Anchete
EXCLUSIV/O NOUA PLANGERE PENALA IMPOTRIVA PROCURORULUI “PORTOCALA” PENTRU MARTURIE MINCINOASA – Comisarul de Prahova
D E N U N Ţ LA PARCHETUL GENERAL
Punctual, dupa ce am sesizat faptele prevăzute şi pedepsite de legea penală, săvărşite în anii 2014, 2015, 2016 şi intervalul ianuarie – februarie 2017 de numitul NEGULESCU MIRCEA, în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, sunt în legătură cu edificarea de către magistrat a unei clădiri cu destinaţia de locuinţă în sat Strejnicu, comuna Târgşoru – Vechi, judeţul Prahova.
Apreciez că este inadmisibilă încălcarea de către un magistrat, cu atât mai mult cu cât se pretinde a fi „anticorupţie”, nu numai a statutului său profesional, a normelor deontologice care îi guvernează activitatea de serviciu şi conduita publică, dar şi a legilor la a căror respectare este chemat să vegheze.
Concret, v-am sesizat cu privire la manoperele dolosive efectuate de procurorul NEGULESCU MIRCEA în legătură cu vila edificată pe un teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.

- Magistratul a obţinut terenul de sub construcţie şi cel aferent şi a ridicat casa în condiţii nelegale, frauduloase, interpunându-l pe fiul său, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN.
Astfel, pe baza unor înscrisuri cunoscute a fi false, Primăria comunei Târgşoru-Vechi (prin expunerea de motive) şi consilierii locali (prin decizie), au aplicat abuziv legislaţia privind acordarea unor facilităţi tinerilor în vârstă de până la 35 de ani, concesionându-i, pe o perioadă de 90 ani, fiului procurorului NEGULESCU MIRCEA, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN, o suprafaţă de teren cu destinaţie rezidenţial – construcţie casă.
Pentru a se face dovada domiciliului în acea localitate, s-a încheiat un contract fictiv de locaţiune / închiriere locuinţă, între o proprietară de sex feminin, bătrână, cu handicap sever, nevăzătoare, şi numitul NEGULESCU DRAGOŞ ALIN. Proprietara-locator nu cunoaşte să-şi fi dat vreodată acordul ca numitul NEGULESCU DRAGOŞ să-şi stabilească domiciliul la ea în casă şi nici nu a semnat contractul de închiriere. Este posibil ca actul juridic să fie semnat, în locul titularei, de fiul acesteia, ŞTEFAN, fost ofiţer de poliţie, acum pensionat, aflat în relaţii de prietenie cu procurorul NEGULESCU MIRCEA, căruia, în timpul activităţii, îi înmâna „fişicuri cu bani”.
Uzând de înscrisul fals, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN a înşelat SPCLEP Prahova care i-a emis o Carte de Identitate cu domiciliul la adresa respectivei proprietare din com. Târgşorul Vechi-sat Strejnicu.
Despre aceste fapte cunosc şi vecinii pesoanei la care NEGULESCU jr. şi-a stabilit domiciliul, dar şi primarul comunei, DRĂGAN NICOLAE, identificat cu CI seria PX nr. 173984, eliberat de SPCLEP Tirgsoru Vechi, la data de 04.06.2013, CNP: 1641010293106.
- Construcţia propriu-zisă este realizată cu încălcarea gravă a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor deconstructii– republicată şi actualizată 2016, completată şi modificată prin OUG nr. 41/2015 şi a Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii, actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea nr. 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 .
Procurorul NEGULESCU MIRCEA nu are acte justificative pentru materiale, manoperă lucrări şi alte prestări servicii, iar cele pe care, totuşi, le-a procurat, sunt false:
– anumite facturi au fost achitate de numitul VÂLCEA ION, cămătar din Comarnic, îndeosebi tabla acoperişului marca WETTER BEST, pe care acesta a achitat-o firmei SC DEPACO SRL Băicoi[1],
– alte lucrări şi plăţi au fost făcute de cămătarii CANTEMIR NICOLAE VASILE şi MELIU din comuna Bărcăneşti si de catre
– VLAD CONSTANTIN, zis “ŞOMERU’ ”, căruia NEGULESCU MIRCEA i-a cerut să-i cumpere materiale[2].
Notă: redau, dintr-o înregistrare audio, afirmaţiile din luna ianuarie a. c. ale lui VLAD CONSTANTIN:
(V.C-tin.) – Geamurile i le-a făcut Băcanu (n.n. – de la casa construită de Negulescu Mircea în sat Strenicu, com. Târgşor, jud. Prahova)…
(V.C-tin.) – Fierul beton mi l-a cerut mie.
(V.C-tin.) – A modificat proiectul fără avize / autorizaţii (n.n. – la casa din Strejnicul)…Casa a fost făcută de cămătarii Cantemir şi Melinte. Nu are acte justificative, niciunul!!
Menţionez că VLAD CONSTANTIN, alias “ ȘOMERU’ ”, care a făcut DENUNŢURI la cererea magistratului, a mai afirmat că procurorul i-ar fi cerut să evite anumite nume, printre care cel al lui CANTEMIR NICOLAE VASILE din Bărcăneşti, jud Prahova.
In context, va sesizez ca NEGULESCU MIRCEA a mai dobandit, recent, tot in conditii frauduloase, un alt teren in comuna vecina, Târgşorul Nou.
- De remarcat este faptul ca, NEGULESCU MIRCEA a actionat pentru obtinerea terenului cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, chiar la confierile judecatorului TEISANU D. FLORENTIN de la CURTEA DE APEL PLOIESTI, conform unor inregistrari audio aparute in spatiul public si difuzate pe mai multe posturi Tv, dar si din discutiile purtate cu mai multi oamnei de afaceri din Prahova.
Astfel, procurorul Negulescu Mircea a achizitionat acest teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, dupa ce acest „pont” a fost vandut de judecatorul mentionat si dupa ce acesta si sotia sa Teisanu Mihaela, grefier la Judecatoria Ploiesti au obtinut in acelasi mod fraudulos un teren în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
De mentionat ca, la data comiterii faptei cei sus mentionati erau in functie, respectiv Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti si, Teisanu Mihaela – grefier la Judecatoria Ploiesti.
Unul dintre criteriile de atribuire al acestor terenuri era ca conform 1.4. din Caietul de Sarcini:
Conditii cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care se vor inscrie la licitatia publica organizata in vederea vanzarii
– sa fie persoane fizice (casatorite sau necasatorite), cu varsta de minim 18 ani, avand domiciliul in comuna Tirgsoru Vechi;
– sa nu detina alt imobil (teren intravilan sau casa) in proprietate, indiferent de locul amplasarii acestora; in acest sens, persoana care se va inscrie la licitatia publica va depune la dosar o declaratie data in forma autentica din care sa rezulte ca nu detine alt imobil in proprietate.
Conform declaratiei de avere a judecatorului Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti, din anul 2015 reiese ca impreuna cu sotia sa detineau un apartament in Ploiesti inca din anul 2005, existand indicii temeinice ca acestia au dat o declaratie pe propia raspundere in fals.
III. In mod similar a procedat si deputatul PNL George Ionescu care a aobtinut prin membrii familiei sale in acelasi conditii frauduloase teren în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
De remarcat este faptul ca, George Ionescu, Ionescu Catalina, Ionescu George Catalin si Ionescu Mihai Sebastian detineau la data faptei proprietatea din Valea Doftanei, conform Extrasului de Carte Funciara nr 21389 eliberate ca urmare a cererii nr 16494 din 24.07.2017.
Cazul lui Mircea Negulescu este doar primul dintr-o listă lungă care cuprinde magistrați, politisti, oameni de afaceri și persoane cu funcții de decizie în instituțiile de forță ale județului Prahova, toate acestea urmând să fie dezvăluite în viitorul apropiat, chiar daca primaria si cei care au initiat aceasta hotarare a consiliului local sunt opaci si incearca musamalizarea cazului (normal, „papusarul” care a initiat aceasta manevra dolosiva este „carpa” unui deputat).Vom reveni!(Cerasela N.).

05-06martie2014_caiet_de_sarcini
05-06martie2014_caiet_de_sarcini(1)
hot.17.2014
[1] Cu sediul în Băicoi, str. Înfrăţirii, nr. 76 B, J/29/843/1999, CIF RO 12347950, cont RO3333BTRL03001202560235XX
[2] “L-a trimis pe nepotu-său, să vezi cât e de jegos. L-a trimit pe nepot să îi dau lemn mai ieftin. M-a pus să îi iau fier beton şi să îi dau pentru casă. I-am zis că nu îi iau, că nu am bani.”
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)



