Anchete
Podul Constanta ramane un pericol mortal. Situatia se stie cel putin din 2014. Ultima expertiza e tinuta la secret – Comisarul de Prahova
Podul Constanta – care face posibila trecerea trenurilor peste Calea Grivitei din Capitala – a fost construit in anul 1938. Lucrarile n-au durat atunci decat cinci luni, dar au fost executate cu simt de raspundere, astfel ca podul a rezistat cu brio traficului din ce in ce mai intens din zona, timp de patru decenii. La inceputul anilor 1980 a avut loc prima si singura reabilitare majora a podului. De atunci, acesta a mai fost doar cosmetizat, de cateva ori.
Astazi, dupa aproape 40 de ani de la respectiva consolidare, podul e intr-o stare jalnica, avand stalpii de sustinere rosi pana la armatura. Soferii si vatmanii trec cu inima stransa pe sub el, temandu-se sa nu sfarseasca striviti de bucatile mari din piatra care par in permanenta pe punctul de a se desprinde si de a cadea pe sosea.
Toate aceste probleme s-ar rezolva daca CFR SA ar consolida podul pe care l-a luat in concesiune de la Ministerul Transporturilor, in urma cu mai multi ani. Din pacate, societatea feroviara intarzie de mai multi ani sa rezolve corespunzator aceasta problema de viata si de moarte pentru bucurestenii care circula prin zona.
Potrivit inspectorului-sef Carmen Ionescu din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), Podul Constanta ar fi trebuit, de fapt, consolidat in urma cu multa vreme.
„Pasajul nu e degradat de ieri. E degradat de mult. Daca e sa ne referim strict la istoria recenta a obiectivului, noi am efectuat controale acolo, in 2014. Atunci am dispus efectuarea unei inspectii. Aceasta s-a facut si in cadrul ei s-au constat degradari semnificative. Astfel, noi am continuat controlul si am cerut efectuarea unei expertize. S-a facut si aceasta in august 2014. Si se specifica in mod clar, in acea expertiza, ca sunt necesare lucrari de reparatii la pod. Iar asta insemna ca dumnealor (CFR SA -n.r.) aveau obligatia sa comande un proiect. Din cate stim noi, n-au facut-o. Iar in august 2016 a expirat expertiza.
In 2017, vazand ca nu primim niciun semnal ca s-ar efectua lucrari in zona, am refacut controlul. Am dispus din nou efectuarea unei expertize. De aceasta data, CFR SA avea termen de reexpertizare luna martie 2018, data pana la care nu ne-au prezentat niciun document. I-am convocat aici pe conducatorii CFR si n-au venit. In continuare, vom lua o serie de masuri”, a precizat ca Carmen Ionescu.
Carmen Ionescu apreciaza ca, in cazul unor obiective de infrastructura care pun in pericol cetatenii, legislatia permite inceperea lucrarilor si obtinerea pe parcurs a autorizatiilor necesare. Daca ar fi ales aceasta cale, exista posibilitatea ca CFR sa fi rezolvat mai repede problema podului, mai spune sursa citata.
Aceasta ne-a mai comunicat ca ISC putea amenda CFR SA si pana acum, dar ca acest lucru n-ar fi rezolvat nimic. Amenda putea varia intre 3.000 lei si 10.000 lei, dar daca se grabea sa o plateasca, CFR SA putea scapa cu achitarea unei jumatatii din sanctiunea minima. Si e greu de crezut ca o amenda de 1.500 lei ar fi grabit ritmul de lucru al unei unei societati care, in 2016, a raportat un profit net de 501.310.908 lei.
Expertiza s-a facut, dar inca nu stim cat de periculos e podul neconsolidat
Pana la urma, starea Podului Constanta a fost expertizata de specialisti independenti, la solicitarea Ministerului Transporturilor. Din pacate, desi documentul a fost finalizat de aproape o saptamana, informatiile privind gradul real de degradare a podului si riscul pe care acesta il prezinta pentru populatie nu au fost facute publice.
Cristian Bolfon, consilier local din partea USR la Sectorul 1 sustine ca, desi a solicitat repetat informatiile din expertiza, Ministerul Transporturilor inca nu i le-a comunicat.
„Am solicitat de doua ori acea expertiza si n-am primit-o inca. Acest document nu are caracter secret, oricine il poate solicita. In aceste conditii, nu putem decat sa banuim care sunt motivele tinerii lui la secret. N-ar fi exclus ca rezultatele expertizei sa fie ingrijoratoare, in conditiile in care, din 2014, de la data ultimei expertize si pana astazi s-au produs deteriorari destul de importante”, a declarat Cristian Bolfon pentru Ziare.com.
Pana la consolidare, ne multumim si cu inca o cosmetizare
Inca din toamna anului trecut, CFR SA isi prezenta la solicitarea a doi deputati USR planurile cu privire la reabilitarea Podului Constanta. Varianta de a incepe lucrarile si de a obtine pe parcurs autorizatiile – avansata de specialistul din carul ISC consultat de Ziare.com – nu pare sa fi fost luata calcul. Dimpotriva, planul propus includea mai multe licitatii care n-aveau cum sa permita consolidarea podului in viitorul apropiat.
Inainte de toate, CFR voia sa aleaga, prin licitatie, un consultant care sa intocmeasca un proiect de ‘urmarire speciala’ a podului (procedeu tehnic de monitorizare a unei cladiri cu risc – n.red.). Apoi, tot prin licitatie, ar fi urmat sa se aleaga un specialist care se faca efectiv urmarirea speciala.
In plus, alte si alte licitatii urmau sa fie organizate pentru alegerea celor care urmau sa expertizeze tehnic podul si sa intocmeasca documentatia pentru lucrarile de interventie. Abia ulterior urma sa se stabileasca cea mai buna modalitate de a face reparatiile.
La acest moment, dupa ce a obtinut expertiza tehnica a podului de la Ministerul Transporturilor, CFR SA sustine ca lucreaza in continuare la documentatie si proceduri si ca spera ca in curand sa ajunga la organizarea licitatiilor pentru elaborarea proiectului tehnic si de executie a lucrarilor.
„Speram ca in semestrul II al cestui an sa lansam licitatia de proiect tehnic si executie. Cand vor incepe cu exactitate lucrarile nu putem sti, deoarece nu putem aprecia cat va dura licitatia, mai ales ca pot aparea contestatii”, a precizat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al CFR SA, Oana Branzan.
Pana sa ajunga, insa, sa consolideze, CFR sustine ca va face lucrari de punere in siguranta a podului. Adica vor indeparta bucatile de piatra care se mai tin doar in cateva fire de fier beton de pod si care risca oricand sa cada pe carosabil.
„Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA va derula in luna mai 2018 lucrari de interventie in zona Podului Constanta, in baza avizului emis de Primaria Municipiului Bucuresti, la solicitarea Regionalei CF Bucuresti.
Lucrarile de interventie se vor executa in zona Podului Constanta, administrata de CFR, la km 4+327, in anumite intervale orare doar in cursul noptii, cand traficul este mai scazut, astfel incat impactul acestor lucrari asupra celor care tranziteaza zona sa fie cat mai mic. Pentru mentinerea conditiilor optime si de siguranta rutiera, traficul in zona Podului Constanta, in perioada interventiei, va fi dirijat si semnalizat temporar cu ajutorul indicatoarelor rutiere”, se arata in comunicatul remis redactiei de CFR SA.
Primaria anunta ca e pregatita sa reabiliteze zona, dar podul tot neconsolidat ramane, deocamdata
Primaria Capitalei anunta ca are deja banii de care are nevoie ca sa repare carosabilul din pasajul de la Podul Constanta si ca se pregateste chiar de largirea Caii Grivita.
„Mentionam ca Primaria Municipiului Bucuresti are prevazuti bani in bugetul pe anul 2018 pentru lucrari de reabilitare a carosabilului si a caii de rulare a tramvaielor de pe Calea Grivitei, iar Compania Municipala Dezvoltare Durabila va actualiza in regim de urgenta studiul de fezabilitate pentru supralargirea Caii Grivita (incluzand zona Podului Constanta) dar si a bd Bucurestii Noi, pe portiunea care nu a fost reabilitata odata cu lucrarile la linia de metrou M4, astfel incat proiectul sa fie demarat anul acesta”, se arata intr-un comunicat postat de Primarie pe siteul propriu.
Din pacate, indiferent cati bani ar avea Capitala in buget, in zona nu se va putea face nicio lucrare durabila pana cand CFR SA nu va realiza consolidarea Podului Constanta. Pe care, dealtfel, ar fi trebuit sa o termine deja de ani buni…
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Dezastru economic și uman la Băița Plai: Minerii cu salarii neplătite și amenințări cu concedieri ies în stradă
Un val de indignare cuprinde comunitatea minieră din Bihor. Minerii de la Vast Băița Plai, confruntați cu luni de salarii neplătite și un anunț șocant de concedieri colective, au decis să iasă în stradă. Protestul, programat pentru 17 martie 2026, marchează un punct critic într-o dispută tensionată cu operatorul britanic al minei, Vast Resources PLC, așa cum dezvăluie Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu.
Abuzuri britanice și opt luni de salarii restante
Scânteia revoltei a fost aprinsă de o serie de decizii controversate ale companiei britanice Vast Resources PLC, care administrează mina de cupru. Concedierile colective anunțate se adaugă unei situații deja explozive: opt luni de restanțe salariale. Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Național, compania și-a declarat insolvența încă din 2024, acumulând datorii semnificative atât către bugetul de stat, cât și către proprii angajați. Situația este cu atât mai gravă cu cât nici măcar minerii care asigură mentenanța vitală a minei, prevenind inundarea și distrugerea rezervelor strategice de cupru ale României, nu au fost plătiți.
Licență expirată, datorii neachitate: O companie fără viitor?
Dragoșel Nicolae, președintele Sindicatului Mina Băița, a detaliat situația critică. „Din februarie anul trecut, compania nu mai are licență de exploatare, iar statul român nu vrea să o prelungească pentru că nu s-au plătit datoriile”, a declarat Nicolae pentru sursa citată. Această lipsă de licență a forțat trecerea minerilor în șomaj tehnic. Ultima plată a salariilor, efectuată în noiembrie anul trecut, a acoperit doar luna iunie, acumulând astfel restanțe salariale de opt luni. Chiar și angajații esențiali pentru mentenanța minei, care evită un dezastru ecologic și economic prin inundarea zăcământului aflat la 600 de metri adâncime, se confruntă cu întârzieri salariale de trei luni. „De o săptămână, conducerea a început să trimită notificări pentru desființarea locurilor de muncă”, a adăugat liderul sindical.
Acuzații de indiferență: Unde este sprijinul autorităților locale?
Sindicaliștii nu se feresc să critice lipsa de implicare a autorităților locale. Potrivit acestora, Ilie Bolojan, actualul președinte al Consiliului Județean Bihor, ar fi rămas pasiv în fața problemelor cronice ale companiei, atât în timpul mandatului său anterior, cât și în prezent. Procedura de concediere colectivă, care vizează 56 din cei 151 de salariați, este percepută de sindicat nu doar ca o măsură administrativă, ci ca „o nouă lovitură aplicată unor oameni deja afectați grav social și economic”. Sindicatul a contestat procedura, invocând încălcarea obligației de consultare reală și efectivă, lipsa transparenței privind criteriile de selecție și nefurnizarea documentelor necesare.
Protestul disperării: Mesaj ferm impotriva umilinței
În fața acestei situații intolerabile, minerii au ales calea protestului. Acțiunea este programată pentru marți, 17 martie 2026, între orele 09:00 și 11:00, în fața punctului de lucru al societății Vast Băița Plai S.A., din localitatea Băița Plai, județul Bihor. „Mesajul salariaților este unul ferm și fără echivoc: nu mai acceptăm umilința, nesiguranța și disprețul față de munca minerilor”, a transmis Sindicatul Mina Băița, subliniind că protestul este determinat de „două măsuri care, puse împreună, au efect devastator: neplata salariilor restante și declanșarea unei proceduri de concediere colectivă”.
