Anchete
“Cursa” pentru şefia DIICOT/Un candidat al lui Iohannis, altul al PSD./Sau când nici procurorii nu cred în independenţa şi profesionalismul lor
În cursa pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi. Actualul şef al instituţiei, domnul Horodniceanu, un domn care n-a avut rezultate remarcabile în ultimii 3 ani de când conduce DIICOT, şi de atâta independenţă şi imparţialitate, şi-a început mandatul făcându-şi un selfie cu politicianul de la Cotroceni, iar al doilea candidat este un alt domn, procuror, cu profil modest, cam dornic de sinecuri, pentru că a mai candidat pentru CSM în trecut, şi a urmat şi universitatea unde predă ministrul. Candidatul taberei din Bacău. Şi cam atât.
Unul e candidatul lui Iohannis, celălalt, al celeilalte tabere, PSD. Cam la asta se reduc pe scurt independenţa, imparţialitatea şi profesionalismul procurorilor când vine vorba să conducă instituţii ce sunt plătite să avanseze în probarea legală şi corectă a criminalităţii în România.
Din miile de procurori ai României, din cei aproape 500 de procurori ai DIICOT, niciunul, dar niciunul nu vrea să rupă ritmul blestematelor numiri politice, niciunul nu vrea să-şi ducă mai departe instituţia, să progreseze, punându-şi la bătaie profesionalismul, ştiinţa de carte, capacitatea de a manageria DIICOT. Niciunul nu are curaj. Toţi băltesc în aceeaşi laşitate, condamnând apoi tot ei “numirile politice” la şefia parchetelor care se fac doar pentru că ei, chiar procurorii, permit şi acceptă aşa ceva.
Dacă nu ar fi permis şi nu ar fi acceptat, astăzi, am fi avut 10 candidaţi pentru şefia DIICOT şi ar fi existat competiţie reală. S-ar fi discutat despre proiecte, despre viziuni diferite, despre profesionalism, de ce-şi propune fiecare, despre rezultate şi aspiraţii. Despre independenţă, de imparţialitate, despre criterii transparente de numire la şefia unui parchet, despre perspective diferite în reducerea criminalităţii, despre competenţă în munca pentru care sunt plătiţi. Pentru că nu-i aşa? Progresul se naşte doar din competiţie. Reală.
Dar din sutele de procurori niciunul nu intră în cursă pentru că ei, chiar ei, sunt conştienţi şi ştiu că totul este “un deal”. Pe care, mai grav, îl acceptă prin neparticipare. Pentru că aşa gândesc şi ei. Curajoşii apărători ai legii, răsfăţaţi de societate mai bine de un deceniu şi ridicaţi fals la nivel de metaoameni, îşi devoalează prin neînscriere în cursă, prin fuga de competiţie, un buchet de laşităţi. Nu mă înscriu în cursă că “cine ştie ce păţesc”, că “n-am susţinere politică”, că “mă expun”, că “am copii”, “am rate”, “am carieră”, că cine ştie cine “mă reclamă pe la inspecţie”, cine ştie “ce jocuri stric”. Şi tot aşa. Rezultatul acestui ghem nesfârşit de vitejie, sedimentat chiar pe laşităţile domnilor procurori, se sfârşete în numirea politică pe alte criterii decât profesionalismul.
Niciunul nu se gândeşte că pentru ca instituţiile de parchet să fie independente, chiar ei şi şefii instituţiilor trebuie să fie independenţi. Adică să nu accepte dealuri în numiri politice. Ca să nu accepţi dealuri, trebuie să te înscrii în cursă. Să exite competiţie reală. Să provoci competiţie. Nu cu unul al lui Iohannis şi unul al PSD, la şefia DIICOT. Aşa DIICOT niciodată nu va progresa, niciodată nu va avansa.
Niciodată politicul nu va pune pe tavă independenţa şi profesionalismul, niciodată politicul nu va vrea la şefia parchetelor oameni buni, competiţii pe bune şi profesionişti. Pentru că pe oamenii buni nu-i poţi ghidona. Rezultatul dezamăgitor îl vedem cu toţi, chiar în rezultatele instituţiilor.
Dar din păcate politicul profită de laşităţile infinite ale acestei bresle.
Procurorii şi instituţiile de parchet vor avea întotdeauna atâta independenţă câtă îşi iau. Din păcate, numirile la şefia parchetelor şi fuga procurorilor de competiţie, generate doar de propriile frici şi laşităţi, arată, pentru a nu ştiu câta oară, că ei sunt primii care nu cred în independenţa, imparţialitatea şi profesionalismul lor, precizeaza jurnalistul Sorina Matei, pe pagina sa de socializare. (Irinel I.).
Anchete
Întrevederea dintre Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov despre cooperarea bilaterală în domeniul securității
În data de 9 septembrie 2024 a avut loc, în sistem videoconferință, întrevederea domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, cu domnul Atanas Ilkov, noul ministru al Afacerilor Interne din Republica Bulgaria.
Scopul principal al discuțiilor a fost analizarea modului în care decurge cooperarea bilaterală, în special în ceea ce privește lupta împotriva migrației ilegale și criminalității organizate. De asemenea, au fost trecute în revistă principalele aspecte legate de îndeplinirea obiectivului comun al celor două țări – ridicarea controalelor la frontierele interne terestre cât mai curând posibil.
Cooperarea bilaterală, în special cu privire la combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, decurge foarte bine. Aceasta a fost intensificată în ultima perioadă și s-a agreat că va continua în aceiași parametri. Pentru implementarea celei de-a doua etape de aderare la spațiul Schengen, au fost luate măsuri la nivelul celor două ministere de interne, rezultatul fiind că cifrele privind migrația ilegală au ajuns la valori minime, iar rezultatele comune în combaterea diferitelor forme de criminalitate organizată sunt excelente.
A fost evidențiată abordarea proactivă a ambelor părți, care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, a consolidat și mai mult cooperarea și schimbul de informații.
În acest sens, sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc comune, puncte de contact, schimb de experiență și contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologii acestuia, la fel și în cazul Poliției Române.
Cei doi interlocutori au stabilit că este important să fie menținută aceeași frecvență a dialogului bilateral, atât la nivel politic, cât și tehnic, și să fie continuate discuțiile cu partenerii europeni pentru aderarea completă la Schengen. Ambele părți sunt conștiente că decizia va fi una de prim nivel politic, astfel că este esențial ca ministerele de interne să își îndeplinească misiunea necesară, respectiv să mențină migrația ilegală la cotele scăzute la care a fost adusă prin acțiunea polițiilor de frontieră și să aplice, fără incidente, decizia Consiliului JAI luată în decembrie 2023. (Paul D.).
Anchete
Justiția în criză: proteste și abuzuri în Ploiești
Anchete
Regimul clientelar: controlul informațiilor în Poliția Municipiului Ploiești (I)
Colaborarea dintre anumiți ofițeri de poliție și PG (persoană de referință) nu este întâmplătoare și are ca scop consolidarea controlului asupra informațiilor de la nivelul subunităților de poliție. Această asociere permite promovarea unor lucrători care să fie obedienți, selectați pe criterii subiective, în detrimentul celor competenți și dedicați, care ar merita cu adevărat aceste funcții.
Un exemplu elocvent în acest context este comisarul șef de poliție Sora George. Acesta, cunoscut ca fiind perpetuu șef al unui Birou din Poliția Municipiului Ploiești, deține în prezent și calitatea de împuternicit adjunct al Șefului Poliției Municipiului Ploiești. Anterior, George a ocupat funcția de împuternicit șef al Serviciului AEST din Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, unde, contrar așteptărilor, n-a reușit să aducă îmbunătățiri semnificative, lăsând în urmă un context de profesionalism discutabil. De fapt, această împuternicire temporară părea menită să servească drept „trambulină” pentru avansarea sa ulterioară în cadrul Poliției Municipiului Ploiești, inhibând, astfel, potențialii candidați pe funcții de conducere.
Care este, însă, recomandarea lui Sora George pentru ocuparea acestor funcții succesive și care este legătura cu PG? Evident, nu se poate vorbi despre vreo „voce” sau “talent” admirat în mod special, iar performanțele remarcabile ale biroului său sunt puțin sau deloc recunoscute, având în vedere nivelul crescut al infracționalității din Ploiești.
Legătura comună între PG și Sora George provine din originile lor comune, amândoi având rădăcini într-o comună de pe Valea Cricovului, ceea ce subliniază natura clientelară a acestor relații și modul în care acestea influențează structurile de putere din cadrul Poliției. Vom reveni cu amanunte, date si documente incendiare. (Cristina T.).
-
Exclusivacum o zi
Mafia deșeurilor și Statul Paralel: corupție prin abonarea la banii publici din Prahova (II)
-
Exclusivacum o zi
Scandalul WHITE TOWER (XXXIX): adevărul ingropat al corupției imobiliare în Ploiești
-
Ancheteacum o zi
Justiția în criză: proteste și abuzuri în Ploiești
-
Featuredacum o zi
Justiția intunecată: incompatibilități și abateri în cazul judecătorului C5 de la Judecătoria Vălenii de Munte (III)
-
Ancheteacum o zi
Regimul clientelar: controlul informațiilor în Poliția Municipiului Ploiești (I)
-
Exclusivacum o zi
Scandalul deșeurilor: profesionalismul IPJ Arad vs. protecția coruptă a IPJ Prahova în fața Statului Paralel
-
Exclusivacum 3 zile
Sindicatul „Diamantul” denunță obstrucționarea acordurilor colective în MAI
-
Exclusivacum 2 zile
DIICOT Iași: sapte inculpați reținuți în dosarul de contrabandă cu tigarete