Anchete
Podul Constanta ramane un pericol mortal. Situatia se stie cel putin din 2014. Ultima expertiza e tinuta la secret – Comisarul de Prahova
Podul Constanta – care face posibila trecerea trenurilor peste Calea Grivitei din Capitala – a fost construit in anul 1938. Lucrarile n-au durat atunci decat cinci luni, dar au fost executate cu simt de raspundere, astfel ca podul a rezistat cu brio traficului din ce in ce mai intens din zona, timp de patru decenii. La inceputul anilor 1980 a avut loc prima si singura reabilitare majora a podului. De atunci, acesta a mai fost doar cosmetizat, de cateva ori.
Astazi, dupa aproape 40 de ani de la respectiva consolidare, podul e intr-o stare jalnica, avand stalpii de sustinere rosi pana la armatura. Soferii si vatmanii trec cu inima stransa pe sub el, temandu-se sa nu sfarseasca striviti de bucatile mari din piatra care par in permanenta pe punctul de a se desprinde si de a cadea pe sosea.
Toate aceste probleme s-ar rezolva daca CFR SA ar consolida podul pe care l-a luat in concesiune de la Ministerul Transporturilor, in urma cu mai multi ani. Din pacate, societatea feroviara intarzie de mai multi ani sa rezolve corespunzator aceasta problema de viata si de moarte pentru bucurestenii care circula prin zona.
Potrivit inspectorului-sef Carmen Ionescu din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), Podul Constanta ar fi trebuit, de fapt, consolidat in urma cu multa vreme.
„Pasajul nu e degradat de ieri. E degradat de mult. Daca e sa ne referim strict la istoria recenta a obiectivului, noi am efectuat controale acolo, in 2014. Atunci am dispus efectuarea unei inspectii. Aceasta s-a facut si in cadrul ei s-au constat degradari semnificative. Astfel, noi am continuat controlul si am cerut efectuarea unei expertize. S-a facut si aceasta in august 2014. Si se specifica in mod clar, in acea expertiza, ca sunt necesare lucrari de reparatii la pod. Iar asta insemna ca dumnealor (CFR SA -n.r.) aveau obligatia sa comande un proiect. Din cate stim noi, n-au facut-o. Iar in august 2016 a expirat expertiza.
In 2017, vazand ca nu primim niciun semnal ca s-ar efectua lucrari in zona, am refacut controlul. Am dispus din nou efectuarea unei expertize. De aceasta data, CFR SA avea termen de reexpertizare luna martie 2018, data pana la care nu ne-au prezentat niciun document. I-am convocat aici pe conducatorii CFR si n-au venit. In continuare, vom lua o serie de masuri”, a precizat ca Carmen Ionescu.
Carmen Ionescu apreciaza ca, in cazul unor obiective de infrastructura care pun in pericol cetatenii, legislatia permite inceperea lucrarilor si obtinerea pe parcurs a autorizatiilor necesare. Daca ar fi ales aceasta cale, exista posibilitatea ca CFR sa fi rezolvat mai repede problema podului, mai spune sursa citata.
Aceasta ne-a mai comunicat ca ISC putea amenda CFR SA si pana acum, dar ca acest lucru n-ar fi rezolvat nimic. Amenda putea varia intre 3.000 lei si 10.000 lei, dar daca se grabea sa o plateasca, CFR SA putea scapa cu achitarea unei jumatatii din sanctiunea minima. Si e greu de crezut ca o amenda de 1.500 lei ar fi grabit ritmul de lucru al unei unei societati care, in 2016, a raportat un profit net de 501.310.908 lei.
Expertiza s-a facut, dar inca nu stim cat de periculos e podul neconsolidat
Pana la urma, starea Podului Constanta a fost expertizata de specialisti independenti, la solicitarea Ministerului Transporturilor. Din pacate, desi documentul a fost finalizat de aproape o saptamana, informatiile privind gradul real de degradare a podului si riscul pe care acesta il prezinta pentru populatie nu au fost facute publice.
Cristian Bolfon, consilier local din partea USR la Sectorul 1 sustine ca, desi a solicitat repetat informatiile din expertiza, Ministerul Transporturilor inca nu i le-a comunicat.
„Am solicitat de doua ori acea expertiza si n-am primit-o inca. Acest document nu are caracter secret, oricine il poate solicita. In aceste conditii, nu putem decat sa banuim care sunt motivele tinerii lui la secret. N-ar fi exclus ca rezultatele expertizei sa fie ingrijoratoare, in conditiile in care, din 2014, de la data ultimei expertize si pana astazi s-au produs deteriorari destul de importante”, a declarat Cristian Bolfon pentru Ziare.com.
Pana la consolidare, ne multumim si cu inca o cosmetizare
Inca din toamna anului trecut, CFR SA isi prezenta la solicitarea a doi deputati USR planurile cu privire la reabilitarea Podului Constanta. Varianta de a incepe lucrarile si de a obtine pe parcurs autorizatiile – avansata de specialistul din carul ISC consultat de Ziare.com – nu pare sa fi fost luata calcul. Dimpotriva, planul propus includea mai multe licitatii care n-aveau cum sa permita consolidarea podului in viitorul apropiat.
Inainte de toate, CFR voia sa aleaga, prin licitatie, un consultant care sa intocmeasca un proiect de ‘urmarire speciala’ a podului (procedeu tehnic de monitorizare a unei cladiri cu risc – n.red.). Apoi, tot prin licitatie, ar fi urmat sa se aleaga un specialist care se faca efectiv urmarirea speciala.
In plus, alte si alte licitatii urmau sa fie organizate pentru alegerea celor care urmau sa expertizeze tehnic podul si sa intocmeasca documentatia pentru lucrarile de interventie. Abia ulterior urma sa se stabileasca cea mai buna modalitate de a face reparatiile.
La acest moment, dupa ce a obtinut expertiza tehnica a podului de la Ministerul Transporturilor, CFR SA sustine ca lucreaza in continuare la documentatie si proceduri si ca spera ca in curand sa ajunga la organizarea licitatiilor pentru elaborarea proiectului tehnic si de executie a lucrarilor.
„Speram ca in semestrul II al cestui an sa lansam licitatia de proiect tehnic si executie. Cand vor incepe cu exactitate lucrarile nu putem sti, deoarece nu putem aprecia cat va dura licitatia, mai ales ca pot aparea contestatii”, a precizat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al CFR SA, Oana Branzan.
Pana sa ajunga, insa, sa consolideze, CFR sustine ca va face lucrari de punere in siguranta a podului. Adica vor indeparta bucatile de piatra care se mai tin doar in cateva fire de fier beton de pod si care risca oricand sa cada pe carosabil.
„Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA va derula in luna mai 2018 lucrari de interventie in zona Podului Constanta, in baza avizului emis de Primaria Municipiului Bucuresti, la solicitarea Regionalei CF Bucuresti.
Lucrarile de interventie se vor executa in zona Podului Constanta, administrata de CFR, la km 4+327, in anumite intervale orare doar in cursul noptii, cand traficul este mai scazut, astfel incat impactul acestor lucrari asupra celor care tranziteaza zona sa fie cat mai mic. Pentru mentinerea conditiilor optime si de siguranta rutiera, traficul in zona Podului Constanta, in perioada interventiei, va fi dirijat si semnalizat temporar cu ajutorul indicatoarelor rutiere”, se arata in comunicatul remis redactiei de CFR SA.
Primaria anunta ca e pregatita sa reabiliteze zona, dar podul tot neconsolidat ramane, deocamdata
Primaria Capitalei anunta ca are deja banii de care are nevoie ca sa repare carosabilul din pasajul de la Podul Constanta si ca se pregateste chiar de largirea Caii Grivita.
„Mentionam ca Primaria Municipiului Bucuresti are prevazuti bani in bugetul pe anul 2018 pentru lucrari de reabilitare a carosabilului si a caii de rulare a tramvaielor de pe Calea Grivitei, iar Compania Municipala Dezvoltare Durabila va actualiza in regim de urgenta studiul de fezabilitate pentru supralargirea Caii Grivita (incluzand zona Podului Constanta) dar si a bd Bucurestii Noi, pe portiunea care nu a fost reabilitata odata cu lucrarile la linia de metrou M4, astfel incat proiectul sa fie demarat anul acesta”, se arata intr-un comunicat postat de Primarie pe siteul propriu.
Din pacate, indiferent cati bani ar avea Capitala in buget, in zona nu se va putea face nicio lucrare durabila pana cand CFR SA nu va realiza consolidarea Podului Constanta. Pe care, dealtfel, ar fi trebuit sa o termine deja de ani buni…
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o zi„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



