Este o seară frumoasă de vineri, 11 mai 2018, ora 18⁰⁰ ziua în care dl. Alexandru Firicel, persoană care deține și calitatea de președinte teritorial S.P.R. „DIAMANTUL” –secția 13 Poliție D.G.P.M.B. a dat  curs invitației Ziarului Incisiv de Prahova reprezentat de d-na reporter Cerasela Nicolae pentru a ne destăinui gravele derapaje de la Lege din Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, Ministerul Afacerilor Interne și Poliție.

Întâlnirea a avut loc în parcul Herăstrău din București, pe malul lacului Herăstrău lângă podul construit pentru calea ferată.

R.: Bună seara!

A.F.: Bună seara!

R.: În ce calitate ați venit la aceată întâlnire (râde)? Că am observat că activați în mai multe planuri: jurnalism, sindicalism, consilier juridic?

A.F.: În funcție de întrebări, vă asigur că  voi răspunde, pe cât posibil, doar în termeni referitori la aspecte de ordin juridic și sindical. Voi încerca să nu amestec jurnalismul cu celelalte două. În prezent, consider că această calitate de lider sindical teritorial nu mi se mai potrivește întrucât neavând președinte legitim al organizației, întreaga activitate a organizației sindicale „Diamantul” o consider a fi blocată, ilegală. Oricum, după ce veți publica acest interviu, vor avea și motiv să mă excludă oficial din organizație. Diferența este că eu mă consider ca nemaifăcând parte din organizația SPRD încă din data de 05.04.2018, de când am realizat gravitatea situației.

R.: Am observat că sunteți „blindat” cu tot felul de probe și texte de Lege prin care doriți să vă susțineți afirmațiile cu privire la abateri de la Lege comise chiar de către dl. Nedelcu Cătălin și dl.Păscuț Emil (consilierul președintelui sindicatului „Diamantul” și, începând cu 21.04.2018, președinte onorific al SPRD) – râde.

A.F.: Da, așa este, fiindcă nu îmi place să vorbesc fără temei în lege și fără probe. Din păcate, I.G.P.R. și I.P.J. Ialomița s-au ferit să răspundă solicitării mele din data de 08 mai 2018 (pe care am transmis-o prin e-mail, cu termen de răspuns azi, orele 17⁰⁰) cu privire la dl. Nedelcu Cătălin, fiindcă știu cu toții că este ilegal să fi membru în 2 sau mai multe sindicate în același timp însă, dacă Legea nu prevede nicio sancțiune, este permis. De fapt, IPJ Ialomița nu a răspuns, iar IGPR, prin adresa nr. 153.470 din 10 mai 2018 a susținut că ar trebui să mă adresez celor 2 organizații sindicale: „SNPPC și „Diamantul”. Aceasta este solicitarea trimisă celor 2 enități din MAI, însoțită de declarația de interese din anul 2017 a d-lui Nedelcu din anul 2017 (potrivit art.4 al Legii 176/2010 termenul limită pentru depunerea declarațiilor de avere și interese este 15 iunie al fiecărui an), acordul colectiv încheiat între MAI și Federațiile Sindicale, înregistrat la sediul M.A.I. sub nr.9968/05.04.2017 și :

1. perioada cuprinsă între 2017-prezent în care dl. Nedelcu Cătălin a figurat în evidențele dvs. înscris în 2/mai multe sindicate .
2. Organizațiile sindicale din care dl. Nedelcu Cătălin a făcut respec tiv face parte în perioada 2017-prezent.
3. Data la care dl. Nedelcu Cătălin a depus cerere/cereri de retragere din organizație/organizații sindicală/sindicale și organizația/organizațiile sindicală/sindicale unde și-a manifestat dorința de a nu mai fi membru.
4. Data la care solicitarea/solicitările d-lui Nedelcu Cătălin au fost soluționate și modul în care acestea au fost soluționate.

R.: Vreți să spuneți că Legea interzice să fi membru în 2 sau mai multe sindicate și, cu toate acestea, în M.A.I. se practică această ilegalitate?

A.F.: Exact! De ce credeți că salarizarea polițiștilor, acordarea sporurilor, calculul salariului sunt oculte (clasificate cu nivelul isecret de stat și secret de serviciu) în condițiile în care aceleași elemente care configurează salariul lunar al oricărui angajat M.A.I. sunt publice (cuprinse în legislația de salarizare)? Pentru a se ascunde gravele derapaje de la lege precum și acest aspect: legea interzice să fi membru în 2 sau mai multe sindicate, dar neavând sancțiuni pentru cei care o încalcă prin înscrierea în 2 sau mai multe sindicate, este permis. Raționamentul acestor persoane diferă: ba că sunt prieteni/rude cu liderii de/din sindicate, ba că un sindicat a introdus o acțiune în instanță pentru acordarea unui drept iar altul pentru acordarea altui drept sau toate sindicatele au introdus acțiune pentru acordarea aceluiași drept însă diferența este făcută de cel care formulează și modul în care susține acțiunea în fața instanței de judecată, completul de judecată legal învestit cu soluționarea acțiunii ș.a.m.d.

În plus, sindicatelor le convine să aibe cât mai mulți membrii, pentru a-i lua cotizația lunară dar și pentru a obține reprezentativitatea.

R.: Puteți fi mai explicit? Să înțelegem că, chiar dacă avem aceași acțiune introdusă la aceeași instanță dar soluționată de complete diferite (pentru sindicate diferite) soluțiile pot fi diferite?

A.F.: Exact! Asta încercam să explic. Datorită fondului lacunar al legislației românești ce se completează cu tot felul de norme infralegale: ordonațe și hotărâri de guvern, ordine și instrucțiuni de ministru respectiv dispoziții de șefi, se creează haos. Așa cum spunea și Caius Tacit în urmă cu 2.000 de ani în Senatul Romei: Cu cât este mai corupt statul, cu atât va emite mai multe legi. Exact asta se întâmplă și în România respectiv în M.A.I.: pentru a se ascunde incompetența și incultura funcționarilor, cu precădere din structurile suport (resurse umane, juridic, financiar-contabil, medical, psihologic, administrativ-logistic, control intern), pe fondul lacunar al Legii, se emit tot felul de norme (de regulă nepublicate) prin care se modifică, completează, abrogă chiar Legea după cum au interes șefii din M.A.I. și Poliție.

R.: Ați spus la începutul interviului că organizația sindicală din care faceți parte este blocată din cauza președintelui, dl. Nedelcu Cătălin. Am văzut documentul pe care l-ați formulat și l-ați transmis prin aplicația Messenger președintelui sindicatului și d-lui Păscuț în data de sâmbătă 05.05.2018 ora 23¹⁹ însă, am vrea să fiți puțin mai explicit, pentru ca cititorii noștrii să înțeleagă mai bine.

A.F.: Este foarte simplu, din punctul meu de vedere: statutul organizației „Diamantul” prevede foarte clar că nu poți fi membru de sindicat decât într-o singură organizație sindicală. Adică, dacă ești membru la „Diamantul”, trebuie să renunți la statutul de membru în cealaltă/celelalte organizație(ii) sindicală(e) și să alegi în mod explicit. În cazul liderilor de sindicat treaba se complică fiindcă apare starea de incompatibilitate. Iar dacă ești, spre exemplu, lider în 2 sindicate sau membru simplu într-un sindicat și lider sindical în altă organizație sindicală problema se agravează întrucât, în calitate de lider sindical și aflându-te în  situația de incompatibilitate, înscrisurile semnate din această calitate sunt lovite de nulitate absolută. Adică, tot ce semnează o persoană aflată în incompatibilitate este nul. Iar starea de incompatibilitatea încetează doar când persoana renunță la una dintre calități (ori de mebru simplu într-un sindicat ori de lider dar și de membru simplu din cel de-al doilea sindicat). Despre asta e vorba.

R.: Vreți să spuneți că dl. Nedelcu Cătălin s-ar afla, încă, în stare de incompatibilitate? Și, astfel, tot ce semnează din această calitate este nul? Inexistent? Fără valoare?

A.F.: Exact! Prin starea de incompatibilitate dl.Nedelcu în care acesta s-a aflat (posibil încă se află) a anulat însăși efectul alegerilor organizate în cadrul organizației sindicale. Asta am tot încercat să explic celorlalți lideri, respectiv d-lor Păscuț și Nedelcu, dar nu am avut cui.

R.: Ceea ce spuneți înțelegem ca fiind o desființare a întregii organizației sindicale?

A.F.: Din punct de vedere legal, consider că „Diamantul” este deja desființat: neavând un președinte legitim (fiind membru în organizația sindicală SNPPC și lider sindical în „Diamantul”), adică o persoană aflată în incompatiblitate, toate înscrisurile semnate de dl. Nedelcu ca și lider de sindicat (pe perioada în care acesta era (poate încă mai este) și membru al organizației SNPPC) sunt lovite de nulitate absolută. Iar votul oferit cu încredere de oameni cu ocazia ADG-urilor ale SPRD, sunt și acestea anulate de starea de incompatiblitate.

Știu că în anul 2017 (potrivit declarației de interese publicate pe sitte-ul Poliției Române), dl. Nedelcu figurează membru și în organizația sindicală SNPPC și în organizația „Diamantul”. Tot în anul 2017 dl.Nedelcu a fost ales președinte al organizației „Diamantul” Ialomița”. Din acel moment, toate sesizările, cererile formulate și semnate de dl. Nedelcu Cătălin (inclusiv acțiunile în instanță) ca și lider sindical „Diamantul” sunt contestabile și anulabile întrucât se afla în incompatibilitate. Ulterior, la finele lunii septembrie 2017, când a fost ales prim-vicepreședinte SPR „Diamantul” și „moștenitor de drept” al d-lui Păscuț (așa cum reiese și din comunicatul postat de dl.Păscuț pe pagina de Facebook a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” Oficial la data de 05 octombrie 2018), odată cu emiterea ordinului de încetare a raporturilor de serviciu cu M.A.I.-ul și Poliția Română, dl. Păscuț Emil își pierdea și calitatea de președinte al sindicatului „Diamantul”, iar dl. Nedelcu devenea președintele SPR „Diamantul”.

R.: Cum ați aflat de această situație?

A.F.: Încă de la finele anului 2014, de când dl.Păscuț a câștigat la Curtea Constituțională cele 3 excepții de neconstituționalitate privind texte din Legea nr. 360/2002 (Decizia CCR nr.392/2014), am considerat că este un adevărat lider de sindicat și am trimis, prin Serviciul poșta Română adeziunea de înscriere în acest sindicat. Eu tocmai fusesem sancționat disciplinar cu mustrare scrisă fiindcă îi enervasem pe șefi cu petițiile mele prin care expuneam probleme. Am discutat cu el, m-a susținut și m-a sprijinit pe toată durata procesului, dovadă și Decizia CAB-SCAF nr.469/2017. A văzut în mine „un diamant neșlefuit” pe care a început să-l „șlefuiască”, arătându-mi texte din Lege, probleme, soluții… îl consideram ca un frate mai mare, un prieten deosebit care își rupe din puținul său timp să mă învețe și altceva: drept, avocatură.

Așadar, pot spune că am fost foarte apropiați și chiar confidenți. Nu m-am menajat niciodată față de el. Chiar și când aveam opinii contrare, mi le-am susținut până la capăt. Iar asta nu-i plăcea. Îi place să aibe dreptate, să nu fie altcineva mai sus ca el.

R.:De ce nu ați demisionat, așa cum v-a cerut dl.Păscuț în discuția telefonică din data de 07.04.2018 ora 11⁵²?

A.F.: Cum aș putea să demisionez dintr-o organizație pe care, din punct de vedere legal, o consider desființată, inexistentă dat fiind incompatibilitatea d-lui Nedelcu care afectează cu nulitatea orice înscris? Când le-am arătat „mizeria” d-lor Nedelcu și Păscuț, oferindu-le și opinii (soluții), solicitându-le remedierea situației „au sărit în sus” împotriva mea… așa că, despre ce vorbim? Să facă ei doi, împreună cu ceilalți lideri SPRD, ce și cum e bine…

Dorința de câștig (interesul propriu), mai presus de interesele membrilor organizației sindicale

A.F.: În fine, fiind apropiați, am aflat de faptul că dl. Nedelcu se află „în 2 luntrii” (membru în 2 sindicate). La început, nu am dat importanță, știind că marea majoritate a angajaților M.A.I. (cu excepția militarilor) sunt înscriși în cel puțin 2 sindicate. Important pentru oricare ONG este „să iasă banul”! Să aibe cât mai mulți membrii și, astfel reprezentativitate (să stea la masă cu angajatorul). Iar membrii simplii nu înțeleg starea de incompatibilitate. Pe ei îi interesează ca sindicatul „să le dea ceva” și „să facă ceva pentru ei, personal”. De aceea marile sindicate oferă la finele anului, de sărbători, sacoșe cu portocale, cozonaci, o sticlă cu vin: să nu zică membrii că „nu le oferă nimic” … e ca în perioada foametei când te cumpăra cu un pumn de grâu.

Bineânțeles, este și o fluctuație a membrilor de sindicat. Cel puțin în SPRD nu am auzit niciodată că „nu îți dau drumul să pleci” vreunui membru. A fost o astfel de discuție cu câțiva lideri când a plecat fostul vicepreședinte, Tomoiaga Ion, oameni ce și-ar fi manifestat și ei dorința de a pleca din SPRD. Până la urmă, au fost convinși de dl.Păscuț să rămână.

În schimb, la SNPPC, nu te lasă să pleci „în ruptul capului”. Sunt mulți polițiști care au făcut cereri de retragere din acest „cel mai mare sindicat din M.A.I.” și care, chiar și după 3 luni de când formulau și trimiteau/depuneau cererea de retragere, le era oprită cotizația pentru acest „mare sindicat”. Asta, fiindcă în anul 2017 M.A.I. a încheiat cu Federațiiile Sindicale reprezentative un acord colectiv în care, la art.8 alin.(2) s-a introdus obligativitatea membrului de sindicat să depună cererea de retragere exclusiv la sindicatul din care dorește să se retragă.

R.: Dar dl.Păscuț și SPRD au atacat acest aricol în instanță…

A.F.: Da, dar au pierdut la fond… Iar în calea de atac, de regulă, instanța de control menține hotărârea primei instanțe. Acum, în ceea ce îl privește pe dl.Nedelcu, în funcție de situația creată de un eventual refuz al S.N.P.P.C. de a trimite cererea de retragere a d-lui Nedelcu din acest sindicat la compartimentul financiar al angajatorului, s-ar putea crea un precedent, un vădit interes personal și, astfel, instanța de control să admită cererea S.P.R.D.

       A.F.: Acest articol 8 din Acordul MAI cu federațiile sindicale este, într-adevăr, o formă de manipulare și constrângere a membrilor care, astfel, nu își mai depun cererile direct la compartimentul financiar al instituției angajatoare pentru a nu le mai fi reținute imediat cotizațiile, sindicatul „pe care s-a supărat membrul” fiind urmărit de liderul local și „îmbrobodit” cu tot felul de promisiuni doar-doar să nu-i plece „sursa de venit”.

La finele lunii aprilie, am aflat (din surse sindicale) că SNPPC a câștigat în instanță dreptul de reprezentativitate pentru fiecare inspectorat județean de poliție printr-o „potlogărie legală”: a mers în instanță cu „numărul total de membrii înscriși în SNPPC la nivelul Poliției Române”. Or, Poliția Română este o entitate virtuală nicidecum o instituție precum Inspectoratul General al Poliției Române (ne uităm în Legea privind organizarea și funcționarea poliției Române nr.218/2002 și vedem asta). De fapt, niciun sindicat din M.A.I. nu are reprezentativitate conform Legii dialogului social nr.62/2011. Iar acest aspect trebuie să fie cercetat și soluționat de cei în drept, instanțele de judecată legal învestite.

Tocmai de aceea sindicatele din M.A.I. sunt constituite în „federații sindicale” unde s-au unit profesii diferite: pentru a se ajunge la masa negocierilor cu M.A.I. iar liderii lor pot face trocuri ș.a. cu oficialii instituției angajatoare.

Deci, prin fraudă, minciună etc. ajungi „lângă marele șef să te poți trage cu el de șireturi” și mai puțin pentru bunăstarea membrilor. Nu este de mirare că o foarte mare parte din membrii de sindicate/federațiile sindicale din M.A.I. se retrag/pleacă definitiv dar și faptul că mult mai mulți angajați M.A.I. (cu excepția militarilor) nu au încredere în organizațiile sindicale din M.A.I.

R.: Nu mi-ați răspuns la întrebare.

A.F.: Aveți răbdare, căci trebuie să îi familiarizăm pe oameni cu situația, ca să înțeleagă răspunsul final pe care îl vor primi.

A.F.: Tot de la dl.Păscuț am aflat că dl.Nedelcu s-ar fi înscris în SNPPC ulterior înscrierii în SPRD (adevărul nu se vrea a fi arătat de către cei doi, cu probe) în urma unui demers în instanță al celor de la SNPPC pentru obținerea unor drepturi de natură salarială. Și aici „mi s-a aprins beculețul”: adică, dl.Nedelcu nu are încredere în dl.Păscuț… fostul președinte care l-a și „pus pe dl.Nedelcu pe masa de votare” iar toți cei prezenți la ședința din septembrie 2017 au votat „ca orbii” propunerea d-lui Păscuț: dl.Nedelcu prim-vicepreședinte și, odată cu încetarea raporturilor de serviciu ale d-lui Păscuț cu M.A.I., să contninue în calitate de președinte, NU ARE ÎNCREDERE ÎN IDEILE ȘI DEMERSURILE LUI EMIL PĂSCUȚ, alegând acesta „o variantă de rezervă”:SNPPC.

Partea „frumoasă” este că dl.Păscuț este și consilierul personal al președintelui Nedelcu, iar din data de 21.04.2018 președintle onorific al S.P.R.D., adică angajatul organizației sindicale strict pentru nevoile d-lui Nedelcu… Păi ce încredere ai tu, ca președinte, în consilierul tău personal respectiv președintele onorific din moment ce alegi o altă organizație sindicală să îți reprezinte interesele? Ironic, nu?

Deci, chiar dacă dl. Nedelcu a formulat și depus cerere de retragere din SNPPC (să zicem, în luna octombrie 2017 și a fost soluționată în luna noiembrie 2017 „printr-o minune” cu retragerea d-lui Nedelcu din SNPPC), dl.Nedelcu tot nu a scăpat de incompatibilitate și de ilegalitate, în opinia mea.

R.: Cum așa? Doar ați spus că incompatibilitatea durează doar pe perioada cât o persoană este în 2 sau mai multe organizații sindicale? Nu înțeleg?!

A.F.: Așteptați puțin și veți înțelege. Deci, la data la care dl.Nedelcu era președinte al organizației sindicale „Diamantul”- Ialomița, era și membru SNPPC. Așa a intrat în incompatibilitate. La data la care a fost votat prim-vicepreședinte SPRD nu ieșise din această stare de incompatibilitate prin retragerea definitivă (să nu îi mai fie afișat pe fluturașul de salariu reținerea cotizației pentru organizația sindicală SNPPC), deci s-a perpetuat starea de incompatibilitate. Iar în februarie 2018 când dl.Păscuț a postat pe pagina de facebook a SPRD anunțul că dl.Nedelcu va „moșteni”, oficial, scaunul său”, dl.Nedelcu „avea agățată de coadă” starea de incompatibilitate.  În 21 aprilie 2018, la ședința de la Predeal, dl.Nedelcu Cătălin a a fost reconfirmat ca și președinte SPRD, nicidecum nu a fost „nou ales”. Prin distincția dintre reconfirmare și nou-ales se înțelege (conform legii) că, reconfirmat fiind, a rămas „agățat” cu starea de incompatibilitate. Dacă era „nou ales” scăpa de această stare de incompatibilitate, iar astăzi era „curat”.

Aceasta este concluzia la care am ajuns în urma studierii Legii și a statutului sindicatului în ceea ce-l privește pe dl.Nedelcu., și asta am și expus în documentul intern transmis celor 2 prin intermediul aplicației messenger.

R.: Nu înțeleg atitudinea d-lui Păscuț în ceea ce vă privește . Am văzut mesajele de pe grupul secret de pe facebook al liderilor SPRD și, în loc să țină cu Legea, așa cum spuneați că ați învățat de la el, ținea cu fărădelegea. Ce ne puteți spune?

A.F.: Dl. Păscuț dar și dl. Nedelcu au tot interesul personal să mă oprească din demersurile mele sindicale fiindcă „jignesc” structurile suport, falșii polițiști, „colegii” care îl fură pe polițistul și militarul „din stradă” respectiv „din frontieră” de drepturi.

R.: Ați publicat zeci de articole în presă, mai ales în Ziarul Incisiv de Prahova, pe această temă însă tot nu văd legătura.

A.F.: Ca să înțelegeți, o voi lua de la începutul-începutului: dl.Păscuț a început în anul 2016 să „facă săpături” în privința salarizării polițiștilor, fiind fascinat de cumplitele monstruozități și ilegalități ascunse de M.A.I. la umbra secretizărilor abuzive. Nici cele mai blânde pedepse din codul penal (după cum vehiculează presa că se încearcă să se introducă de actuala coaliție aflată la guvernare) nu ar scăpa falșii polițiști din structurile suport: juridic, financiar contabil, resurse umane de pedeapsa cu „detenția pe viață”, în opinia mea.

Toate informațiile care le afla dl.Păscuț le posta pe pagina oficială a sindicatului de pe facebook, alături de opiniile sale juridice pentru a deschide ochii oamenilor. Disperați (cred eu) de dezvăluirile d-lui Păscuț în spațiul public, ministra carmen Dan și președintele SNPPC Coarnă Dumitru (la acea vreme, d-na ministru Dan și dl.Coarnă nu erau certați) au lansat în spațiul public anunțul privind modificarea statutului polițistului în sensul ridicării vârstei de pensionare pentru polițiști. Acest aspect l-a speriat pe dl.Păscuț Emil și a căutat să „se pună la adăpost” d.p.d.v. financiar, spunea că a obosit i că nnu mai poate duce încă 10 ani ca și lider al SPRD. În prima ședință a SPRD-ului de la Hotelul Ibis din București i s-a aprobat de către Adunarea Generală a Delegațiilor să i se majoreze salariul la 10.000lei brut/lună, cca 6.000lei net/lună.

R.: Nu e o sumă colosală?

A.F.: Poate da, însă, dl.Păscuț și-a neglijat familia în toți cei 10 ani de lider SPRD, trăind din salariul minim pe economie (1.000lei net). Agenții de poliție din structurile suport câștigau, lunar, un salariu mai mare ca al lui. Timpul petrecut departe de familie nu i-l poate da nimeni înapoi, banii fiind o falsă recompensă, dacă mă întrebați pe mine.

R.: Da, dar și dvs. ați făcut la fel, în sensul că ați muncit pentru oameni, pentru membrii SPRD.

A.F.: Totuși, nu ne putem compara. Eu eram, încă, „studentul lui”. Cunoșteam multe dar nu ajunsesem să intru și să cunosc toate problematicile, așa cum le cunoștea el după o viață de polițist și președinte de sindicat. Consider că mai am încă foarte multe de învățat, mai ales că dreptul este într-o continuă schimbare.

R.: Să revenim la discuția noastră… legată de interesul personal al d-lui Păscuț.

A.F.: Deci, dl.Păscuț intrase „în fibrilații” și își făcea zeci de planuri cu privire la pensionare. M.A.I.-ul folosește un program de calcul al salariului, (MAYSAL se numește) prin care fură salariile polițiștilor (aplică coeficienții abrogați de Legea privind salarizarea unitară a personalului bugetar nr.330/2009 și calculează sporurile la valoarea de referință de 197lei, uzitată în anul 2009). Singurul sindicat din M.A.I. pentru care anumiți lideri suspendați din activitate beneficiază de pensiile reale ale polițiștilor este SNPPC-ul, pensii ce se calculează ca și pentru polițiștii în activitate. Din câte am aflat de la dl.Păscuț, cei de la M.A.I. „l-au faultat” la calculul pensiei obținând la salariul de 6.000lei net de la SPRD o pensie de cca 3.500lei/lună (dacă am înțeles eu bine) nicidecum o pensie de 6.000lei/lună.

Fiind disperat să se pensioneze, avea nevoie de un înlocuitor. Deși se gândise la mine, statutul meu de polițist destituit ales în vara lui 2017 în funcția de vicepreședinte, a fost contestat de un ofițer de la IPJ Argeș, Pielmuș, dar și de alți lideri mai mult sau mai puțin invidioși. Și, pentru a estompa scandalul de pe facebook, am considerat oportun să demisionez din toate funcțiile sindicale, inclusiv din cea de consilier juridic al sindicatului unde primeam un salariu de 250lei/lună. Dl.Păscuț m-a convins să rămân doar în funcția de lider teritorial SPRD, bănuiesc că pentru a putea merge împreună cu mine în instanță în cauzele privind destituirea mea.

R.: Dl.Păscuț avea salariul de 6.000 și dvs.250 lei/lună?

A.F.: După ce m-au destituit din M.A.I. și Poliție, a fost singurul loc unde m-am putut angaja aproape imediat. În plus, făceam ceea ce îmi plăcea: mergeam în instanță să îmi susțin cauzele, formulam sesizări pentru membrii de sindicat și i le trimiteam secretarului general dl.Marin Șerbănescu să le semneze și să le trimită ș.a. Oricum, nu despre acest subiect este interviul, așa că să revenim la subiect (http://stiri.tvr.ro/un-politist-incomod–la-un-pas-de-concediere_72475.html#view).

L-a găsit pe acest domn, Nedelcu Cătălin: băiat bun, cuminte, liniștit, ascultător, interesat de problematica salarizării polițiștilor și dornic să învețe. Exact ce își dorea dl.Păscuț. Oamenii votau ce spunea dl.Păscuț, fiind „hipnotizați” de cunoștințele lui și de felul în care vorbea. Trebuie să recunoaștem că a fost un bun lider de sindicat.

R.: Observ că aveți, încă, o afecțiune față de dl.Păscuț…

A.F.: Ar trebui să vă mint să spun că nu. Totuși, am făcut multe lucruri bune împreună, am trecut prin multe împreună, am râs de multe ori împreună… Nu poți să dai cu piciorul și să uiți totul. Că ne-am despărțit în altfel de condiții, asta este: viața e plină de surprize.

R.: Să continuăm de unde am rămas…

A.F.: Dl.Păscuț viza demult să intre în avocatură (fără examen, doar în baza „palmaresului” său obținut în instanță) și să se ocupe de cazurile polițiștilor. Nu mulți avocați se încumetă să intre în această „cocină instituțională”, M.A.I., în care Legea e fărădelegea… unde dispoziția/doleanța șefului e mai presus de orice: CEDo, Constituție, Lege. Dar, pentru asta, avea nevoie de „patalama” de consilier juridic. L-am îndrumat (așa cum am făcut și eu) către organizația profesională a consilierilor juridici, U.C.C.J.R. Nu știu dacă a ajuns pe acolo dar știu că începuse să negocieze/discute cu secretarul general adjunct al M.A.I., dl.Nica Giani, pentru obținerea unei adeverințe de la M.A.I. care să-i confirme calitatea de consilier juridic.

Din punctul meu de vedere, era și este o ilegalitate, un „malpraxis” la adresa profesiei de consilier juridic întrucât această calitate nu îi era conferită, conform Legii nr.514/2003 și a Legii nr.200/2004 nici de către organizația profesională a consilierilor juridici și nici de către Ministerul Justiției însă dl.Păscuț nu a ținut cont de observațiile mele. Calitatea de consilier juridic nu ți-o poate conferi de cât organizația profesională a consilierilor juridici (pentru cetățenii români), iar pentru cetățenii europeni Ministerul Justiției. Chiar și după ședința de dialog social de la M.A.I. din 27 aprilie 2018, dl.Păscuț l-a abordat pe dl. secretar general al M.A.I., Ivănescu Bogdan, să „rezolve problema”. Dl. Ivănescu l-a îndrumat, politicos, pe dl. păscuț, către dl. Nica Giani.

R.: Să înțelegem că dl.Păscuț a rămas în SPRD doar ca să-și rezolve problemele personale?

A.F.: Din punctul meu de vedere, da. Motivația lui a fost la început că îi va sprijinii pe noii lideri SPRD să „se ridice” prin transferul de cunoștințe și „șulfăneli” (adică, să își cunoască adversarii, „căpușele cu epoleți” din M.A.I.) iar după cca 2 ani să îi înceteze, definitiv, orice legătură cu SPRD.

R.: Nu înțeleg de ce le tot spuneți celor din M.A.I. „căpușe cu epoleți”. Cum adică, „nu sunt polițiști”? Ne puteți explica?

A.F.: „Căpușe cu epoleți”, „lipitori cu epoleți” sau „infractori cu epoleți” sunt figurile de stil pe care le folosesc tocmai pentru a diferenția falșii polițiști din structurile suport de cei „din stradă” respectiv „din frontieră”. În M.A.I. se încalcă regimul incompatibilităților și nediscriminarea în muncă în toate structurile printr-o concepție piramidală a funcțiilor. Astfel, întâlnim funcții de polițist precum (și dau un exemplu): la biroul de investigații criminale dintr-o secție toți polițiștii fac muncă de judiciar. De ce avem ofițeri și agenți? De ce avem funcție de ofițer principal I (spre exemplu) în condițiile în care face aceeași muncă ca și ofițerul specialist principal I? Simplu: pentru aceeași muncă, oamenii primesc salarii diferite, unul mai mult, altul mai puțin… „după cum îți este norocul”. În structurile medicale avem medici – personal contractual care fac aceeași munca ca și medicul-polițist. În structurile de psihologie, sunt psihologi:militari, polițiști și personal contractual.

Iar polițistul este cunoscut în întreaga Lume ca fiind cel care: apără, protejează drepturile fundamentale ale Omului, instituțiile statului, are calitatea de organ de cercetare penală exclusiv sub îndrumarea și controlul procurorului, ridică probe de la fața locului în vederea continuării investigațiilor penale ș.a.m.d. Deci, polițistul nu e nici: medic, nici psiholog, consilier juridic, secretară ș.a.m.d. Este o ridiculizare a profesiei de polițist de către legiuitor și cei din M.A.I. întrucât, la umbra statutului polițistului, poți face orice altă profesie, fără cunoștințe respectiv aviz de la instituțiile/organizațiile legal înființate.

Acum înțelegeți de ce sunt atât de strict și de vehement în ceea ce îl privește pe dl.Nedelcu Cătălin? Tocmai eu (așa cu făcea odată și dl. Păscuț Emil), care îi contest peste tot pe acești falși polițiști să ajung să legitimez o incompatibilitate, avizând pentru legalitate ș.a.m.d., ca și angajat al sindicatului în funcția de consilier juridic, actele/înscrisurile semnate de dl.Nedelcu Cătălin ? Exclus!

R: Am formulat și noi, Ziarul Incisiv de Prahova o solicitare către Sindicatul „Diamantul”, cu nr.89975634/09.05.2018, cu termen de răspuns azi, orele 17⁰⁰, pe care le-am transmis-o prin e-mail:

1. Dacă există un conflict între sindicatul „Diamantul”/conducerea sindicatului și Alexandru Firicel-lider teritorial S.P.R. „DIAMANTUL”. În cazul în care există, vă solicităm să: detaliați, probați afirmațiile dvs., după caz.
2. Dacă Alexandru Firicel a încheiat un contract de muncă cu S.P.R. „DIAMANTUL” respectiv un contract de confidențialitate. În caz afirmativ, vă solicităm să ne comunicați contractul(ele), după caz.

însă nu au dat curs solicitării noastre. Cum comentați?

A.F.: Este dreptul lor să tacă sau să vorbească. Dreptul la apărare incumbă și dreptul la tăcere. Eu nu am de ce să ascund, iar probele pe care vi le-am transmis sunt suficient de pertinente, care îmi susțin afirmațiile. Întotdeauna am considerat că sindicatul „Diamantul” este un ultim bastion, un ultim refugiu pentru apărarea polițiștilor din stradă și din frontieră din M.A.I. supuși abuzurilor și ilegalităților șefilor. Din păcate, acum nu îl mai văd așa fiindcă „s-a schimbat linia sindicatului” din cea „agresivă” în „linia temperată”.

R.: În documentul confidențial, transmis îndata de 05.05.2018 orele 23¹⁹, am observat că ați contestat și activitatea d-lui Șerbănescu Marin, secretarul general al SPR „Diamantul”…

A.F. Este greșită afirmația dvs. Nu i-am contestat activitatea d-lui secretar general Șerbănescu ci am contestat legalitatea acțiunilor formulate și trimise de dl.Șerbănescu, așa cum se observă și în document. Din lipsă de personal calificat, fiindcă o mare parte a liderilor SPRD sunt fricoși, lași (nu am să dau nume tocmai pentru a-i proteja pe acei lideri SPRD curajoși de șefii lor iar pe cei lași nu îi nominalizez fiindcă, pur și simplu nu îi consider ca fiind „lider de sindicat” ci doar niște „păpuși de decor” care s-au „trezit” lider în SPRD fără să știe „cu ce se mănâncă” activitatea sindicală) când vine vorba de „luatul de beregată cu șeful” (din păcate) și fiindcă d-nii Păscuț și Nedelcu au alte preocupări „mai grele” (salarizarea, acțiunile în instanță) … așa că, din câte am înțeles, unii lideri cu pregătire scriu petiția iar dl.Șerbănescu semnează.

R.: Vreți să spuneți că dl.Șerbănescu nu știe să scrie?

A.F. Nu cred că este o noutate pentru nimeni acest aspect, de multe ori dl.Păscuț i-a atras atenția asupra formulărilor sale de pe facebook („pagina Spr Diamantul”). Problema pe care am ridicat-o este, în esență, că SPRD este „lupul moralist”. Adică, ceea ce contestăm la adversar (incompatibilitatea, nelegalitatea unor înscrisuri, ilegalitata acțiunilor șefilor, abuzurile șefilor și ale executanților din structurile suport), tocmai noi le comitem. Iar asta este, în primul rând, din punctul meu de vedere, o lipsă de moralitate. Așadar, și înscrisurile semnate de dl.Șerbănescu sunt lovite de nulitate/contestabile, tocmai pentru că nu s-a emis de către președintele de sindicat (dl.Păscuț până să îi fie preluată funcția de dl.Nedelcu, cel pe care v-am arătat că a fost și, posibil încă mai este, în stare de incompatibiltate) o decizie pentru fiecare demers în numele membrilor de către dl.Șerbănescu. Să nu uităm că dl.Șerbănescu (pensionar M.A.I.-D.G.P.M.B.) este salariat, nicidecum nu mai este ales de ADG, intrând astfel sub incidența Codului Muncii și COR-ului (cod 111414 secretar general asociație națională cooperatistă : Conducătorii și alți funcționari superiori din organizațiile specializate determină, formulează și coordonează direct implementarea politicilor organizațiilor specializate, cum ar fi organizațiile politice, sindicatele, patronatele, asociațiile de comerț și industrie, organizațiile umanitare și de caritate sau asociațiile sportive, și reprezintă și acționează în numele acestor organizații.)

Ce înseamnă asta? Că dl.Șerbănescu, prin prisma funcției, este un executant al politicii sindicatului „Diamantul”, o politică publică: A executa, a implementa, a pune in practica, a aplica sunt termeni care descriu aceeasi idee. Executia reprezinta faza procesului politicii prin care trebuie sa se atinga obiectivele stabilite. In cadrul acestei etape, deciziile adoptate devin executorii si trebuie sa fie puse in practica. Implementarea reprezinta acea faza a unei politici publice pe durata careia sunt generate acte si efecte pornind de la un cadru normativ de intentii, texte sau discursuri.

Deci, la nivelul S.P.R.D. s-a mers și se continuă să se meargă haotic, pe un statut care contravine nevoilor sindicatului și care nu se corelează cu funcțiile, atribuțiile, Legea.

R.: Aveți contract de muncă cu Sindicatul „Diamantul”? Dacă da, în ce funcție sunteți angajat?

A.F.: E o întrebare dificilă…

R.: Nu știți dacă sunteți sau nu angajatul sindicatului?

A.F. Exact! În data de 04.05.2018 în jurul orelor 16³⁰, m-am întâlnit cu dl.Păscuț (de fapt, a venit la mine acasă, în fața blocului în care locuiesc) după ce mi-a trimis prin intermediul aplicației watt’s up (ora 15³⁵) un proiect de de anexă la contractul de muncă nr.17/04.05.2017…

R.:2017? Nu cumva 2018?

A.F.: Monsieur scrie, monsieur se citește. Este datat cu 2017 și îl aveți și dvs.

R.: Și ce scria în acel proiect? L-ați semnat?

A.F.: L-am semnat după ce m-am certat cu el. I-am reproșat că e un angajament comunist prin care încearcă să îmi îngrădească atât spiritul cât și limbajul critic, cu precădere în presă… eram convins, dealtfel, că așa se va întâmpla tocmai pentru a nu mai lovi în „căpușele cu epoleți” de care depindea atât de mult viitoarea carieră de avocat (adeverința de consilier juridic), zic eu. În plus, chiar dl.Nedelcu a afirmat în câteva rânduri că are o relație foarte bună cu dl.Coarnă Dumitru (președintele SNPPC) care: îi mai divulgă informații. La fel a susținut c ă ar avea o relație bună cu inspectorul șef al IPJ Ialomița (poate de aceea nu am primit răspuns la solictarea din 08.05.2018: ca să mențină ascunse informațiile referitoare la incompatiblitatea d-lui Nedelcu).

Dl.Păscuț a susținut că acel angajament îl va feri pe el și pe dl.Nedelcu (o garanție) că nu voi mai face chiar tot ce vreau eu.

R.: Și, a reușit? Adică, ați mai făcut ceva contrar angajamentului?

A.F.: Atât contractul nr.17/04.05.2017 cât și angajamentul anexat la acesta le consider nule de drept dat fiind regimul incompatibilităților despre care v-am vorbit anterior. De fapt, orice înscris semnat de dl. Nedelcu Cătălin îl consider ca fiind nul. Așa că, despre ce contract discutăm? Despre ce angajament discutăm? Mai ales că mi-a fost înmânat o ciornă a contractului și angajamentului, fără nicio semnătură 9chipurile, exemplarul 2).

R.: Discuția telefonică din data de 07.04.2018 orele 11⁵² pe care ați avut-o cu dl.Păscuț susținea că există contractul dvs. de muncă dar că nu este semnat nici de dl.Nedelcu-președintele ales al sindicatului și nici de către interlocutorul dvs., dl.Păscuț – președinte onorific al sindicatului și ex-președintele SPRD.

A.F.: Așa este, dl.Păscuț a afirmat că acel contract respectiv anexa nu sunt semnate decât de mine. Mie nu mi-a fost comunicat niciun contract de muncă semmnat de unul dintre ei ci doar o ciornă a acelui contract, pe care, dealtfel, am și rupt-o și aruncat-o. Nefiind semnat de părți, nu are nicio valoare. Așa că, nu știu dacă mai există sau nu acel contract semnat de părți, la sediul SPRD.

R.: În discuțiile aprinse pe care le-ați avut pe grupul secret de pe facebook al liderilor, ați afirmat că „m-am născut pregătit”. Ce ați vrut să spuneți cu asta?

A.F.: Că nu mă las intimidat, șantajat, călcat în picioare de nimeni. Chiar dacă am nevoie de un loc de muncă, asta nu înseamnă că voi accepta ilegalități și nici să nu îmi formulez și mențin propriile critici. De fapt, în data de 21 aprilie 2018, trebuia să se modifice statutul SPRD, linia acestuia fiind cea de a apăra interesele membrilor de sindicat „din stradă” și din „frontieră” – nu s-a întâmplat, „s-a uitat”. Aia „cu linia temperată”, gen „zen”, cred că își are sediul atât în interesul personal al d-lui Păscuț de a nu îi mai supăra nimeni din SPRD pe falșii polițiti din structurile suport (cel puțin până când acesta își va soluționa problema cu adeverința de consilier juridic de la M.A.I.) cât și în faptul că dl.Nedelcu se ascunde/îi este frică de ceva/cineva poate, sau, de ce nu, o avea trasată „linie de la partid” să distrugă acest sindicat. Cine știe?

Întrucât mi s-a spus de către dl Păscuț și, ulterior de dl.Nedelcu, că „linia sindicală este una temperată” fiindcă așa doresc majoritatea liderilor SPRD, am considerat și consider că acea „majoritate” sunt „infiltrați” ai adversarilor care, au știut să se „gudure” pe lângă dl.Păscuț (posibil și dl.Nedelcu, dl.Șerbănescu), „le-au intrat pe sub piele” și fiindcă nu cunosc prea multe despre sindicalism, interpretarea legii, s-au gândit că e mai bine să „se dea bine cu șefii” lor din M.A.I., ca să nu îi mai supere. Așadar, să se meargă pe principiul: „noi ne facem că muncim” sindicalism.

Până la urmă, marea majoritate care s-a înscris în SPR „Diamantul” a făcut-o pentru incisivitatea acestuia dar și pentru faptul că sesizările, solicitările SPRD erau pertinente, bazate pe Lege și probe. Acum, din linia calmă trasată de dl.Nedelcu Cătălin și „acea majoritate”, se dorește să fim „la fel ca ceilalți”. Mai pe românește: „să fim toți o apă și un pământ”, la picioarele șefilor și structurilor suport din M.A.I. Iar eu asta nu  am acceptat și nici nu am să accept, mai ales când știu că Legea este încălcată.

Oricum, în ședința de dialog social din 27 aprilie 2018 de la M.A.I., am remarcat atitudinea sfidătoare a d-nei Dimofte („polițistă”, șefă a compartimetnului financiar) la adresa sindicatelor: sindicatele să informeze corect membrii, angajații M.A.I.. Păi ce? Ne plătește M.A.I.-ul ca să-i fim portavocea lui? Sau membrii de sindicat plătesc cotizațiile, lunar, pentru ca sindicatul să le apere interesele, drepturile? Că am tot văzut celelalte sindicate, care mai de care explica procedura M.A.I.-ului de decontare a voucherelor de vacanță. Păi, dacă M.A.I.-ul zice că nu are bani, membrii „la gâtul tău sar”, că tu ca sindicat le-ai dat îndrumări și ai zis că e bine… Dar, mulți nu înțeleg tertipurile și necinstea oficialilor din M.A.I.-structurile suport (inclusiv unii lideri din SPRD). Ei cred că dacă ai fost la masă cu niște funcționărași, într-o ședință de dialog social, „ești cineva”.

Politica pumnului în gura lui Alexandru Firicel din partea majorității liderilor SPRD fiindcă a îndrăznit să se ridice împotriva „calmității” liderului suprem Nedelcu Cătălin

R.: Din conversațiile de pe grupul secret am remarcat că încercați să îl apărați pe un lider teritorial de abuzuri ale șefilor… iar ceilalți (în special dl.Nedelcu) s-a manifestat „prudent”.

A.F.: Da, așa este. Nu se doreau „intervenții scrise” din câte i-am văzut pe ceilalți lideri. Ci întâlniri secrete cu șeful I.G.P.R.

R.: Și de ce credeți că era rău să se soluționeze pe cale amiabilă, fără demersuri sindicale?

A.F.: Nu am spus că este rău, însă nici bine nu este. Vedeți dvs., în M.A.I. și Poliție se aplică foarte des „înjunghierea pe la spate”. Adică, una discuți și alta se înfăptuiește în realitate. Când vine vorba de liderii de sindicate vocali, care vor o reformă reală atunci intri în conflict cu sistemul putred și profund corupt din M.A.I., sistem ce opune rezistență prin: testări psihologice ordonate care să confirme că liderul sindical vocal are probleme de natură psihică (fabricate, bineânțeles, de către „un polițist specialist psiholog care execută dispoziția legală a șefului”), cercetări disciplinare multiple (în avalanșă) urmate de sancțiuni disciplinare ș.a.m.d.

Calitatea umană a factorilor de decizie din M.A.I. (în ceam ami mare parte) este cel puțin îndoielnică, din câte am observat până în prezent. Și, pentru orice serviciu oferit de către un oficial/șef M.A.I., la rândul tău trebuie să oferi ceva la schimb. În acest caz, pentru „iertarea liderului SPRD” și SPRD trebuia să ofere ceva. Bineânțeles că milogeala liderilor de sindicate în fața șefilor din M.A.I. și Poliție este pe placul șefilor întrucât au ocazia (oficialii) să te: manipuleze, batjocorească, mintă ș.a.m.d. Exact asta am considerat că se va întâmpla: „capii” sindicatului vor merge „cu jalba în proțap” la șeful I.G.P.R. iar acesta „îi va liniști” ori le va cere ceva în schimb. Ce anume ar putea cere un oficial unui sindicat „care nu e temperat” și care nici nu dă dovadă „că vrea să se tempereze”?

R.: Aveți o viziune de ansamblu interesantă. Susțineți că întotdeauna există un troc, între sindicate și șefi?

A.F.: Cam așa ceva… în cazul „Diamantului”, demult se urmărește să fie pus „cu botul pe labe” atât de oficiali cât și de „adversari” din celelalte sindicate. Ceea ce nu au reușit adversarii puternici ai SPRD-ului, au reușit chiar conducătorii sindicatlui. Motivele nu cred că mai contează. Contează doar că au reușit „capii” sindicatului ceea ce nu a reușit nimeni până în prezent. Mai mult, dat fiind regimul incompatibilităților, consider că însăși instanța de judecată care a soluționat favorabil cererile SPRD privind modificările organizatorice ale sindicatului, a fost indusă în eroare. E o chestiune pe care cei abilitați sunt îndreptățiți să o cerceteze și să o soluționeze în baza: Legii, probelor complete pe care aceștia le pot obține. Nouă ni s-a refuzat să se răspundă solicitărilor, pentru a fi prezentate în publicația Incisiv de Prahova odată cu publicarea interviului.

R.: Să revenim la contractul dvs. de muncă despre care dl. Păscuț susținea că nu este semnat. Cum onorați acest contract dacă el nu este semnat de președintele sindicatului?

A.F.: Păi nu prea am cum să onorez așa ceva. Mai ales că nu mi-a fost comunicat un exemplar al acestuia. Acea ciornă înmânată de dl.Păscuț nu are nicio valoare.

R.: Spunea dl.Păscuț că veți primi, totuși, lunar, pe o perioadă de 3 luni, cât este contractul, o sumă de bani cu titlu de salariu. Urmând ca la finalul celor 3 luni, odată cu încetarea contractului de muncă, să vă găsiți un alt loc de muncă. Mai spunea că aceste 3 luni vă vor oferi acest salariu, din milă… de pomană… că liderii SPRD au ținut la dvs.

A.F.: Nu am cum să primesc bani pentru un contract inexistent, lovit de nulitate și, mai ales, fără să muncesc. Așa cum ați observat în acea anexă la contract, la finalul fiecărei luni trebuie să dau o dare de seamă a activității mele. Or, cum să primesc salariu fără ca cei de la vârful SPRD să îmi ofere activități? Mă sună oamenii așa, că le vine lor să îmi ofere activități? Să am ce scrie la finele fiecărei luni? Sau vor scrie ei, „capii”, o dare de seamă în numele meu pe care tot ei o vor semna ca să justifice banii din salariul meu?

Nu înțeleg acest mecanism fiindcă nu este prevăzut de Lege.

Deci, nu am cum să primesc bani de la SPRD, conform Legii. Iar șpagă/bani negrii nu iau. Prefer să dorm liniștit acasă, să mor de foame decât să fac așa ceva. Păi ce educație îi mai dau copilului meu? Să „se descurce” luând orice, de oriunde, oricum? Nu, mulțumesc, prefer să nu… O să îmi găsesc un loc de muncă într-un final… doar nu s-au terminat locurile de muncă din România.

În plus, sunt banii din cotizațiile membrilor de sindicat care și-au manifestat încrederea în SPRD. Cum să primesc bani, pentru o muncă inexistentă, ca să le înșel încrederea cu activități inexistente? Asta ar fi înșelăciune sau… de ce nu,  furt calificat.

R.: Tot luni, în aceeași conversație, l-ați întrebat pe dl.Păscuț dacă cumva acest salariu este oferit cu titlu de „șpagă”. De ce considerați că acesta este titlul potrivit pentru salariul lunar oferit de sindicat?

A.F.: De câte ori au vrut să scape de unul dintre liderii incomozi/„agresivi”, le-au oferit bani cu orice titlu: sponsorizare, ajutor, „independență financiară” etc. În cazul meu, ca să scape de mine și să nu vorbesc în presă (așa cum le-am și scris pe grupul secret că voi face și se vede, dealtfel, în mesaje – asta până să mă blocheze luni dimineața) dl.Păscuț mi-a oferit această „milă” ce provine din „dragostea apusă a liderilor SPRD față de mine”. Altfel nu îmi explic.

R.: V-a oferit și sprijinul pentru a vă reprezenta în instanță, respectiv SPRD să plătească onorariul avocatului care ar urma să vă reprezinte în cele două cauze afalte pe rolul instanțelor privind destituirea dvs. De ce l-ați refuzat? De fapt, ați refuzat tot ce v-a oferit. Nu considerați că acest gest de mândrie v-ar putea fi fatal?

A.F.: În viață trebuie să îți asumi deciziile. Când am sesizat că incompatibilitatea care a planat/planează (încă nu știm toată perioada în care acesta a fost în stare de incompatibiltate) asupra d-lui Nedelcu afectează orice act decizional, liderii au susținut că e băiat bun, că eu îl „terfelesc” ș.a.m.d. fără să țină cont de faptul că dl.Nedelcu (bineânțeles că și dl.Păscuț are vina lui că a acceptat un asmenea „succesor la tron”) a distrus sindicatul „Diamantul”… l-a transformat în „praf”.

Deci, cum pot să merg în fața unei instanțe de judecată și să-i spun că SPRD îmi plătește cheltuielile, în condițiile în care mi-am expus opinina că semnătura de președinte a d-lui Nedelcu e lovită de nulitate absolută iar acel contract e nul? Să îmi zică instanța de judecată: „Păi bine domnule reclamant, tocmai dvs., cel care susțineați că polițiștii nu pot fi și consilieri juridici fiindcă sunt două profesii diferite, aflate în incompatibilitate, să veniți cu un reprezentant în baza unui contract semnat de o persoană aflată în incompatibiltate /care a generat o stare incompatibiltate? Contractul e lovit de nulitate, domnule reclamant!”

În plus, și acest „contract de asistență judiciară și reprezentare” nu ar fi avut „viață lungă”, întrucât la ședința următoare voi fi exclus din SPRD, ca urmare a acestui interviu și, bineânțeles „nerespectării contractului de muncă”. Deci nu aș fi făcut decât să îmi prelungesc agonia, în realitate nefiind decât o falsă protecție a sindicatului. Așadar, de ce să mă mai încurc cu ei?

R.: Le-ați cerut favoruri… bani… ceva, ca să nu mergeți să dezvăluiți presei și opiniei publice ceea ce ați aflat? Să zicem, un șantaj?

A.F. (râde zgomotos): Mulțumesc pentru că m-ați făcut să râd. Nu, nu le-am cerut nimic fiindcă eu nu ascund „mizaria sub preș”. Iar probele arată, în opinia mea, că am refuzat orice „milă”, „pomană”, „șpagă”, „promisiune” din partea SPRD. Deci, chiar e amuzantă întrebarea dvs.

Eu le-am arătat problemele… nu vor să priceapă/remedieze situația, atunci să o expunem public, oamenii și instituțiile abilitate să își spună punctul de vedere.

R.: Am înțeles acum… nu este vorba doar de orgoliu ci și de legitimitatea pe care o considerați ca fiind contestabilă în fața instanței de judecată dar și a celorlalte instituții, organizații, membrii de sindicat etc., a faptului că nu veți mai fi sprijinit de SPRD în viitorul apropiat.

A.F.: Din moment ce eu contest semnătura d-lui președinte Nedelcu… ar fi chiar culmea să merg, în continuare, în ilegalitate, cu bunăștiință.

R.: Și care sunt planurile dvs.? Vă veți înscrie într-un alt sindicat, care să vă ajute să vă reprezentați în instanță?

A.F.: Exclus! Dl.Păscuț a încercat un asemenea tertip, să mă înscriu într-un alt sindicat. Adică, dl.Păscuț sugera ca la termenul din 08.05.2018 să susțin în fața instanței de judecată că aș fi încheiat o convenție cu un alt sindicat care să mă sprijine pe durata procesului și, la final, să mă înscriu în acel sindicat. Adică, să mint instanța de judecată, fără ca eu măcar să fiu de acord cu acest „transfer” și, cel mai grav, fără să existe o asemenea convenție.. chiar și verbală.

R.: Aveți dovezi?

A.: Da, bineânțeles! Vă arăt acuma mailul primit de la el primit la 07 mai 2018 ora 19⁴¹ (sindicatul Diamantul – adresa de e-mail: petitii.sprdiamantul@yahoo.com), în care e un document editabil, nesemnat. Vi-l trimit acum pe mailul redacției: incisivprahova@gmail.com.

R.: Ne apropiem de final și aș dori să ne mai răspundeți la câteva întrebări, bineânțeles, dacă doriți.

A.F.: Nu am de ce să mă ascund. Aștept…

R.: Aveți vreun regret înceea ce privește încheierea activității dvs. sindicale, a colaborării dvs. cu sindicatul „Diamantul”?

A.F.: Bineânțeles, doar am muncit mult pentru acest sindicat, pentru oamenii „din stradă” și „din frontieră” în special. Nu am cum să nu regret că această organizație sindicală se îndreaptă spre plafonare dar, mai ales, că actualul președinte Nedelcu împreună cu dl.Păscuț au batjocorit votul oamenilor de bunăcredință, încrederea lor. Căci votul acordat în urma alegerilor libere nu înseamnă și legitimarea ilegalităților… că începe să intre în linia mult-dorită de M.A.I. („căpușele cu epoleți”) dar, cel mai grav, a funcționat și, poate, continuă să funcționeze cu un președinte ilegal (care s-a aflat și, posibil, se mai află în incompatibilitate), este regretabil. Însă, așa cum totul are un început, tot așa are și un sfârșit.

R.: V-a contactat vreun sindicat din M.A.I. pentru a vă oferi sprijin, un loc de muncă, să deveniți membru … ceva?

A.F.: A fost o discuție pe această temă cu un sindicat nou înființat SPR Diamantul-Valahia, însă nu sunt interesat de nicio colaborare sindicală sau nouă apartenență la un alt sindicat. În plus, o persoană ca mine, care nu tace la comanda șefului, vă spun eu că nu e dorită, mai ales în sindicatele „plafonate” din M.A.I. unde, frica de față șef e mai presus de Lege. Dl.Păscuț zicea că „sunt din garda veche a sindicatului” și că dacă nu mă adaptez la noile cerințe, voi „dispărea”… până la urmă, nimeni și nimic nu e veșnic. În viață contează să trăiești și să faci ce consideri că este bine atât pentru tine cât și pentru cei din jur, nu cum cred alții că ți-ar fi bine sau că ar fi bine să faci, ei „stând ca babele pe marginea șanțului sporovăind și spărgând semințe” în timp ce tu „mături mizeria lor”. De binevoitori care să îți dicteze viața după cum cred ei, nu duce nimeni lipsă.

R.: Și, mai departe, în instanță, ce veți face?

A.F.: Doar nu credeți că abandonez?! Ceea ce nu te doboară, te face mai puternic – zicală populară. Mă voi reprezenta singur și voi încerca să demonstrez că a fost o destituire din răzbunare, ilegală, tocmai datorită faptului că nu am acceptat niciodată și nu accept ilegalitățile.

Ca și polițist-criminalist mi-a fost rușine, de multe ori, cu această profesie. De când a debutat „criza financiară” în România am văzut zeci de oameni aduși la secție pentru că „au furat mâncare, de foame” (în special copiii instituționalizați dar și pensionari).,, niște „Jean Valjean” moderni. Am participat la evacuări silite de către bănci a unor oameni care au rămas fără loc de muncă din cauza reducerilor de personal, salariilor concomitent cu creșterea prețurilor, a taxelor și impozitelor, devalorizarea monedei naționale, a ratelor bancare.  Am considerat și consider că noi, ca societate, suntem deplorabili din moment ce acceptăm ca semeni ai noștrii să fie stigmatizați și condamnați să mănânce resturi din gunoaie și să doarmă în stradă… iar polițistul (din punctul meu de vedere) trebuie să-i apere pe oameni, în special pe cei slabi și săraci (să zicem, un „cavaler modern”) nicidecum să-i prigonească… iar toate aceste „creșteri alarmante ale ratei infracționalității” au condus la acordarea de grade și prime pentru activități de poliție deosebite chiar falșilor polițiști din structurile suport. Așa că, despre ce vorbim? Ca societate, din punctul meu de vedere, suntem mai răi decât animalele: ne place să ne înșelăm, mințim, lovim, „furăm unul altuia căciula” doar pentru satsfacerea unei nevoi de moment, fără să ne pese de celălalt. De aceea mi-am exprimat atât în scris cât și verbal, mereu,  cât am putut de dur, nemulțumirile.

Lipsa de empatie, de soluții pentru oameni au condus și vor conduce la revolte sâneroase ale maselor, așa ne arată istoria. De ce oare ne place să o tot repetăm? Nu pot să înțeleg…

R.: Vă mulțumesc pentru acest interviu. Sper că veți reuși! O seară frumoasă vă doresc!

A.F.: Și eu vă  mulțumesc că m-ați ascultat! O seară frumoasă!

Încă un om ce s-a dorit a fi înfrânt de sistemul antisocial, corupt, din M.A.I., subordonat de sistemul sindical al „Diamantului” aflat în schimbare, plafonare dar, care, nu se lasă intimidat sau influențat și își continuă drumul.(Cerasela N).