Actualitate
EXPLOZIV/Razboi 5G intre miliardarii SRI!
Cu putina vreme inainte de fuga controlata a lui Sebastian Ghita din tara dezvaluiam ca „binomul” se va rupe cu adevarat doar atunci cand se vor „incaleca” interesele financiare uriase ale celor doi miliardari din umbra Serviciului Roman de Informatii, cu tot cu taberele din sistem care ii sustineau. Si razboiul fratricid pe viata si pe moarte care macina si acum SRI-ul a fost declansat de-abia dupa ce Sebastian Ghita, miliardarul la vedere al sistemului ar fi fost nevoit sa-si cedeze licentele de telecomunicatii 4G detinute catre miliardarul „fara chip” al aceluiasi serviciu, Zoltan Teszari, patronul din acte al colosului DIGI – RCS & RDS. Iar dupa pierderea alegerilor de catre Victor Ponta in fata lui Klaus Iohannis, soarta afacerilor lui Sebastian Ghita in domeniul comunicatiilor parea pecetluita. Pentru ca Ghita a ”pompat” la greu in Ponta, in timp ce Zoltan Teszari este cunoscut drept cel mai mare contributor la campania electorala a lui Klaus Iohannis, via PNL.
Astfel ca, dupa ce a fost nevoit sa-si cedeze licentele „de aur” detinute chiar in favoarea dusmanului de moarte de la RCS&RDS, Ghita nu a fugit neaparat de voie buna, cat a fost fortat de sustinatorii sai din sistem ”sa treaca strada” la sarbi, pentru a putea fi astfel pregatita in liniste razbunarea, la momentul oportun. Pentru ca, dincolo de razboiul orgoliilor si lupta inerenta pentru functii, „macelul” dintre gruparile care vor sa controleze sistemul are la mijloc o uriasa miza financiara, de miliarde bune de euro! Iar de ceva vreme lucrurile s-au succedat rapid in batalia crancena purtata de cei doi miliardari si gruparile din SRI care ii sustin pentru a pune mana pe licentele 5G si a-si pregati astfel deja terenul si pentru cele 6G, considerate pentru urmatorii ani mai rentabile chiar decat o tiparnita de bani. Astfel, pe 27 aprilie 2017, Cabinetul Grindeanu, cu putin inainte ca premierul sa se baricadeze cu Victor Ponta in Palatul Victoria modifica, prin ordonanta de urgenta, Legea de functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANCOM). Stabilind atunci ca presedintele si vicepresedintii acestei institutii vor fi numiti de plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului. Si cum pana la aceasta ordonanta conducerea ANCOM era numita de presedintele Romaniei, tabara fugarului Ghita inregistra astfel o importanta victorie de parcurs in fata „iohannistului” Zoltan Teszari, ceea ce si explica protestele vehemente venite imediat de la Palatul Cotroceni. Iata insa ca Grindeanu a picat de la sefia Guvernului si Teszari era din nou in carti, numai ca ”omul de paie” al gruparii Ghita – Ponta a ajuns in cele din urma tocmai la conducerea … ANCOM. Postura din care, acum, a anuntat deja ca a declansat procedurile privind licitatia pentru tehnologia 5G ! Asa ca razboiul dintre gruparea pro – moscovita din SRI care il sustine pe Ghita si cea germanofila din jurul directorului Eduard Hellvig, care merge pe mana lui Teszari tocmai ce a intrat in faza finala ! Miza nefiind insa nici stabilitatea tarii, nici siguranta nationala, ci doar miliardele de uro care se vor obtine de pe urma valorificarii implementarii tehnologiei 5G…
Ghita – Ponta – Grindeanu…
Desi pe seama salariului mai mult sau mai putin fabulos al lui Sorin Grindeanu ca presedinte al ANCOM s-a batut destula moneda mediatica, sunt voci din sistem care sustin ca fostul premier a ajuns acolo nu atat pentru leafa, cat mai ales pentru a finaliza operatiunea pe care ar fi demarat-o in aprilie 2017. Atunci cand, stranie coincidenta, a avut „premonitia” sa semneze ordonanta de urgenta cu privire la ANCOM, care i-a asigurat apoi, doar cateva luni mai tarziu, tocmai posibilitatea accederii in functia de presedinte exact la aceeasi institutie!
Si jovialitatea din ultimele zile afisata de Victor Ponta s-ar putea datora nu musai reabilitarii in prima instanta in ”Dosarul Turceni”, cat faptului ca, incet, dar sigur, camaradul Sebastian Ghita, desi aflat in exil peste Dunare, este gata sa puna din nou mana pe „gaina cu ouale de aur” reprezentata de licitatia 5G. Care va fi organizata tocmai de ANCOM-ul condus de „baiatul bun la toate” al gruparii Ghita – Ponta, Sorin Grindeanu anuntand de altfel ca fabulosul contract va fi atribuit cel tarziu pana la sfarsitul anului 2019. De altfel, Grindeanu tocmai ce a avizat ”declansarea planului de actiuni pentru alocarea benzii de 700 MHz, componenta a viitoarei strategii de alocare a benzilor pentru implementarea tehnologiei 5G, care va fi elaborata si adoptata pana la sfarsitul acestui an”. Asta in timp ce ”obiectivul final” al presedintelui ANCOM este ca ”licitatia pentru 5G sa aiba loc pana la finalul anului viitor”. Iar pentru a intelege mai bine importanta acesteia este suficient de amintit ca in planul de actiuni al ANCOM se prevede ca „intrucat banda 470 – 694 MHz este utilizata in Romania pentru televiziunea digitala terestra, fiind alocate licente cu termenul de expirare ce variaza intre anii 2025 si 2027, Autoritatea solicita opinii asupra intentiei de a organiza o licitatie pentru acordarea de licente pentru frecventele disponibile care sa fie valabile pana in anul 2035”. Deci, Grindeanu vrea sa-l inscauneze pe viitorul „rege al comunicatiilor” din Romania pana in 2035, astfel ca „potul” a crescut si mai mult! Inclusiv pentru Sebastian Ghita cel dornic nu doar de vendetta, dar si de reusita acestei afaceri, care se poate dovedi cea mai mare pe care a facut-o vreodata cu statul roman! Si fie ca a facut destule…
Teszari – Iohannis – Hellvig
De cealalta parte, „miliardarul fara chip” Zoltan Teszari nu are insa cum sa nu tipe dupa banii cheltuiti in campania lui Klaus Iohannis, daca va pierde printre degete aceasta afacere, tocmai cand era mai sigur ca niciodata pe ea. Iar cum ”meciul” se joaca inca este de asteptat ca gruparii din SRI care il sprijina pe Ghita sa i se puna piedici de catre tabara din jurul lui Eduard Hellvig, cel asumat de Klaus Iohannis in fruntea serviciului secret. Unul care, dupa ce incearca in zadar sa se spele pe maini de „mizeria binomului”, este macinat acum si de razboiul 5G, sub privirile tot mai manioase ale adevaratilor parteneri strategici…(Catalin Tache).
Actualitate
Viteza de reacție în era digitală: Cum „avanpostul de inovație” al armatei SUA rescrie regulile achizițiilor militare
Într-o mișcare strategică menită să elimine blocajele birocratice, Corpul XVIII Aeropurtat a transformat recentul exercițiu Scarlet Dragon într-un laborator de testare pentru o nouă structură revoluționară: Joint Innovation Outpost (JIOP). Această unitate nu este doar un centru de idei, ci un motor operațional care promite să livreze tehnologie de ultimă oră către soldați într-un ritm care să depășească capacitatea de adaptare a oricărui adversar.
Puterea la firul ierbii: Decizii de 50 de milioane de dolari direct pe frontul tactic
Pentru prima dată în istoria modernă a Armatei, o comandă operațională primește autoritatea de a lua decizii financiare majore direct de pe teren. JIOP beneficiază de profesioniști în achiziții și de puterea de a gestiona până la 50 de milioane de dolari, în principal din fonduri de cercetare și dezvoltare. Această „operaționalizare a achizițiilor” permite comandanților să identifice, să testeze și să cumpere soluții tehnice fără a mai aștepta aprobările de la nivel central, care deseori durează ani de zile.
Obiectivul este simplu: dacă un sistem funcționează și răspunde unei nevoi imediate a soldatului, acesta trebuie achiziționat și implementat acum, nu peste un deceniu.
Adio, birocrație: De la dosare de 900 de pagini la „9-line-ul” inovației
Inovația adusă de JIOP vizează și simplificarea radicală a modului în care industria de apărare interacționează cu armata. În locul propunerilor stufoase, de sute de pagini, care definesc procesul tradițional de achiziție, noul model propune un format de tip „9-line” — o descriere scurtă și precisă a capacităților tehnologice.
Această abordare transformă exerciții precum Scarlet Dragon din evenimente episodice în procese continue de rafinare a tehnologiei. Furnizorii pot primi feedback instantaneu de la utilizatorii finali, ajustându-și sistemele între zilele de execuție ale exercițiului. Rezultatul? O validare rapidă a tehnologiilor mature care pot fi transferate imediat către întreaga Armată.
„Țesutul conectiv”: Puntea dintre soldat și gigantul industrial
JIOP funcționează ca un element de legătură esențial care nu a existat până acum. Prin monitorizarea directă a nevoilor soldaților în timpul misiunilor, acest avanpost identifică tehnologiile cu potențial de aplicare la scară largă și le transferă către birourile de programe tradiționale ale Armatei (ASA/ALT).
Fie că este vorba despre soluții de rețea cross-domain sau sisteme avansate de procesare a datelor, fluxul de informații este acum bidirecțional. Soldatul generează și validează ideea, JIOP o finanțează și o testează, iar complexul militar-industrial o transformă într-un program oficial de înzestrare. Este o revoluție care transformă inovația dintr-o excepție fericită într-o rutină operațională.
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
-
Exclusivacum 2 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 4 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 5 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 4 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Featuredacum 2 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Ancheteacum 2 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 2 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Exclusivacum 4 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!



