Connect with us

Anchete

EXPLOZIV/”INDEPENDENTA” JUSTITIEI DIN PRAHOVA/INSTANTA DIN PLOIESTI CARE I-A DAT 300.000 LEI LUI KOVESI A FOST INFLUENTATA

Publicat

pe

 

 Motivare senzationala in Hotararea CSM 435/2018, care va duce la anularea deciziei din dosarul Kovesi – Antena 3: “Adresa DNA este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata… exista elemente pe baza carora se poate conchide ca a fost adusa atingere independentei judecatorilor”. Hotararea CSM este irevocabila, conform celor de la Lumea Justitiei.

Praful se va alege din decizia civila prin care un complet civil de la Curtea de Apel Ploiesti format din judecatoarele Marilena Panait si Valentina Gheorghe, i-a dat sefei DNA, Laura Kovesi, la 20 martie 2018, daune de 300.000 lei, obligandu-i la plata acestora pe jurnalistii Mihai Gadea, Mugur Ciuvica, Bianca Nae si postul Antena 3. Amintim ca in acest dosar jurnalistii Razvan Savaliuc si Radu Tudor au castigat procesul cu sefa DNA, constatandu-se ca nu au prejudiciat-o cu nimic pe aceasta.

Dand curs unei sesizari a jurnalistilor Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si Razvan Savaliuc – care au semnalat faptul ca la ultimul termen de judecata, DNA a trimis la dosar o adresa cu efecte paralizante pentru judecatoriii cauzei (vezi facsimil), in care se anunta ca a deschis dosar penal in legatura cu solutionarea procesului civil – Sectia de judecatori a dispus ca Inspectia Judiciara sa faca verificari pe marginea celor semnalate de jurnalisti.

Verdictul inspectorilor judiciari a fost ca adresa DNA “ar putea constitui o atingere adusa independentei judecatorilor” si a inaintat raportul Plenului CSM pentru a dispune solutia potrivita.

Si acum bomba: prin Hotararea Plenului CSM nr. 435 din 19 aprilie 2018, motivata zilele trecuta, s-a hotarat:

Adresa PICCJ – DNA, de solicitare a unor inscrisuri dintr-un dosar al instantei este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti”.

Hotararea CSM reprezinta declararea oficiala a faptului ca instanta Curtii de Apel Ploiesti nu a fost independenta, ceea ce va duce la anularea obligatorie a deciziei civile prin care i s-au bagat in buzunar sefei DNA, fara justa cauza, suma exorbitanta de 300.000 lei, pentru cateva intrebari si opinii, care nici macar nu au putut fi motivate convingator. In curand Lumeajustitiei.ro va publica motivarea deciziei civile a CA Ploiesti din 20 martie 2018, pentru ca opinia publica sa se convinga cum s-a insailat imbogatirea fara justa cauza a sefei DNA.

Revenind insa la efectele Hotararii CSM, este limpede ca se va ajunge in scurt timp la anularea deciziei civile a CA Ploiesti – ori in recurs, ori in recursul la cererea de recuzare a judecatoarelor Panait si Gheorghe, aflat deja pe rolul ICCJ.

Aceasta intrucat:

Art. 133 din Constitutie prevede:

(1) “Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei”

(7) “Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile…”

Art 6 din CEDO prevede: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”

Art. 6 din Codul de procedura civila prevede: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta si impartiala”

Cum iata ca institutia abilitata prin lege sa garanteze independenta justitiei a constatat ca instanta nu a fost independenta si cum aceasta conditie nu a fost indeplinita, urmeaza ca in caile legale sa se anuleze decizia CA Ploiesti intrucat statul nu a garantat jurnalistilor vanati de Kovesi instanta independenta la care aveau dreptul.

Fata de aceasta imprejurare, nici nu mai conteaza celelalte aspecte sesizate de jurnalisti privind respingerea in bloc a tuturor probelor, fiind evident ca nu a existat un proces echitabil.

Iata fragmente relevante din Hotararea Plenului CSM nr. 435 din 19 aprilie 2018:

“…Prin sesizarea adresata CSM, petentii Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si Razvan Savaliuc au solicitat apararea: libertatii de exprimare si a independentei judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 avand ca obiect actiunea in raspundere delictuala, instrumentat in apel de Curtea de Apel Ploiesti, ca urmare a presiunilor judiciare la care sunt supusi membrii completului, respectiv prin formularea de catre DNA a unei cereri de eliberare a copiilor actelor din dosar si prin dispozitiile date prin decizia nr. 70/17.01.2018 a ICCJ.

Petentii au apreciat ca prin actiunile intreprinse de DNA a fost afectata independenta judecatorilor, consecinta fiind una de o gravitate sporita, care consta in incalcarea dreptului la un proces echitabil (…)

…Independenta nu este un privilegiu in interesul propriu al magistratilor, ci in interesul statului de drept si al celor care cauta si doresc infaptuirea justitiei

…prin raportare la factorii de presiune ce o pot influenta, independenta a fost definita ca fiind capacitatea magistratului de a decide masuri, conform legii, fara nicio interventie sau influenta externa, capacitatea de a constientiza factorii externi ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente, precum si capacitatea de a respinge factorii de natura externa ce influenteaza sau creeaza aparenta unei influente…”

In motivarea Hotararii CSM, s-a constatat ca adresa procurorilor DNA Marius Bulancea si Mihaela Beldie Canela (vezi facsimil) – care au solicitat la ultimul termen copia intregului dosar, anuntand ca au constituit dosarul penal nr. 853/P/2016 in care nu s-a precizat ce judecatori ai cauzei civile sunt vizati – a incalcat procedura legala. Asta intrucat copia dosarului nu se putea solicita printr-o simpla adresa trimisa la ultimul termen, ci prin ordonanta:

“In conformitate cu art. 286 din Codul de procedura penala, procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale si solutioneaza cauza prin ordonanta, daca legea nu prevede altfel. Prin urmare, actul procedural prin care se poate solicita predarea unor inscrisuri este Ordonanta (…) Analizand coroborat dispozitiile legale si regulamentare mentionate, Plenul constata ca adresarea unei cereri in ipoteza faptica descrisa ar putea crea aparenta unei influentari a completului de judecata, dat fiind faptul ca o modalitate de adresare ce nu respecta exigentele legale de forma poate genera un disconfort, ce poate fi resimtit ca o afectare a independentei sau impartialitatii ori poate crea suspiciuni cu privire la aceasta. CSM remarca si continutul adresei:’toate documentele din dosarul 6043/3/2015 in care a fost emisa sentinta civila civila nr. 1243 din data de 16.10.2015 de catre Tribunalul Bucuresti‘ – de natura a insufla ideea efectuarii unor verificari asupra solutiei unei instante, in ciuda faptului ca cenzurarea unei hotarari judecatoresti revine exclusiv instantelor superioare, in caile de atac (…)

Plenul CSM apreciaza ca adresa DNA, de solicitare a unor inscrisuri dintr-un dosar al instantei, este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti, avand in vedere forma sa, ce nu respecta exigentele legale; continutul, susceptibil de generarea unei atmosfere tensionate si a unei aparente influente externe, precum si data emiterii acestei adrese catre Curtea de Apel Pitesti, la peste 1 an de la trimiterea dosarului la Curtea de Apel Ploiesti.

Nu poate fi neglijat faptul ca DNA are calitatea de parat in dosarul nr. 6043/3/2015 al Tribunalului Bucuresti, aspect ce rezulta din consultarea portalului instantelor de judecata… Astfel, Plenul constata atitudinea procurorului din cadrul DNA, care a omis nu doar aspectele sus-mentionate, ci si consultarea portalului instantelor judecatoresti sau a consilierului juridic al unitatii, prin aceasta lipsa de diligenta generandu-se desincronizari vadite intre momentul primirii adreselor de catre instanta si perioadele in care dosarul vizat se afla pe rolul acestora (…) In considerarea tuturor argumentelor sus-enuntate, Plenul, constatand ca exista elemente pe baza carora sa se poata conchide in sensul ca a fost adusa atingere independentei judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti. Fata de cele expuse… prin vot direct si secret, cu 8 voturi pentru si 7 voturi impotriva

PLENUL CSM HOTARASTE:

Aprecizeaza ca adresa PICCJ – DNA, de solicitare a unor inscrisuri dintr-un dosar al instantei este de natura a incalca independenta judecatorilor din compunerea completului de judecata investit cu solutionarea dosarului nr. 6043/3/2015 al Curtii de Apel Ploiesti”.

Presedinte,

judecator Simona Camelia MARCU (Cutov Ina).

 

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

pe

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 ore ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv16 ore ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv16 ore ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv16 ore ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusiv2 zile ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv2 zile ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv2 zile ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv2 zile ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv3 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv3 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv3 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv3 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv4 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv4 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv