră. Pentru a atenua această presiune, liderii militari au decis să trimită actualizările tehnologice și noile echipamente direct trupelor aflate în teatrele de operații, fără a mai aștepta revenirea acestora la bazele de origine.

Extinderea capacităților Patriot pentru a răspunde noilor cerințe de securitate

Pe lângă dezvoltarea noului scut, planurile prevăd o creștere semnificativă a forței de rachete Patriot, care va trece de la 16 la 18 batalioane. Această extindere este esențială pentru a face față cererii globale și pentru a asigura succesul misiunii Golden Dome. Experiența acumulată în protejarea zonelor strategice, cum este regiunea capitalei federale, oferă baza necesară pentru optimizarea structurilor de personal și a abordărilor de comandă, în vederea consolidării apărării teritoriului național împotriva oricărei amenințări.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv21 de ore ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Exclusiv21 de ore ago

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...

Exclusiv2 zile ago

România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri

Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...

Exclusiv3 zile ago

IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)

În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...

Exclusiv3 zile ago

O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”

O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...

Exclusiv4 zile ago

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român Incisiv de...

Exclusiv4 zile ago

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...

Exclusiv4 zile ago

Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul

Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...

Exclusiv4 zile ago

Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis

Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...

Exclusiv4 zile ago

Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)

Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...

Exclusiv5 zile ago

I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM

„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...

Exclusiv5 zile ago

Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț

Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...

Exclusiv5 zile ago

Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă

Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv