Anchete
Cu o achitare nu se face justiție – Comisarul de Prahova
A fost achitat și „penalul” Călin Popescu-Tăriceanu. După ani de terfelire dar și după ani de exemplară rezistență.
Poți să îl placi sau nu pe domnul Tăriceanu, dar nu poți să nu îl respecți pentru faptul că nu s-a lăsat intimidat, nu a făcut pași înapoi, nu și-a exprimat fățarnic și servil „încrederea” într-o justiție care tocmai îl abuza, nu a cerșit bunăvoința nimănui prin gesturi de umilă supunere, nu a acceptat nici autoacuzarea nici colaborarea cu opresorul.
Unii văd în această achitare începutul unei noi ere în istoria statului de drept român; mai bună, mai dreaptă, mai luminoasă. Alții cred a fi descoperit printre buruieni judecători cinstiți și destoinici. Fals! Fals! Fals!
Cu o floare nu se face primăvară! Cu o achitare nu se face dreptate! Cu trei judecători care au primit voie să fie corecți nu se face justiție! Mai ales când aceștia (cum este cazul „onorabilului” Ștefan Pistol), până mai ieri, erau călăii în robă și nu lăsau să se vadă că au probleme de conștiință.
Împart achitările din ultima vreme în patru categorii:
- Achitările colaboraționiștilor.Le-aș putea numi și „achitări oneroase” sau „achitări la schimb”. „Do ut des” / „Îți dau, îmi dai.” Este cazul achitărilor survenite în cazul domnilor Ponta și Orban. În sine ele au fost corecte dar nu corectitudinea le-a ghidat, ci evidentul folos adus de ele în acțiunea pentru distrugerea PSD; iar, prin recul, și a PNL. Marile partide, cu bunele și relele lor, trebuie să dispară pentru a face loc partidelor formate din cozi de topor în laboratoarele unor cercuri de interese secrete.
- Achitările victimilor inutile. Este cazul Gabrielei Bîrsan, al lui Tiberiu Nițu sau al lui Dan Rușeanu. Oamenii, inclusiv soțul dnei Bîrsan, distins judecător la CEDO, fuseseră scoși deja din joc. Definitiv distruși. La ce bun să îi mai trimiți în închisoare, cu riscul ca să îi victimizezi mai tare și, într-o zi, să fii pus să plătești despăgubiri încă mai mari. Așa, mulți vor zice: „Dă-i încolo! Nu au făcut pușcărie! Ce mai vor!? Să zică mulțumesc că au scăpat!”
- Achitările diversioniste. Ar putea fi chiar cazul dlui Tăriceanu. A fost cel al lui Victor Babiuc. Respectiv, achitare la fond și condamnare în apel. În procesul dlui Babiuc, după o achitare la fond obținută cu trei la zero, a fost trimis în închisoare la apel, printr-o sentință dată de trei judecători contra doi. În total, deci, cinci judecători din opt l-au achitat dar, unde-i lege nu-i tocmeală (sic!), deznodământul i-a fost defavorabil. (Apropo de aceasta, ca aplicație a principiului condamnării exclusiv pe baza unei vinovății probate mai presus de orice dubiu rezonabil, ar fi necesară o modificare a legii care să prevadă că nimeni nu poate fi condamnat la închisoare decât dacă decizia se ia cu unanimitatea judecătorilor care formează completul de judecată. Dacă nu se acceptă dubiul la nivel individual, ar trebui să fi inacceptabil și cel la nivel colectiv. Mai ales când în joc este limitarea dreptului fundamental la libertate.)
- „Achitările alibi” sau de acoperire a urmelor. Pentru a face condamnările credibile este nevoie și de achitări. Dacă toate rechizitoriile ar fi confirmate prin condamnări, avocații ar apărea ca fiind scoși în afara jocului (ceea ce în realitate se și petrece), iar abuzul evident. De aceea, după ce elitele țării au fost decimate, trebuie trecut la faza „condamnărilor chirurgicale”; sau a „achitărilor chirurgicale”. Nu se mai condamnă otova. Se condamnă numai persoanele îndărătnice. Cei predispuși la pocăință sau măcar la tăcere sunt lăsați să scape. Ori cei a căror condamnare ar crea scandaluri inutile în condițiile unui raport cost-beneficii nefavorabil. Numărul acestor achitări crește proporțional cu înmulțirea descoperirilor mizeriei trinomului SRI-DNA-ÎCCJ, aduse zilnic în atenția publicului.
Judecătorii care achită ar putea nici măcar să nu știe că fac parte dintr-un joc. Contrar a ceea ce se crede, tragerea la sorți a cauzelor este o escrocherie pe care factorii de decizie se fac că nu o văd. Astfel, nu se trag la sorți judecători, ci complete de judecată deja formate; iar acestora li se ditribuie nu cazuri, ci doar numere de dosare între coperțile cărora abia apoi sunt introduse cazurile concrete. Așa că persoanele condamnate dinainte ajung la judecătorii care condamnă, iar cele care pot fi achitate la judecătorii care achită sau, cel puțin, sunt liberi să achite, dacă așa cred.
Prin urmare, nu trăim începutul unei noi ere. Nu este nici sfârșitul celei vechi, a justiției selective, politizate, criminale. Nu este nici măcar începutul sfârșitului acesteia. Este, cel mult, sfârșitul începutului demascării ei, a crimei judiciare care a distrus și continuă să distrugă țara.
Când se va ajunge la sfârșit? Vom ajunge oare acolo vreodată? Deocamdată nu avem răspuns la aceste întrebări.
Până le vom afla eu mă încăpățânez să mai adaug una: ce facem cu cei care au fost condamnați abuziv pe baza rechizitoriilor DNA, înainte ca trinomul SRI-DNA-ÎCCJ să fi fost deconspirat și unii magistrați să înceapă a se teme simțind că se apropie ceasul decontului? Ce se întâmplă cu rectorii de la agronomie, inginerii agronomi Alecu și Diaconescu, directorul de la Hidroelectrica, inginerul Traian Oprea, medicii Adrian Mocanu și Traian Ursu, de la spitalul Nasta și Foișor, directorii de la Nuclearelectrica, directorul de la Petrom Service, George Șupeală, senatorul Ovidiu Isăilă, fostul președinte al Consiliului județean Constanța, Nicușor Constantinescu, fostul secretar de stat de la Justiție, Marius Puțura, fostul secretar de stat de la Cultură, Marius Iurașcu, fostul director al Poștei române etc. etc. etc.???? Ca să fim lămuriți: nici unul dintre aceștia nu a ajuns la pușcărie pentru că a băgat vreun ban public în buzunar; li s-a reproșat că ar fi luat decizii inoportune. Probabil că au practicat corupția ca hobby (sic!).
Chiar putem dormi liniștit știind că frați de-ai noștri zac în închisori nevinovați, mulți dintre ei suferind de boli grave, sau lăsând acasă înlăcrimate familii (soții, părinți în vârstă, copii minori), încă și mai nevinovate? Această întrebare trebuie să ne-o punem cu mai multă putere acum, după achitarea lui Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului.
Prima urgență este scoaterea lor din infern. Este cea mai mică reparație care li se poate oferi. Societatea civilă este obligată să o ceară, chiar dacă asta ar supăra societatea în uniforme civile.(Adrian Severin).
Anchete
Schimbare de gardă la vârful justiției bănățene: Președintele Tribunalului Caraș-Severin a ales calea pensionării
Sistemul judiciar românesc traversează o perioadă de acalmie neașteptată în ceea ce privește exodul magistraților către pensie. După luni de zile marcate de plecări masive, săptămâna aceasta aduce o premieră surprinzătoare: o listă de pensionări neobișnuit de scurtă, dominată de o singură figură marcantă de la vârful unei instanțe județene.
„Liniște” neobișnuită în parchete: Nicio plecare în rândul procurorilor
Potrivit unei analize publicate de site-ul de specialitate Lumea Justiției, scena retragerilor din magistratură pare să fi intrat într-o fază de respiro. Într-o turnură de situație catalogată drept „îmbucurătoare” pentru stabilitatea sistemului, niciun procuror nu a solicitat părăsirea rândurilor în ultimele zile, un indicator rar într-un context marcat de incertitudini legislative.
Această stabilitate temporară oferă Ministerului Public o gură de oxigen, într-un moment în care deficitul de personal rămâne o problemă cronică. Totuși, atenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) rămâne fixată pe secția de judecători, acolo unde o singură cerere de eliberare din funcție ține capul de afiș.
Petru Juca: Șapte ani la timona Tribunalului Caraș-Severin
Singurul magistrat care așteaptă în acest moment „unda verde” din partea CSM pentru a trece în rândul pensionarilor este Petru Juca, președintele Tribunalului Caraș-Severin. Plecarea sa marchează finalul unei epoci pentru instanța din vestul țării, pe care a condus-o neîntrerupt, sub diverse forme juridice, timp de aproape șapte ani.
Cariera de manager judiciar a lui Petru Juca la conducerea Tribunalului a început oficial pe 15 iulie 2017. De atunci, acesta a asigurat continuitatea instituției printr-o combinație de mandate câștigate prin concurs (2017-2020 și 2021-2024) și perioade de delegare (2020-2021 și din 2024 până în prezent). Experiența sa îndelungată la vârful instanței reșițene a fost definită de stabilitate, într-un sistem aflat deseori în plină reformă.
Examenul CSM și viitorul instanței
Cererea de pensionare a magistratului Petru Juca reprezintă acum un test administrativ pentru CSM, care trebuie să gestioneze tranziția de putere la una dintre cele mai importante instanțe din județ.
Deși plecarea unui șef de instanță lasă întotdeauna un loc greu de ocupat, faptul că acesta este singurul nume de pe lista pensionărilor din această săptămână indică o posibilă temperare a fenomenului retragerilor anticipate, oferind speranțe pentru o mai bună predictibilitate în actul de justiție. (Irinel I.).
Anchete
Limitele tehnice ale securității la Marea Neagră: Sistemul SCOMAR nu a fost proiectat pentru detectarea dronelor maritime de mici dimensiuni
În urma dezbaterilor intense provocate de identificarea unei drone fără pilot în incinta Portului Constanța, autoritățile de frontieră vin cu lămuriri cruciale. Deși sistemul de supraveghere funcționează conform proiectului, acesta nu este un scut militar universal, ci un instrument de monitorizare civilă cu obiective bine definite.
SCOMAR este un instrument de monitorizare a frontierei, nu o barieră militară de ultimă generație
Pentru a pune capăt speculațiilor privind eficiența supravegherii maritime, Poliția de Frontieră a emis un comunicat prin care precizează că Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR) funcționează în parametrii tehnici optimi. Totuși, autoritățile subliniază o distincție tehnică majoră: SCOMAR nu este un radar singular și, mai important, nu este un sistem militar conceput pentru combaterea dronelor. Rolul său fundamental, stabilit încă din faza de proiectare, este cel de Gardă de Coastă, axându-se pe controlul frontierei, monitorizarea traficului naval și combaterea migrației ilegale sau a infracționalității transfrontaliere.
Tehnologia versus realitatea amenințărilor hibride: De ce drona din Portul Constanța a rămas sub radar
Eficiența oricărui sistem de supraveghere este limitată de specificațiile sale de proiectare. În acest sens, oficialii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) explică faptul că SCOMAR a fost optimizat pentru detectarea navelor și ambarcațiunilor cu dimensiuni mai mari de 6 metri. Incidentul recent din Portul Constanța a implicat însă o dronă maritimă cu caracteristici radical diferite: o platformă de dimensiuni reduse, cu un profil de detecție extrem de scăzut și o amprentă radar minimă. Această „țintă” se află în afara configurării operaționale standard a sistemului, fiind o provocare tehnologică ce depășește scopul inițial al infrastructurii de supraveghere de frontieră.
Securitatea națională necesită un răspuns integrat, dincolo de atribuțiile unei singure instituții
Înțelegând îngrijorarea opiniei publice, autoritățile îndeamnă la o analiză lucidă a întregului mecanism de securitate. Conform precizărilor transmise de Garda de Coastă, siguranța maritimă nu depinde de un singur sistem, ci de un ansamblu de pârghii ce includ managementul traficului naval, siguranța portuară și cooperarea interinstituțională. Instituțiile statului avertizează că atribuirea selectivă a responsabilității înainte de finalizarea evaluărilor oficiale poate genera confuzie. În acest context, securitatea spațiului maritim românesc rămâne un efort coordonat între mai multe structuri cu atribuții legale specifice, fiecare acționând pe segmente diferite de detecție și intervenție.
Cooperarea interinstituțională rămâne pilonul central în fața noilor provocări de securitate
În fața unei situații tehnice și operaționale complexe, Ministerul Afacerilor Interne își reafirmă angajamentul de a colabora cu toate structurile competente pentru a rafina măsurile de securitate necesare. Schimbul operativ de informații între Garda de Coastă și celelalte autorități cu atribuții în domeniul siguranței maritime este permanent, scopul final fiind consolidarea răspunsului statului în fața noilor tipuri de amenințări. Autoritățile dau asigurări că vor continua să acționeze strict în limitele legii, prioritizând ordinea publică și siguranța cetățenilor, adaptând în același timp procedurile de monitorizare la realitățile geopolitice actuale. (Paul D.).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 4 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Administratieacum 5 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 18 oreViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 5 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
-
Exclusivacum 2 zileCasa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă



