Connect with us

Anchete

Podul Constanta ramane un pericol mortal. Situatia se stie cel putin din 2014. Ultima expertiza e tinuta la secret – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

CFR SA anunta ca nu stie cand va putea consolida Podul Constanta, care sta se se prabuseasca peste Calea Grivitei din nordul Capitalei. In schimb, societatea promite ca il va cosmetiza in luna mai si ca va continua procedurile de alegere a unui constructor care sa faca si reparatiile majore, atat de necesare. Cat de grave sunt, intr-adevar, problemele acestui pod construit in urma cu 80 de ani stie, la acest moment, doar Ministerul Transporturilor, care insa intarzie sa faca publice datele.

Podul Constanta – care face posibila trecerea trenurilor peste Calea Grivitei din Capitala – a fost construit in anul 1938. Lucrarile n-au durat atunci decat cinci luni, dar au fost executate cu simt de raspundere, astfel ca podul a rezistat cu brio traficului din ce in ce mai intens din zona, timp de patru decenii. La inceputul anilor 1980 a avut loc prima si singura reabilitare majora a podului. De atunci, acesta a mai fost doar cosmetizat, de cateva ori.

Astazi, dupa aproape 40 de ani de la respectiva consolidare, podul e intr-o stare jalnica, avand stalpii de sustinere rosi pana la armatura. Soferii si vatmanii trec cu inima stransa pe sub el, temandu-se sa nu sfarseasca striviti de bucatile mari din piatra care par in permanenta pe punctul de a se desprinde si de a cadea pe sosea.

Toate aceste probleme s-ar rezolva daca CFR SA ar consolida podul pe care l-a luat in concesiune de la Ministerul Transporturilor, in urma cu mai multi ani. Din pacate, societatea feroviara intarzie de mai multi ani sa rezolve corespunzator aceasta problema de viata si de moarte pentru bucurestenii care circula prin zona.

Potrivit inspectorului-sef Carmen Ionescu din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), Podul Constanta ar fi trebuit, de fapt, consolidat in urma cu multa vreme.

„Pasajul nu e degradat de ieri. E degradat de mult. Daca e sa ne referim strict la istoria recenta a obiectivului, noi am efectuat controale acolo, in 2014. Atunci am dispus efectuarea unei inspectii. Aceasta s-a facut si in cadrul ei s-au constat degradari semnificative. Astfel, noi am continuat controlul si am cerut efectuarea unei expertize. S-a facut si aceasta in august 2014. Si se specifica in mod clar, in acea expertiza, ca sunt necesare lucrari de reparatii la pod. Iar asta insemna ca dumnealor (CFR SA -n.r.) aveau obligatia sa comande un proiect. Din cate stim noi, n-au facut-o. Iar in august 2016 a expirat expertiza.

In 2017, vazand ca nu primim niciun semnal ca s-ar efectua lucrari in zona, am refacut controlul. Am dispus din nou efectuarea unei expertize. De aceasta data, CFR SA avea termen de reexpertizare luna martie 2018, data pana la care nu ne-au prezentat niciun document. I-am convocat aici pe conducatorii CFR si n-au venit. In continuare, vom lua o serie de masuri”, a precizat ca Carmen Ionescu.

Carmen Ionescu apreciaza ca, in cazul unor obiective de infrastructura care pun in pericol cetatenii, legislatia permite inceperea lucrarilor si obtinerea pe parcurs a autorizatiilor necesare. Daca ar fi ales aceasta cale, exista posibilitatea ca CFR sa fi rezolvat mai repede problema podului, mai spune sursa citata.

Aceasta ne-a mai comunicat ca ISC putea amenda CFR SA si pana acum, dar ca acest lucru n-ar fi rezolvat nimic. Amenda putea varia intre 3.000 lei si 10.000 lei, dar daca se grabea sa o plateasca, CFR SA putea scapa cu achitarea unei jumatatii din sanctiunea minima. Si e greu de crezut ca o amenda de 1.500 lei ar fi grabit ritmul de lucru al unei unei societati care, in 2016, a raportat un profit net de 501.310.908 lei.

Expertiza s-a facut, dar inca nu stim cat de periculos e podul neconsolidat

Pana la urma, starea Podului Constanta a fost expertizata de specialisti independenti, la solicitarea Ministerului Transporturilor. Din pacate, desi documentul a fost finalizat de aproape o saptamana, informatiile privind gradul real de degradare a podului si riscul pe care acesta il prezinta pentru populatie nu au fost facute publice.

Cristian Bolfon, consilier local din partea USR la Sectorul 1 sustine ca, desi a solicitat repetat informatiile din expertiza, Ministerul Transporturilor inca nu i le-a comunicat.

„Am solicitat de doua ori acea expertiza si n-am primit-o inca. Acest document nu are caracter secret, oricine il poate solicita. In aceste conditii, nu putem decat sa banuim care sunt motivele tinerii lui la secret. N-ar fi exclus ca rezultatele expertizei sa fie ingrijoratoare, in conditiile in care, din 2014, de la data ultimei expertize si pana astazi s-au produs deteriorari destul de importante”, a declarat Cristian Bolfon pentru Ziare.com.

Pana la consolidare, ne multumim si cu inca o cosmetizare

Inca din toamna anului trecut, CFR SA isi prezenta la solicitarea a doi deputati USR planurile cu privire la reabilitarea Podului Constanta. Varianta de a incepe lucrarile si de a obtine pe parcurs autorizatiile – avansata de specialistul din carul ISC consultat de Ziare.com – nu pare sa fi fost luata calcul. Dimpotriva, planul propus includea mai multe licitatii care n-aveau cum sa permita consolidarea podului in viitorul apropiat.

Inainte de toate, CFR voia sa aleaga, prin licitatie, un consultant care sa intocmeasca un proiect de ‘urmarire speciala’ a podului (procedeu tehnic de monitorizare a unei cladiri cu risc – n.red.). Apoi, tot prin licitatie, ar fi urmat sa se aleaga un specialist care se faca efectiv urmarirea speciala.

In plus, alte si alte licitatii urmau sa fie organizate pentru alegerea celor care urmau sa expertizeze tehnic podul si sa intocmeasca documentatia pentru lucrarile de interventie. Abia ulterior urma sa se stabileasca cea mai buna modalitate de a face reparatiile.

La acest moment, dupa ce a obtinut expertiza tehnica a podului de la Ministerul Transporturilor, CFR SA sustine ca lucreaza in continuare la documentatie si proceduri si ca spera ca in curand sa ajunga la organizarea licitatiilor pentru elaborarea proiectului tehnic si de executie a lucrarilor.

„Speram ca in semestrul II al cestui an sa lansam licitatia de proiect tehnic si executie. Cand vor incepe cu exactitate lucrarile nu putem sti, deoarece nu putem aprecia cat va dura licitatia, mai ales ca pot aparea contestatii”, a precizat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al CFR SA, Oana Branzan.

Pana sa ajunga, insa, sa consolideze, CFR sustine ca va face lucrari de punere in siguranta a podului. Adica vor indeparta bucatile de piatra care se mai tin doar in cateva fire de fier beton de pod si care risca oricand sa cada pe carosabil.

„Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA va derula in luna mai 2018 lucrari de interventie in zona Podului Constanta, in baza avizului emis de Primaria Municipiului Bucuresti, la solicitarea Regionalei CF Bucuresti.

Lucrarile de interventie se vor executa in zona Podului Constanta, administrata de CFR, la km 4+327, in anumite intervale orare doar in cursul noptii, cand traficul este mai scazut, astfel incat impactul acestor lucrari asupra celor care tranziteaza zona sa fie cat mai mic. Pentru mentinerea conditiilor optime si de siguranta rutiera, traficul in zona Podului Constanta, in perioada interventiei, va fi dirijat si semnalizat temporar cu ajutorul indicatoarelor rutiere”, se arata in comunicatul remis redactiei de CFR SA.

Primaria anunta ca e pregatita sa reabiliteze zona, dar podul tot neconsolidat ramane, deocamdata

Primaria Capitalei anunta ca are deja banii de care are nevoie ca sa repare carosabilul din pasajul de la Podul Constanta si ca se pregateste chiar de largirea Caii Grivita.

„Mentionam ca Primaria Municipiului Bucuresti are prevazuti bani in bugetul pe anul 2018 pentru lucrari de reabilitare a carosabilului si a caii de rulare a tramvaielor de pe Calea Grivitei, iar Compania Municipala Dezvoltare Durabila va actualiza in regim de urgenta studiul de fezabilitate pentru supralargirea Caii Grivita (incluzand zona Podului Constanta) dar si a bd Bucurestii Noi, pe portiunea care nu a fost reabilitata odata cu lucrarile la linia de metrou M4, astfel incat proiectul sa fie demarat anul acesta”, se arata intr-un comunicat postat de Primarie pe siteul propriu.

Din pacate, indiferent cati bani ar avea Capitala in buget, in zona nu se va putea face nicio lucrare durabila pana cand CFR SA nu va realiza consolidarea Podului Constanta. Pe care, dealtfel, ar fi trebuit sa o termine deja de ani buni…

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal

Publicat

pe

De

Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.

De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar

Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.

Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.

Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice

Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.

De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.

Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?

Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.

Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv7 ore ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv7 ore ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv7 ore ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv7 ore ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv7 ore ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusivo zi ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusivo zi ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusivo zi ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusivo zi ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv2 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv2 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv2 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Exclusiv2 zile ago

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...

Exclusiv2 zile ago

CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington

Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv