Dincolo de toate ironiile la adresa spectacolului grotesc cu reminiscente national-comuniste si accente sud-americane, punerea in scena de la Sala Palatului a fost platforma de pe care vataful Romaniei a prefatat planurile sale pentru tara si popor.

Declaratiile de intentie ale lui Liviu Dragnea incep sa devina realitate si, in ciuda unui ambalaj comunicational benign sau cel putin neutru, ele reprezinta de fapt amenintari serioase la adresa democratiei din Romania si a libertatii noastre.

Afirmarea suveranitatii inseamna de fapt o imbatosare periculoasa impotriva Uniunii Europene, la fel cum dezideratul de a stopa defaimarea tarii inseamna, in fapt, o tentativa de a cenzura libera exprimare – visul oricarui autocrat.

Una cate una, promisiunile lui Daddy incep sa capete diverse forme: de proiecte legislative, hotarari de guvern sau, si mai recent, strategii nationale.

Anuntata de asemenea la Congresul PSD, Strategia Romania 2040 va fi realizata de o comisie condusa tocmai de Liviu Dragnea, in calitatea sa de sef al Camerei Deputatilor. De ce? Pentru ca poate.

Guvernul docilei doamne Dancila a publicat deja un proiect de lege privind aceasta strategie, care va deveni „obligatorie” pentru toate cabinetele care i se vor succeda. (Ce-o fi insemnand „obligatoriu” in mintea mai-marilor PSD? Orice lege se poate abroga/ajusta de catre viitoarele guvernari).

Romania 2040 – un orizont garantat Teleorman

Cum, necum, strategia Romania 2040 se vrea a fi instrumentul prin care Liviu Dragnea incearca sa-si impuna viziunea pentru tara – o sistematica teleormanizare, cu sclipiri de consultanti israelieni. Nu este o figura de stil si nici o ironie fata de locuitorii judetului din sudul Romaniei.

Ei nu sunt vinovati, ba din contra, sunt primele victime ale metodei de conducere marca Liviu Dragnea: centralizarea, politizarea, institutionalizarea cumetriilor si mai ales coruptia au facut din Teleorman cel mai sarac judet al tarii, in care insa presedintele PSD si apropiatii sai au prosperat nestingheriti.

Acum, motivat de „succesul” modelului aplicat, vrea sa decida soarta intregii tari pentru urmatorii 22 de ani. Romania 2040 – un orizont garantat Teleorman.

Unele voci din spatiul public gasesc initiativa laudabila. Se invoca vechi obsesii nationale: nevoia unui proiect de tara, creionarea unor directii majore de dezvoltare care sa creeze un consens transpartinic national, cat si necesitatea consultarii tuturor actorilor sociali: de la institutii publice, la Academia Romana, institutii de invatamant superior, sindicate, patronate si organizatii neguvernamentale de profil.

De la Strategia Romania 2040 trebuie sa avem insa asteptari reduse. Cand Liviu Dragnea promite ceva, lucrurile nu sunt niciodata asa cum par. „Reforma” Justitiei inseamna ca el si prietenii sai politici vor sa scape de dosare. „Marirea” salariilor inseamna de fapt mai putini bani in buzunar, mai ales pentru cei saraci si din clasa de mijloc. „Competenta” cadrelor PSD inseamna „imunoglobina”, „privilegeati” si „motostivuitor”. Asa cum si Strategia Romania 2040 este, de fapt, Stratagema 20-40.

Multe vorbe mari vor fi asternute pe hartii lucioase, prin care orgoliul catorva profesori, cercetatori sau ONG-isti – atent selectati – va fi gadilat cu gratie.

Destule deziderate nerealiste, in spiritul tristului Program de guvernare, care nu ia de la nimeni si da la toata lumea, vor fi enuntate la televizor, in cheia „sa fie bine, ca sa nu fie rau”. Per total, o noua irosire de timp, bani publici si cerneala.
Am vazut filmul asta prost de prea multe ori pana acum.

Romania nu duce lipsa de strategii

Ba, din contra, sufera de o inflatie in acest domeniu. Sunt peste 300 de strategii de dezvoltare – da, trei sute, ati citit bine. Cand totul e strategic, nimic nu este, de fapt, important si nimic nu se face.

Mai mult, calitatea documentelor strategice este extrem de slaba. Strategiile din Romania nu au o viziune clara, nu au obiective SMART (specifice, masurabile, accesibile, relevante si incadrate in timp), nu au planuri de investitii si bugete aferente multianuale, nu au o lista de proiecte clasificate in functie de criterii clare si obiective.

Strategiile nu trebuie sa fie niste insiruiri aleatorii de aspiratii, asa cum isi imagineaza diversi capitani de judet. Ele au rol de structurare si prioritizare ale unor obiective, precum si de identificare a modalitatilor de realizare si ale resurselor necesare. Este nevoie de o corelare pe mai multe dimensiuni: intre niveluri administrative (local-regional-national, ideal de jos in sus); intre sectoare (de ex., intre infrastructura de transport si cea de mediu); intre paliere – cadrul strategic, programele de investitii aferente, proiectele finantate.

Coordonarea lipseste cu desavarsire in Romania de azi, iar asta se vede la tot pasul. De aceea, se sparg drumurile proaspat asfaltate pentru a se lucra la reteaua de apa si canalizare. De aceea, se finanteaza de la bugetul de stat prin infamul PNDL lucrari eligibile pentru fonduri europene (sigur, aici sunt si alte cauze mai mult sau mai putin subtile). De aceea, nu mai exista nicio corelare intre sistemul de educatie si piata muncii.

Asadar, inainte sa viseze la o strategie pentru 2040, Romania trebuie sa-si rezolve problemele cu strategiile multe si proaste pe care le are deja.

O noua fumigena

Sa nu fim insa naivi. Pentru PSD, rolul Strategiei Romania 2040 este in primul rand unul comunicational: consultantii platiti cu bani grei ai domnului Dragnea se pricep de minune la confectionarea fumigenelor care iau ochii norodului. Pe langa subiecte precum statul paralel sau comisiile parlamentare de ancheta, tema strategiei Romania 2040 este un pretext foarte bun de mutare a atentiei publice asupra unor subiecte inventate.

Tactica este simpla, dar eficienta: romani, ganditi-va la viitoarea epoca de aur 2040 si uitati de grijile din prezent. Uitati ca 9 compatrioti pleaca din tara in fiecare ora… de bine ce le este. Uitati ca sunt sanse ca 1 din 2 copii de 15 ani din tara asta sa fie analfabeti functional (o spun testele PISA).

Uitati ca in Romania mor de trei ori mai multi copii sub 1 an decat media Uniunii Europene. Uitati ca vi se taie salariile si totul in jur se scumpeste. Candva, dragi romani, o sa traiti bine… (daca veti mai trai pana atunci).

Si, totusi, are nevoie Romania de cateva obiective si proiecte nationale, agreate de toate fortele politice si de societatea civila? Are, mai ales in anul Cenetarului si in ajunul preluarii presedintiei Consiliului UE.

PACT pentru Romania a propus recent un program sub deviza mai multa Europa in Romania, mai multa Romanie in Europa. Dar exemple sunt destule.

De pilda, Irlanda (bun exemplu pentru Romania, la multe capitole) a lansat recent Project Ireland 2040. 10 obiective strategice (de la educatie la conectivitate). Proiecte concrete. Buget pe masura: 116 miliarde de euro. Multe de invatat, daca ar avea cine sa le inteleaga.

Romania ar avea nevoie cu adevarat de un lider

Pentru un astfel de scenariu, Romania ar avea nevoie cu adevarat de un lider, nu de un politruc. Adica cineva care se gandeste la urmatoarele generatii, nu la urmatoarele alegeri. Este insa Liviu Dragnea acest lider al consensului? Tocmai omul care se plange in fiecare zi la televiziunile de casa ca este vanat de statul paralel sau de Soros?

Tocmai omul care a mobilizat intreaga forta a coalitiei de guvernare pentru a se rafui cu sistemul de justitie care l-a condamnat penal pentru frauda electorala? Tocmai omul care a schimbat deja doi prim-ministri pentru ca nu mai raspundeau la comenzi? Tocmai omul care guverneaza dupa principiul „pentru ca putem”? Tocmai omul al carui argument final este mereu: „am castigat alegerile, ne-au votat 3 milioane de romani”.

Dar cu ceilalti ce facem? Tocmai omul care in toate sondajele de opinie are o rata a increderii de 9%?

Poate insa ca tocmai aceasta lipsa a increderii publice l-a determinat pe Liviu Dragnea sa recurga la Stratagema 20-40. Liviu Dragnea a vrut sa fie premierul Romaniei, insa legea nu i-a permis. Asa ca a ajuns premier de facto, prin interpusi, o pozitie poate chiar mai avantajoasa decat cea de premier de jure. Probabil acum isi doreste sa fie si presedinte, insa intentiile de vot ale romanilor nu ii dau sperante prea mari.

Asa ca, prin Stratagema 20-40, spera sa ajunga presedinte de facto. Noi insa speram ca asta sa ramana doar fantezia unui jupan bolnav de putere. Dincolo de fetele plictisite si atmosfera imbacsita de la Sala Palatului, raspunsul romanilor pentru Liviu Dragnea ramane: nu, nu vrem sa fii presedintele nostru.

La acest articol a contribuit si Alin Iliescu, politolog, absolvent al Masterului de Comunicare Politica si Marketing Electoral din cadrul SNSPA si specialist in comunicare new media. Este implicat activ in proiectele de schimbare civica din Romania, iar in prezent ocupa functia de director executiv al Platformei Civice si politice PACT pentru Romania.

Sebastian Burduja este Managing Partner al companiei RISE Consortium, o platforma globala de investitii dedicata dezvoltarii Romaniei. A lucrat ca expert in domeniul dezvoltarii regionale pentru Banca Mondiala, la sediul central din Washington, D.C. A fost si consultant la Dalberg Global Development Advisors, o firma de consultanta strategica, specializata in solutii de dezvoltare la nivel mondial. A lucrat la Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa, la McKinsey & Co., la National Endowment for Democracy si la Institutul Freeman Spogli pentru Afaceri Internationale. Este co-fondator si presedinte de onoare al Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), membru fondator al Fundatiei CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si presedinte al Platformei Actiunea Civica a Tinerilor (PACT).

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.