Mina de cupru: Un zăcământ strategic în pericol iminent
Pe lângă dimensiunea socială și juridică, criza de la Vast Băița Plai comportă și o componentă gravă de siguranță. Sindicatul a avertizat Prefectura Bihor că salariații care asigură mentenanța exploatării lucrează în condiții precare și fără resurse suficiente, deși activitatea lor este vitală pentru prevenirea degradării zăcământului de cupru și pentru menținerea siguranței. Inundarea minei ar însemna pierderea definitivă a unei resurse strategice pentru statul român. „Ceea ce se întâmplă astăzi la Băița nu mai este doar o problemă internă, ci o criză care poate produce efecte economice, sociale și umane extinse asupra întregii zone”, conchid sindicaliștii, atrăgând atenția asupra riscului de accentuare a tensiunilor sociale.
Anchete
UE: „Vrem un imperiu!” – Răspunsul pieței: „Poftim, un imperiu ruginit!”
Bucureștiul, campion la dezindustrializare!
Un avertisment șocant, scos din hârtiile Eurostat și aruncat în față de Cotidianul Național, prin vocea neînfricatei Claudia Marcu: Visul european a devenit un coșmar la relanti, iar industria, cândva mândria continentului, zace acum într-un șanț, încă înainte ca vreo rachetă să zboare prin Orientul Mijlociu!
Bruxellesul visează federalizare, în timp ce sub picioarele sale se cască o prăpastie economică, adâncă și urât mirositoare. Dacă până acum „Europa unită” era un concept, acum e un banc prost. Datele statistice nu mint, chiar dacă politicienii noștri o fac cu o constanță demnă de cauze mai bune: industria UE s-a prăbușit mai ceva ca blocurile din Turcia, și asta încă din ianuarie, când criza din Orientul Mijlociu era doar o știre de fundal, nu un casus belli pentru scumpiri abracadabrante.
„Competitivitatea” și „inovația”? Vorbe goale, aruncate de pe treptele unui Parlament European unde singura performanță constantă e majorarea pensiilor speciale. Între prețurile la energie care sfidează gravitația și un domeniu al cercetării care produce rezultate submediocre (probabil mai mult hârtii decât descoperiri), UE s-a transformat într-un gigant cu picioare de lut, și alea pline de artroză. Iar România, oh, dulce Românie, se menține cu mândrie în topul statelor care demonstrează că se poate și mai rău. Pregătiți-vă pentru disponibilizări, căci așa se clădește „economia socială de piață”, nu-i așa?
Visul umed al „Europei Federale” face implozie. Cu zgomot, evident!
Era odată o Europă. Și avea industrie! Era tare în producție, în inovare, dădea tonul! Acum, singurul lucru în care mai e tare e… în a se prăbuși. Previziunea? Se pare că era de-a dreptul trivială. Conform Claudia Marcu de la Cotidianul Național, Uniunea Europeană se află într-o „situație dezastruoasă, din care nu mai există ieșire”. Aici nu e doar un declin, e o spirala morții economice în care singurul lucru care crește e disperarea. De acum, fiecare țară își va căuta supraviețuirea, transformând „familia europeană” într-o expresie goală de conținut. Mai exact, într-o căsătorie de conveniență ratată, în care fiecare partener își calculează deja divorțul.
Eurostat, cronicarul oficial al tragediei, ne livrează cifrele negre: o scădere catastrofală a producției industriale în ianuarie 2026, nu doar față de decembrie 2025, ci și față de ianuarie 2025. O pantă descendentă? Ha! E mai degrabă o cădere liberă, cu manșele rupte și paracautele uitate în dulapul birocratic. Singurul sector care a avut „creșteri relative” a fost producția de energie. Probabil, cu regenerabilele alea care produc exact când nu le trebuie nimănui. Bravo, coerență energetică!
Un munte de cifre, o vale de declin: Bilanțul macabru al Eurostat
Să trecem la „detalii tehnice”, căci cifrele sunt mai elocvente decât orice discurs bombastic de la Bruxelles:
- Ianuarie 2026 vs. Decembrie 2025: Producția industrială s-a cocoșat cu 1,5% în zona euro și cu 1,6% în întreaga UE. Luna anterioară? Tot scădea!
- Ianuarie 2026 vs. Ianuarie 2025: Aici e și mai amuzant – zona euro a căzut cu 1,2%, iar UE, ca o locomotivă fără aburi, cu 0,6%. O scădere „modestă”, la fel de „modestă” ca salariul minim pe economie în comparație cu inflația.
- Pe categorii: Bunurile intermediare? Jos cu 2,0%! Bunurile de capital? Jos cu 2,3%! Consum durabile? Jos cu 1,9%! Consum nedurabile? Astea chiar au luat-o la vale, cu 6,0%! Singura „victorie”? Energia, cu un plus de 4,2%. Probabil, s-a produs mai multă căldură… de la nervii populației.
- Campionii Declinului Lunar: Irlanda (-9,8%) – ce-o fi fost acolo, grevă la spiriduși?, Luxemburg (-4,3%) și Suedia (-4,1%).
„Fabricile tăcute” și „mărirea României” la coada listei negre
Dacă privim anual, tabloul e și mai sumbru. Producția industrială la bunuri intermediare a scăzut cu 2,2%. Energia, iarăși, pe plus (5,2%). Bunurile de capital? Au crescut cu un modest 1,7% – probabil, se mai vând mașini-unelte vechi pe la colțuri. Dar bunurile de consum, fie ele durabile (-3,5%) sau nedurabile (-4,5%), confirmă ce știam deja: Europa nu mai produce, Europa mai mult consumă (și aia mai puțin).
Topul Rușinii Anuale: Luxemburg (-14,9%), Irlanda (-13,1%), Bulgaria (-8,6%). Și, ca un pumn în stomac, exact când ne gândeam că am scăpat, o vedem pe România, mândră, cu -3,9%! Unde altundeva dacă nu la coada Europei? Iar față de 2021, declinul e de-a dreptul spectaculos: -4,5% în UE și -7,5% în zona euro. Campioni absoluți la prăbușire (față de 2021): Luxemburg (-25,9% – probabil au rămas fără bănci), Letonia (-19%), Bulgaria (-17%), Germania (-15,6% – adică locomotiva Europei își dă duhul!), Belgia (-13,4%) și Italia (-10,8%).
România: „Declinul continuă! Cine o prinde, prinde!”
Institutul Național de Statistică (INS), un fel de gropar oficial al economiei românești, confirmă cu cifre clare că suntem pe drumul cel bun… al dezastrului! În ianuarie 2026, producția industrială a scăzut cu un amețitor 7,3% brut față de decembrie 2025. Anual? Un jalnic -3,9% față de ianuarie 2025.
Cauzele? Industria extractivă (adică ce mai scoteam de sub pământ) a dat faliment cu -12,4%, iar industria prelucrătoare (adică ce mai prelucram prin fabricile noastre) s-a dus pe apa sâmbetei cu -9,6%. Singura consolare, iarăși, energia electrică și termică, care a crescut cu 7,6% (probabil am băgat mai mult pe foc, de ciudă). Față de anul trecut, industria prelucrătoare a mai scăzut cu -6,4%, iar cea extractivă cu -2,0%. Energia? Aia a crescut cu 8,5%, probabil de la suprasolicitarea centralelor pe cărbune, în spiritul „tradiției” și „independenței energetice”.
În concluzie, dragi cititori, Europa se pregătește să devină un muzeu al fostei sale glorii industriale, o ruină digitalizată, în care singurul lucru care funcționează e sistemul de taxe. Iar România? Ei bine, România e acolo, pe bancă, gata să intre în jocul declinului, să-și aducă aportul de „performanță negativă” și să arate lumii că, dacă se poate mai rău, noi suntem deja acolo. Și, așa cum ne-a dezvăluit Claudia Marcu de la Cotidianul Național, toate astea se întâmplă înainte de orice criză majoră, ca un preambul la o Apocalipsă economică în direct. Stați pe aproape, spectacolul de destrămare abia începe!
Anchete
Arsenal descoperit la graniță: 106 pistoale și zeci de mii de tigarete, sechestrate la Calafat
O operațiune complexă desfășurată de polițiștii de frontieră români și bulgari, în colaborare cu lucrători vamali, a condus la o captură impresionantă la punctul de trecere a frontierei Calafat. La bordul unui ansamblu rutier înmatriculat în Turcia, destinat Germaniei, au fost descoperite 106 pistoale, 131 de încărcătoare și nu mai puțin de 60.000 de țigarete, toate fără documente legale de proveniență.
Filiera Turcia-Germania, interceptată pe DN 56
Incidentul a avut loc pe Drumul Național 56, unde echipe comune ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat, alături de omologi bulgari și lucrători ai Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat, au efectuat un control amănunțit asupra unui camion. Vehiculul era condus de un cetățean turc în vârstă de 38 de ani și se deplasa pe ruta Turcia – Germania, o rută binecunoscută pentru traficul ilicit.
Dezvăluiri sub sigiliu rupt: Arme și contrabandă cu tigarete
Suspiciunile au fost stârnite de starea sigiliului compartimentului de marfă al autocamionului, care era rupt și relipit. Această constatare a determinat o verificare aprofundată, ce a scos la iveală, inițial, mai multe cutii cu țigarete având timbru de acciză turcesc. Extinderea controlului a adus la lumină și o adevărată încărcătură de arme: 106 pistoale și 131 de încărcătoare, toate fără muniție și, evident, fără documente de proveniență. Valoarea estimată a celor 3.000 de pachete de țigarete descoperite se ridică la aproximativ 90.000 de lei.
Investigație de anvergură: Infracțiuni la regimul armelor și contrabandă
Cazul a fost preluat de polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase. Cercetările se desfășoară sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și de contrabandă. Toate bunurile descoperite, inclusiv pistoalele, încărcătoarele și țigaretele, au fost ridicate în vederea continuării investigațiilor. De asemenea, întregul ansamblu rutier a fost indisponibilizat, șoferul turc fiind acum în centrul unei anchete complexe ce vizează rețele de trafic de armament și contrabandă la nivel internațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, fabrica de „viziuni” pe bandă rulantă! Șeful Achim, clarvăzătorul fără precedent – DOCUMENTE! (I)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: De la patente de amnezie la brevete de minciună – O comedie judiciară pe scena impunității, regizată pe bani publici!
-
Exclusivacum 4 zileMĂCELUL PENSIIILOR MILITARE, REPRIZA A DOUA: Guvernul lovește din nou, SIDEPOL dă alarma de coșmar! OUG-ul fantomă care ne lasă fără viitor!
-
Featuredacum 3 zileReplică tăioasă de la București: Deputatul Alexandrin Moiseev taxează ambasadorul Rusiei – „Să vorbim despre datoriile istorice!”
-
Exclusivacum o ziOspiciul Antigrindină: De la ‘stație pilot’ la ‘pacient’ cu ‘schizofrenie juridică’ – 20 de ani de jaf pe banii noștri!
-
Exclusivacum o ziGENIALITATEA GEOGRAFICĂ A ȘEFULUI IPJ BOTOȘANI: ODISEEA UNUI COMISAR-ȘEF PRIN MELEAGURI IȘENE
-
Exclusivacum 3 zileULTIMA MISIUNE: Caută-ți sănătatea, polițist pensionar! Statul te-a trecut la pierderi!
-
Exclusivacum o ziFABRICA DE ABSURDITĂȚI COCA-COLA PLOIEȘTI: BARONUL NAN, STĂPÂNUL EVALUĂRILOR ȘI DOMNUL NEPOTISMULUI, TRANSFORMĂ BULELE ÎN BURLANE DE CORUPȚIE!



