Actualitate
Statul paralel la Beirut

E uluitor. Mă aflu pentru câteva zile la Beirut. Cu o familie de prieteni. În scop turistic. Și aici dau nas în nas cu statul paralel din România. Și, din nou, sunt confruntat cu o istorie incredibilă. În care sunt amestecate cam aceleași personaje.
Îl întâlnesc aici pe un om de afaceri, cetățean libanez, care are și cetățeanie americană și care a trăit aproape 20 de ani în România. Se numește Hassan Awdi. De câțiva ani, pentru cei interesați de cazuistica penală, a devenit celebru. A fost condamnat la o pedeapsă record. 24 de ani de închisoare. Desigur, cu executare. La apel, a rămas doar cu opt. Din patru dosare penale, doar într-unul s-a lăsat cu condamnare. Afacerile lui din România au fost puse la pământ. În același timp însă și în aceleași cauze, România a fost condamnată la daune în favoarea omului de afaceri de 12 milioane de euro. Pe care le-a și plătit. Și urmează o nouă sentință împotriva României. Ce se întâmplă? Cum e posibil așa ceva?
Hassan Awdi trăiește și încearcă să-și refacă viața în capitala Libanului. Autoritățile de la București au fost silite să-i plătească cele 12 milioane de euro și se luptă din greu să nu piardă și cel de-al doilea proces. Aceste procese se judecă la New York. Până acolo, nu s-a întins „câmpul tactic” despre care vorbea generalul SRI Dumbravă. Autoritățile de la București au cerut extrădarea lui Hassan Awdi, pentru ca acesta să-și execute pedeapsa în România. Autoritățile de la Beirut îl consideră, cel puțin până în acest moment, nevinovat și apreciază că este persecutat politic.
Ce legătură are politicul cu o cauză penală care, în același timp, s-a transformat și într-un uriaș litigiu comercial? Ei bine, încercând să răspundă la această întrebare, Hassan Awdi îmi relatează fapte incredibile, care se regăsesc de alfel și în dosarul cauzei, instrumentat la București, la New York și la Beirut. În existența lui s-au interferat în chip nefast Traian Băsescu, pe vremea când acesta era președinte al României, Elena Udrea, în vechea ei calitate de ministru al Dezvoltării, Florian Coldea, la data respectivă prim-adjunct al direcorului SRI și alte personaje încă mai stranii, cum este de pildă „prea cinstitul doctor Yassim”. Cel amestecat în afacerea răpirii jurnaliștilor, intermediar între Traian Băsescu, cu nume conspirativ „Profesorul” și Omar Hayssam. Sau chiar Remus Borza, mare „specialist” în lichidări de societăți, finanțator al lui Florian Coldea, despre care vom mai avea prilejul să vorbim. O societate aleasă, nu-i așa?
Ei bine, fără a mai intra în alte detalii, dacă punem lucrurile cap la cap, iese un produs extrem de simplu. Hassan Awdi a cumpărat Rodipet și începuse prin investiții uriașe modernizarea celei mai mari rețele de distribuție de presă scrisă din România. În același timp, cumpărase de la Ministerul Transporturilor CFR Mesagerie, prin care presa scrisă călătorea pe bani puțini dintr-un oraș în altul. Iar Traian Băsescu, odată ajuns președinte, a pus gând rău presei. Presa trebuia culcată la pământ. Și să nu se mai ridice. Hassan Awdi a devenit astfel victimă colaterală. Dar mai lipsește un ingredient din compoziție. Procurorul. Și s-a găsit și procurorul. În persoana doamnei Elena Georgiana Hosu. Ea s-a ocupat de toate dosarele lui Hassan Awdi. Și nu numai ea. Ci și soțul acesteia, ofițer de poliție. Cazul a fost instrumentat în familie. La propriu. Inclusiv progenitura acestei familii, băiatul celor doi, a lucrat și a furat bani grei de la Rodipet. În al patrulea dosar, „câmpul tactic” a reușit să-l condamne la opt ani de închisoare pe Hassan Awdi. Și să-i distrugă afacerile care aveau legătură cu presa. Și, inevitabil, toate celelalte afaceri din Romnâia.
Îi voi pune la dispoziție lui Victor Ciutacu un interviu cu Hassan Awdi iar dacă dorește, acesta îl va distribui și dezbate la România TV. Dar, până atunci, îmi pun și încerc să găsesc răspuns la o întrebare. Statul român a fost obligat pentru prima dată în istoria recentă să despăgubească un om de afaceri. A doua despăgubuire, plătită încă doar parțial, este în beneficiul fraților Nicula. Care și ei au câștigat un mare proces internațional. La cele 12 milioane de euro plătiți deja lui Hassan Awdi se vor adăuga alte zeci de milioane de euro, pentru că un al doilea proces împotriva statului român este în curs de finalizare, după ce Hassan Awdi a câștigat din nou prima rundă la New York. Atenție – în baza faptului că a reușit să dovedească statutul său de om de afaceri persecutat politic.
La toate aceste sume consistente de bani, mai trebuie să adăugăm uriașele cheltuieli făcute de statul român, pentru a obține și a administra probe reale sau fictive împotriva omului de afaceri. Pentru a-l urmări internațional și pentru a încerca fără succes să obțină extrădarea acestuia. În fine, nu trebuie să uităm sub nicio formă că mii de angajați români și-au pierdut slujbele, prin punerea la pământ a tuturor afacerilor lui Hassan Awdi, că societăți comerciale cheie legate de supraviețuirea presei scrise au fost culcate la pământ și că au avut de suferit și mulți alți oameni de afaceri, care aveau contracte cu societățile lui Hassan Awdi. În final, când vom trage linie, vom afla care a fost o parte din prețul plătit de România pentru războiul declanșat de Traian Băsescu împotriva presei, pe care a socotit-o, chiar prin CSAT, drept un pericol pentru securitatea națională.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Space Force dezvăluie programul „Orbital Watch” pentru protejarea spațiului comercial
Actualitate
Schimbări drastice în achizițiile armatei: Îngrijorări și speculații în industria de apărare

Mesajul clar al Generalului: Tehnologiile se transformă
În inima Deșertului Mojave din California, Șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, a transmis un mesaj clar industriei de apărare: un cutremur tehnologic se preconizează, iar acesta ar putea afecta profund programele de achiziție la scară largă, inclusiv vehiculele de luptă terestre.
„Sunt legat de capacitatea generală”, a declarat generalul cu patru stele pentru publicația Breaking Defense, într-un interviu recent. „Modul în care facem asta probabil se va schimba… [și] cu ce echipament.”
George a evidențiat rapiditatea cu care tehnologia a evoluat în ultimii ani, sugerând că Armata ar putea reconsidera achizițiile pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
Speculații cu privire la reduceri substanțiale
Comentariile sale vin într-un context în care circulă zvonuri larg răspândite că Armata ar putea face reduceri semnificative în portofoliul vehiculelor de luptă terestre. Cu toate că serviciul nu a confirmat încă astfel de măsuri, contractanții din domeniul apărării se pregătesc deja pentru vești proaste, conform surselor din industrie.
„Reduceri sunt doar zvonuri până când nu devin realitate”, a afirmat un oficial din industrie.
Îngrijorări fundamentele pe baza raportului Marathon Initiative
Pentru a înțelege îngrijorările existente, trebuie să ne întoarcem la 2023, când Marathon Initiative, o organizație non-profit axată pe subiecte de securitate națională, a publicat un raport care propunea schimbări drastice în achiziții pentru toate serviciile armate. Raportul recomanda reducerea formatiunilor și a achizițiilor de armament, inclusiv sisteme precum Armored Multi-Purpose Vehicle (AMPV) și progresele în programul de obuzier autopropulsat Paladin Integrated Management (PIM).
Chiar dacă documentul are aproape doi ani iar nu este o publicație guvernamentală, a câștigat tracțiune recentă în cercurile industriei de apărare, în special datorită ascensiunii autorilor săi în structurile de decizie ale Pentagonului.
Încercări de adaptare și inovație
Generalul James Rainey, șeful Comandamentului Viitor al Armatei, ajută la clarificarea acestor întrebări de cerințe și a utilizat experimente precum Proiectul Convergence Capstone 5 pentru a aduce perspective utile conducerii superioare.
„Șeful urăște un anumit tip de echipament. Mi-a spus: ‘Vreau să-l distrug.’ Și eu am răspuns: ‘Nu-ți face griji, a murit deja la PCC5. … [A trecut] de la verde la roșu ca o broască într-un blender’”, a relatat Rainey recent pe scenă.
Așteptări statice în fața incertitudinii bugetare
Industria se pregătește acum să observe ce va fi păstrat și ce va fi eliminat din categorii ce par a se îndrepta spre un viitor incert. „Industria trebuie să stea liniștită și să aștepte următoarele 90 de zile pentru a vedea cum se desfășoară lucrurile… [pentru că] se schimbă constant”, a subliniat generalul în rezervă John Ferrari.
Cu toate acestea, unele surse din industrie afirmă că este provocator să se ia decizii de afaceri până la publicarea cererii de buget pentru FY26. „Speculațiile se schimbă zi de zi”, a menționat o sursă.
Riscurile reducerilor și impactul asupra lanțului de furnizare
Sursele din industrie subliniază că, dacă Armata decide să oprească o linie de producție activă, efectele negative se vor extinde asupra întregului lanț de furnizare.
Actualitate
Lockheed Martin iși numeste un nou director financiar: Evan Scott preia misiunea
-
Exclusivacum 2 zile
Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România
-
Exclusivacum 5 zile
Corupția în sistem: Legătura dintre inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine
-
Ancheteacum 2 zile
Decontarea serviciilor turistice pentru personalul din apărare și ordine publică în 2025
-
Exclusivacum 5 zile
Corupția în justiție: Cazul inculpatului pseudo – jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și murdăriile din White Tower
-
Exclusivacum 3 zile
CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”
-
Exclusivacum 5 zile
Suspiciuni în IGPR: Director cercetat pentru o afacere discretă cu Bolt?
-
Exclusivacum 2 zile
Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției
-
Ancheteacum 5 zile
Participare instituțională la nivel european: Ioana Morar alături de Ministrul Justiției, Radu Marinescu