Anchete
EXPLOZIV/ Cine are „tehnicul”… conduce SRI-ul!/Hellvig, facut de Ciocirlan si Epure! – Comisarul de Prahova
Se incing spiritele in Serviciul Roman de Informatii, mai ales ca pozitia oricum subreda a directorului Eduard Hellvig este acum dinamitata si de incertitudinile care plutesc peste Ocean, odata cu rechemarea de urgenta, pentru un „instructaj” de ultima ora de care poate depinde soarta intregului sistem de la noi, a sefului „centralei” americane in Romania, a celui pe Europa de Est si chiar pe intreaga Europa! Iar simtind „mirosul sangelui”, una dintre cele mai inversunate grupari prinse in razboiul fratricid aproape generalizat care se poarta pentru preluarea controlului principalului serviciu secret al tarii si-a schimbat strategia din mers, incercand sa se replieze si sa dea lovitura vietii.

Adjunctul Adrian Ciocirlan, in razboi cu toata lumea
Este vorba despre tabara formata din nasul Adrian Ciocarlan si finul Sorin Epure, cum sunt cunoscuti de initiatii sistemului, cei doi „cumetri” aflandu-se oricum prinsi in menghina razboiului paralel pe care il poarta atat cu micul grup care „se jura pe rosu” ca este loial lui Eduard Hellvig, in frunte cu prim-adjunctul Razvan Ionescu, dar si cu „coldistii” ramasi in SRI, condusi de adjunctul George Viorel Voinescu. Insa „puterea” adjunctului Adrian Ciocirlan nu este data atat de propriile conexiuni politice, cat mai ales de pozitia cheie in serviciu a celui numit cu mandrie „finul”, colonelul Sorin Epure. Care, dupa ce a fost comandantul DIMB, luandu-si drept urmare „partea leului” din urmarirea informativa a tuturor „greucenilor” politici sau din mediul de afaceri care se invart mai mult prin Capitala este acum seful la „tehnic”.

Dupa ce ca nu a scapat inca de umbra lui Coldea, Eduard Hellvig este „tocat” si pe alte fronturi
Adica omul care, printre altele, pune in executare si misiunile operative de monitorizare. Si, de altfel, recenta dusmanie pe viata si pe moarte dintre Eduard Hellvig si Adrian Ciocirlan este data tocmai de suspiciunea directorului SRI ca informatiile aflate de „tehnicienii” colonelului Epure ar fi cenzurate de acesta si de nasul Ciocirlan, la el ajungand doar ce vor acestia sa ajunga… Desigur, nici generalul Florian Coldea nu poate uita ca acelasi Ciocirlan, care, totusi, a condus controversata Directia Generala pentru Apararea Constitutiei in vremurile de aur ale statului paralel a sarit in cealalta luntre, avansand chiar cu aceasta ocazie, dupa ruperea „binomului”… Astfel ca situatia pe „frontul nevazut” al SRI este mai complicata decat oricand. Totusi, fabula de azi cu Ciocirlan si Epure are aceeasi morala, din orice parte ai privi si pe care protagonistii ar fi bine sa nu o uite… Si anume ca, totusi, faptele raman si chiar daca unii isi fac iluzii ca daca o tulesc „in civilie”, daca „lovitura de palat” nu le iese, scapa astfel de orice eventuale complicatii penale…
In razboi cu toata lumea
A conduce Diectia Generala pentru Apararea Constitutiei in vremea in care statul paralel aproape ca reusise sa puna cu botul pe labe clasa politica si opinia publica deopotriva nu este deloc putin lucru.

Generalul Voinescu, seful „coldistilor” din serviciu
Caci doar, vorba ceea, Constitutia ramane totusi „Biblia” oricarui stat democrat, astfel ca apararea ei iti da un „front de lucru” nemarginit, seful acestei Directii, considerata cea mai strategica din tot Serviciul Roman de Informatii putand interveni oricand si oriunde, chiar si peste „fisa postului” unor superiori. Si cu toate ca multi, in frunte cu chiar geneneralul Coldea se asteptau ca detinerea acestei functii sa-i fie fatala generalului Adrian Ciocirlan odata cu dinamitarea „binomului” si „decaparea” unei bune parti din vechea garda a SRI-ului, iata ca actualul adjunct al directorului Eduard Hellvig nu doar ca si-a scapat pielea, dar a si fost avansat ! Si cu toate ca multi ar putea crede ca initiativa i-a apartinut lui Eduard Hellvig, lucrurile stau exact pe dos, directorul SRI nereusind sa stopeze aceasta propulsare. La fel ca si in cazul lui Razvan Ionescu de altfel, prim adjunctul care desi se jura „cu lacrimi de crocodil” ca a acceptat functia doar pentru ca i-ar fi cel mai loial om din sistem lui Hellvig, nu are totusi cum sa uite mana de sprijin intinsa la momentul oportun de catre seful SPP, generalul Lucian Pahontu.

Razvan Ionescu, loial lui Hellvig dar dator lui Pahontu…
Masuri de securitate pe timpul celei de-a XI-a Reuniuni la nivel de sefi de stat si de guvern a Organizatiei Internationale a Francofoniei, din perioada 25-29 septembrie 2006; conferinta de presa. In imagine: Lucian Silvian Pahontu, directorul Serviciului de Paza si Protectie (SPP).
Si daca fostul sef de cabinet al lui Hellvig, Romeo Cristian Bizadea se impaca la randul sau destul de greu cu faptul ca a pierdut aceasta functie in fata lui Razvan Ionescu, fiind mereu dornic de vendetta, nici macar adjunctii Voinescu si Ciocirlan nu sunt multumiti de faptul ca nu ei au fost alesii care sa-l inlocuiasca pe Coldea la butoanele operative ale SRI-ului. Dar daca Voinescu cel putin a ramas „cu Coldea in suflet”, existand informatii ca, fara sa-i pese de nemultumirea lu Hellvig, i-ar cam raporta fostului „bosulica” cam tot ce misca in serviciu, cu totul altfel stau lucrurile cu ambitiosul Ciocirlan. Care, in timp ce incearca sa-i elimine pe ultimii „coldisti” reuniti in jurul lui Voinescu din serviciu lucreaza intens si la „izolarea” informativa a taberei Hellvig, beneficiind astfel din plin de relatiiile mai mult decat apropiate cu colonelul Sorin Epure…
Seful de la Tehnic…
Cel care, din postura de sef al Directiei de Informatii a Municipiului Bucuresti a avut la randul sau un rol cheie in hegemonia Serviciului Roman de Informatii asupra nu doar a marii majoritati a institutiilor statului roman, dar chiar asupra unei bune parti din societatea romaneasca. Sute si sute de ofiteri acoperiti ai SRI-ului fiind implantati, in urma protocoalelor secrete in institutii unde chiar nu aveau ce cauta !

Cine are „tehnicul”… conduce SRI-ul !
Pana li se va lua insa urma tuturor, scandalul prevederilor subterane ale acestor protocoale fiind oricum de-abia la inceput, colonelul Sorin Epure s-a tras mai aproape de „nasul” Ciocirlan, fiind acum „seful de la tehnic”. Adica avand „painea si cutitul” intregului serviciu, mai ales ca atunci cand ai proprii oameni loiali, acestia, in timp ce „monteaza” si apoi „extrag” toata tehnica de monitorizare pun„deoparte” cam tot ce e mai interesant. Si cum relatia dintre Ciocirlan si Epure este mai mult decat cunoscuta, de au ajuns sa le dea baietii dedicatii cu „Unde-i nasul si cu finul/ Se schimba la dusmani destinul!” sau „Unde-i finul si cu nasul/ Da-napoi intreg orasul”, normal ca Eduard Hellvig priveste cu jind la informarile „pe persoana fiizica” despre care se spune ca Ciocirlan oricum le primeste „de la finul” cu mult inaintea lui. Si din care isi poate pastra „partea leului”, ca niciodata nu se stie la ce foloseste o „barfa” bine documentata. Totusi, cu toate ca ambitiile lui Ciocirlan au cam fost spulberate dupa dezvaluirile noastre, partenerii americani nemizand acum nici macar din plictiseala pe acesta, sprijinul colonelului Epure este vital pentru „focul incrucisat” ordonat de adjunct impotriva gruparilor Hellvig si Voinescu – Coldea…
Fapta ramane !
Insa prinsi in acest razboi al orgoliilor si al influentei, multi dintre cei implicati au incercat totusi sa-si asigure si spatele, unii jurand credinta vesnica actualului director sau fostului prim-adjunct, altii racordandu-se la proiecte politice si chiar pozand ca fac pasul inapoi al pensionarii, cum este cazul colonelului Epure. Numai ca strategia ca daca lucrurile se imput si ai iesit la pensie gata, ai si scapat automat de orice cercetare ulterioara nu se va dovedi decat o himera juridica… Pentru ca „fapta ramane” oricum, dupa cum se va vedea nu chiar peste atat de mult timp. Ceea ce si explica groaza cu care asteapta unii sefi din SRI intoarcerea „trio”-ului american de la Washington…(Catalin Tache).
Anchete
Demisie cu bucluc în DNA: când „pleci” ca să rămâi pe loc
Demisie de formă, funcții beton
Potrivit publicației Lumea Justiției, în Direcția Națională Anticorupție se poartă un nou sport de performanță: demisia care nu te dă afară, ci doar te reașază mai comod în fotoliu. Da, este corect formulat: demisie „în” DNA, nu „din” DNA. Adică nu pleci din instituție, doar te retragi strategic din niște funcții, ca să nu se înțeleagă greșit că ai abandona corabia.
Personajul principal al acestui exercițiu de acrobație administrativă este procuroarea Irina-Adina Popescu, care a decis, cu un gest solemn, să demisioneze din cele două funcții de conducere pe care le deține la DNA. Atenție, doar din funcții, nu și din confortul instituțional.
Două funcții pierdute, o instituție câștigată
Conform dezvăluirilor făcute de Lumea Justiției, Irina-Adina Popescu renunță la postura de șefă a Serviciului de reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție – funcție obținută prin numire la 19 februarie 2025 – și la cea de adjunctă a Secției judiciare a DNA, secție care are în componență chiar acest Serviciu de reprezentare la ICCJ, unde a fost delegată în 9 octombrie 2024.
Cu alte cuvinte: două funcții jos, statutul în DNA sus. Demisia pare mai degrabă o mică operațiune de rebranding profesional, nu o ieșire onorabilă sau o asumare de răspundere. Într-o țară normală, când auzi de „demisie”, te gândești la plecare, la ruperea colaborării. În România, demisia poate însemna doar „mutarea scaunului mai încolo pe același hol”.
CSM, arbitru la meciul „rămân, dar mă fac că plec”
Secția pentru procurori a CSM urmează să discute acest „mare” gest de demisie marți, 13 septembrie 2026. Zi perfectă: marți 13 – simbolism cât cuprinde. O ședință care, teoretic, ar trebui să clarifice situația, dar care, practic, riscă să fie doar un nou episod de „bifăm procedura și mergem mai departe”.
Așadar, CSM va analiza demisia din două funcții, nu și din sistem. Un fel de „îți luăm ecusonul de VIP, dar rămâi în sală la lojă”. Din exterior, povestea aceasta arată ca o piesă de teatru prost regizată, în care actorii își schimbă costumele, dar rămân același personaj.
Demisia românească: artă, nu act
Cazul Irinei-Adina Popescu, așa cum este relatat de Lumea Justiției, ilustrează perfect modul în care instituțiile românești au transformat demisia într-un exercițiu de imagologie: anunți gestul ferm, lași impresia de responsabilitate, dar ai grijă să nu riști pierderea reală a poziției și influenței.
Demisia nu mai este un act, ci o formă. O mică scenetă pentru public, în care se schimbă titlurile, dar nu și oamenii, se ajustează organigramele, dar nu și reflexele de sistem. Iar când „pleci” doar ca să rămâi, singura concluzie posibilă este că, în anumite instituții, anticorupția e severă doar cu alții – niciodată cu confortul propriu. (Irinel I.).
Anchete
Ploaia ocolește fermele din Arad. Un agricultor ridică semne de întrebare despre sistemul antigrindină
Seceta din Arad pune ferma lui Ronny Trapletti în pragul supraviețuirii
Lipsa precipitațiilor a compromis aproape în totalitate rapița cultivată pe sute de hectare și îl determină pe fermier să își regândească planurile. Trapletti suspectează că sistemele antigrindină ar putea influența ploile, însă această legătură este prezentată ca opinia sa, nu ca un fapt dovedit.
Seceta severă din vestul țării apasă tot mai greu asupra fermierilor de cultură mare. În județul Arad, Ronny Trapletti, care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, spune că a trecut printr-o perioadă de trei luni fără precipitații și se teme că pierderile îi vor afecta capacitatea de a continua activitatea.
Potrivit unui articol publicat de Revista Ferma, fermierul caută explicații pentru faptul că, deși norii vin dinspre Ungaria, ploile par să ocolească tot mai des terenurile din zonă. Trapletti consideră că intervențiile antigrindină ar putea avea legătură cu diminuarea precipitațiilor, însă suspiciunea sa nu este prezentată în material drept o concluzie științifică.
Suspiciuni privind sistemele antigrindină
Fermierul afirmă că a consultat hărți cu amplasamentele sistemelor antigrindină și a identificat instalații în vestul țării, inclusiv în apropiere de Nădlac. Pe baza acestor observații și a discuțiilor cu alți agricultori, el spune că ia în calcul posibilitatea ca lansările de rachete să influențeze formarea precipitațiilor în zona sa.
„Am făcut câteva cercetări şi am ajuns la concluzia că este mâna omului”, susține Trapletti, citat de Revista Ferma. El spune că fenomenul l-a preocupat în ultimii doi ani, perioadă în care a observat, în opinia sa, că norii veniți dinspre Ungaria nu mai aduc cantitățile de apă din trecut.
Fermierul ridică și problema priorităților economice: în vreme ce plantațiile pomicole sunt protejate de grindină, culturile de câmp depind de precipitații pentru a se dezvolta. El consideră că impactul acestor intervenții ar trebui analizat și din perspectiva agricultorilor care cultivă cereale și plante tehnice.
Harta infrastructurii sistemului național antigrindină, aflată în subordinea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), nu ar fi fost actualizată de mai bine de doi ani, potrivit informațiilor menționate în materialul-sursă. Imaginea hărții este creditată paginii de Facebook a AASNACP.
Trei luni fără ploaie, potrivit fermierului
Dincolo de ipotezele privind sistemele antigrindină, Trapletti descrie o secetă care a afectat direct culturile. El afirmă că, în zona în care lucrează, nu a înregistrat precipitații între 28 februarie și sfârșitul lunii mai.
„Timp de trei luni, nu am avut nici măcar un litru de precipitaţii. Martie, aprilie şi mai!”, spune fermierul, potrivit publicației. Lipsa apei a pus în pericol semănăturile de toamnă și a afectat în mod deosebit rapița.
Rapița a germinat, apoi s-a uscat
Trapletti a însămânțat aproximativ 370 de hectare cu rapiță, mizând și pe prognozele care anunțau precipitații. Pe primele 150 de hectare, spune el, au căzut doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Umiditatea a fost suficientă pentru ca semințele să germineze, dar nu și pentru ca plantele să răsară și să supraviețuiască.
Apa ar fi pătruns în sol până la semințe, însă arșița care a urmat a uscat terenul. În aceste condiții, plantele nu au mai reușit să iasă la suprafață. În timp ce unii fermieri din zonă au decis să întoarcă rapița, Trapletti încă speră să salveze o parte din cultură, deși recunoaște că situația este critică.
Planuri schimbate din mers
Presiunea secetei îl determină să își modifice strategia pentru noul sezon. Fermierul ia în calcul să renunțe la culturile de primăvară și să se concentreze pe cele de toamnă: aproximativ 350 de hectare cu rapiță, 300 cu grâu și alte 300 cu orz.
Orzul ar urma să fie introdus pentru prima dată în structura fermei. Decizia este o încercare de diversificare a riscului, într-un an în care fiecare cultură trebuie să contribuie la menținerea activității și la acoperirea obligațiilor financiare.
Costurile și datoriile apasă asupra fermei
Seceta vine după un an agricol dificil, iar pierderile acumulate l-au obligat pe fermier să amâne plăți către furnizorii de inputuri. Reducerea cheltuielilor devine esențială, mai ales atunci când lipsa apei pune sub semnul întrebării eficiența investițiilor în culturi.
Trapletti spune că nu mai vede rostul aplicării unor îngrășăminte complexe în valoare de 4.500 de lei dacă plantele nu au suficientă apă pentru a valorifica aceste inputuri. „Mai încerc un an şi dacă nu iese nimic voi renunţa!”, afirmă fermierul, administrator al societății Agri Loyalty. (Paul D.).
N.R. – Informațiile și declarațiile fermierului au fost preluate și reformulate pe baza articolului publicat de Revista Ferma.
Anchete
Trei candidați, un singur dosar de competență: CSM a ales procurorul pentru cauzele cu magistrați
Trei nume pe listă, un singur „da” la final
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat trei propuneri pentru desemnarea unor procurori care să instrumenteze dosarele ce îi vizează pe magistrați. Trei candidați au intrat în cursă; unul singur a ieșit cu atribuțiile noi în mapă.
Potrivit publicației Lumea Justiției, propunerile i-au vizat pe Gabriel Ionuț Tătar, șeful Secției de urmărire penală de la Parchetul Curții de Apel Cluj, pe George Daniel Dancă, de la Parchetul Curții de Apel Brașov, și pe Constantin Conortos, de la Parchetul Curții de Apel Constanța.
Desemnarea s-a încheiat: Tătar primește competența
Alegerea plenului a fost Gabriel Ionuț Tătar. Acesta va avea competență în dosarele care îi privesc pe magistrații din cadrul tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea.
Așadar, după analiza celor trei propuneri, CSM a făcut selecția: pentru cauzele din aria stabilită, responsabilitatea revine procurorului desemnat. Dincolo de formula administrativă, miza rămâne una serioasă — instrumentarea dosarelor cu magistrați, fără ca simplul anunț al unei desemnări să țină loc de verdict sau de concluzie asupra vreunui caz. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum o ziRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum o ziDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină




