Anchete
Strategia Romania 2040 sau Stratagema 20-40? – Comisarul de Prahova
Citeste toate textele scrise de Sebastian Burduja pentru Ziare.com
Dincolo de toate ironiile la adresa spectacolului grotesc cu reminiscente national-comuniste si accente sud-americane, punerea in scena de la Sala Palatului a fost platforma de pe care vataful Romaniei a prefatat planurile sale pentru tara si popor.
Declaratiile de intentie ale lui Liviu Dragnea incep sa devina realitate si, in ciuda unui ambalaj comunicational benign sau cel putin neutru, ele reprezinta de fapt amenintari serioase la adresa democratiei din Romania si a libertatii noastre.
Afirmarea suveranitatii inseamna de fapt o imbatosare periculoasa impotriva Uniunii Europene, la fel cum dezideratul de a stopa defaimarea tarii inseamna, in fapt, o tentativa de a cenzura libera exprimare – visul oricarui autocrat.
Una cate una, promisiunile lui Daddy incep sa capete diverse forme: de proiecte legislative, hotarari de guvern sau, si mai recent, strategii nationale.
Anuntata de asemenea la Congresul PSD, Strategia Romania 2040 va fi realizata de o comisie condusa tocmai de Liviu Dragnea, in calitatea sa de sef al Camerei Deputatilor. De ce? Pentru ca poate.
Guvernul docilei doamne Dancila a publicat deja un proiect de lege privind aceasta strategie, care va deveni „obligatorie” pentru toate cabinetele care i se vor succeda. (Ce-o fi insemnand „obligatoriu” in mintea mai-marilor PSD? Orice lege se poate abroga/ajusta de catre viitoarele guvernari).
Romania 2040 – un orizont garantat Teleorman
Cum, necum, strategia Romania 2040 se vrea a fi instrumentul prin care Liviu Dragnea incearca sa-si impuna viziunea pentru tara – o sistematica teleormanizare, cu sclipiri de consultanti israelieni. Nu este o figura de stil si nici o ironie fata de locuitorii judetului din sudul Romaniei.
Ei nu sunt vinovati, ba din contra, sunt primele victime ale metodei de conducere marca Liviu Dragnea: centralizarea, politizarea, institutionalizarea cumetriilor si mai ales coruptia au facut din Teleorman cel mai sarac judet al tarii, in care insa presedintele PSD si apropiatii sai au prosperat nestingheriti.
Acum, motivat de „succesul” modelului aplicat, vrea sa decida soarta intregii tari pentru urmatorii 22 de ani. Romania 2040 – un orizont garantat Teleorman.
Unele voci din spatiul public gasesc initiativa laudabila. Se invoca vechi obsesii nationale: nevoia unui proiect de tara, creionarea unor directii majore de dezvoltare care sa creeze un consens transpartinic national, cat si necesitatea consultarii tuturor actorilor sociali: de la institutii publice, la Academia Romana, institutii de invatamant superior, sindicate, patronate si organizatii neguvernamentale de profil.
De la Strategia Romania 2040 trebuie sa avem insa asteptari reduse. Cand Liviu Dragnea promite ceva, lucrurile nu sunt niciodata asa cum par. „Reforma” Justitiei inseamna ca el si prietenii sai politici vor sa scape de dosare. „Marirea” salariilor inseamna de fapt mai putini bani in buzunar, mai ales pentru cei saraci si din clasa de mijloc. „Competenta” cadrelor PSD inseamna „imunoglobina”, „privilegeati” si „motostivuitor”. Asa cum si Strategia Romania 2040 este, de fapt, Stratagema 20-40.
Multe vorbe mari vor fi asternute pe hartii lucioase, prin care orgoliul catorva profesori, cercetatori sau ONG-isti – atent selectati – va fi gadilat cu gratie.
Destule deziderate nerealiste, in spiritul tristului Program de guvernare, care nu ia de la nimeni si da la toata lumea, vor fi enuntate la televizor, in cheia „sa fie bine, ca sa nu fie rau”. Per total, o noua irosire de timp, bani publici si cerneala.
Am vazut filmul asta prost de prea multe ori pana acum.
Romania nu duce lipsa de strategii
Ba, din contra, sufera de o inflatie in acest domeniu. Sunt peste 300 de strategii de dezvoltare – da, trei sute, ati citit bine. Cand totul e strategic, nimic nu este, de fapt, important si nimic nu se face.
Mai mult, calitatea documentelor strategice este extrem de slaba. Strategiile din Romania nu au o viziune clara, nu au obiective SMART (specifice, masurabile, accesibile, relevante si incadrate in timp), nu au planuri de investitii si bugete aferente multianuale, nu au o lista de proiecte clasificate in functie de criterii clare si obiective.
Strategiile nu trebuie sa fie niste insiruiri aleatorii de aspiratii, asa cum isi imagineaza diversi capitani de judet. Ele au rol de structurare si prioritizare ale unor obiective, precum si de identificare a modalitatilor de realizare si ale resurselor necesare. Este nevoie de o corelare pe mai multe dimensiuni: intre niveluri administrative (local-regional-national, ideal de jos in sus); intre sectoare (de ex., intre infrastructura de transport si cea de mediu); intre paliere – cadrul strategic, programele de investitii aferente, proiectele finantate.
Coordonarea lipseste cu desavarsire in Romania de azi, iar asta se vede la tot pasul. De aceea, se sparg drumurile proaspat asfaltate pentru a se lucra la reteaua de apa si canalizare. De aceea, se finanteaza de la bugetul de stat prin infamul PNDL lucrari eligibile pentru fonduri europene (sigur, aici sunt si alte cauze mai mult sau mai putin subtile). De aceea, nu mai exista nicio corelare intre sistemul de educatie si piata muncii.
Asadar, inainte sa viseze la o strategie pentru 2040, Romania trebuie sa-si rezolve problemele cu strategiile multe si proaste pe care le are deja.
O noua fumigena
Sa nu fim insa naivi. Pentru PSD, rolul Strategiei Romania 2040 este in primul rand unul comunicational: consultantii platiti cu bani grei ai domnului Dragnea se pricep de minune la confectionarea fumigenelor care iau ochii norodului. Pe langa subiecte precum statul paralel sau comisiile parlamentare de ancheta, tema strategiei Romania 2040 este un pretext foarte bun de mutare a atentiei publice asupra unor subiecte inventate.
Tactica este simpla, dar eficienta: romani, ganditi-va la viitoarea epoca de aur 2040 si uitati de grijile din prezent. Uitati ca 9 compatrioti pleaca din tara in fiecare ora… de bine ce le este. Uitati ca sunt sanse ca 1 din 2 copii de 15 ani din tara asta sa fie analfabeti functional (o spun testele PISA).
Uitati ca in Romania mor de trei ori mai multi copii sub 1 an decat media Uniunii Europene. Uitati ca vi se taie salariile si totul in jur se scumpeste. Candva, dragi romani, o sa traiti bine… (daca veti mai trai pana atunci).
Si, totusi, are nevoie Romania de cateva obiective si proiecte nationale, agreate de toate fortele politice si de societatea civila? Are, mai ales in anul Cenetarului si in ajunul preluarii presedintiei Consiliului UE.
PACT pentru Romania a propus recent un program sub deviza mai multa Europa in Romania, mai multa Romanie in Europa. Dar exemple sunt destule.
De pilda, Irlanda (bun exemplu pentru Romania, la multe capitole) a lansat recent Project Ireland 2040. 10 obiective strategice (de la educatie la conectivitate). Proiecte concrete. Buget pe masura: 116 miliarde de euro. Multe de invatat, daca ar avea cine sa le inteleaga.
Romania ar avea nevoie cu adevarat de un lider
Pentru un astfel de scenariu, Romania ar avea nevoie cu adevarat de un lider, nu de un politruc. Adica cineva care se gandeste la urmatoarele generatii, nu la urmatoarele alegeri. Este insa Liviu Dragnea acest lider al consensului? Tocmai omul care se plange in fiecare zi la televiziunile de casa ca este vanat de statul paralel sau de Soros?
Tocmai omul care a mobilizat intreaga forta a coalitiei de guvernare pentru a se rafui cu sistemul de justitie care l-a condamnat penal pentru frauda electorala? Tocmai omul care a schimbat deja doi prim-ministri pentru ca nu mai raspundeau la comenzi? Tocmai omul care guverneaza dupa principiul „pentru ca putem”? Tocmai omul al carui argument final este mereu: „am castigat alegerile, ne-au votat 3 milioane de romani”.
Dar cu ceilalti ce facem? Tocmai omul care in toate sondajele de opinie are o rata a increderii de 9%?
Poate insa ca tocmai aceasta lipsa a increderii publice l-a determinat pe Liviu Dragnea sa recurga la Stratagema 20-40. Liviu Dragnea a vrut sa fie premierul Romaniei, insa legea nu i-a permis. Asa ca a ajuns premier de facto, prin interpusi, o pozitie poate chiar mai avantajoasa decat cea de premier de jure. Probabil acum isi doreste sa fie si presedinte, insa intentiile de vot ale romanilor nu ii dau sperante prea mari.
Asa ca, prin Stratagema 20-40, spera sa ajunga presedinte de facto. Noi insa speram ca asta sa ramana doar fantezia unui jupan bolnav de putere. Dincolo de fetele plictisite si atmosfera imbacsita de la Sala Palatului, raspunsul romanilor pentru Liviu Dragnea ramane: nu, nu vrem sa fii presedintele nostru.
La acest articol a contribuit si Alin Iliescu, politolog, absolvent al Masterului de Comunicare Politica si Marketing Electoral din cadrul SNSPA si specialist in comunicare new media. Este implicat activ in proiectele de schimbare civica din Romania, iar in prezent ocupa functia de director executiv al Platformei Civice si politice PACT pentru Romania.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM
Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.
Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.
CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal
În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.
Decizia a fost adoptată în unanimitate.
Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.
O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.
Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).
Anchete
USR-istul de lux de la gunoaie: când un șef de salubritate câștigă mai mult decât un judecător
„Regimul Bolojan” și propaganda anti-magistrați: până la bani, totul e moral
Dacă v-ați lăsat vreodată vrăjiți de propaganda anti-magistrați a așa-numitului „regim Bolojan”, cu refrenul lor preferat „judecătorii sunt prea bine plătiți”, merită să vă opriți un minut și să vă uitați la niște cifre foarte concrete. Nu vin din „bula magistraților”, ci din realitatea administrativă în care un userist ajuns șef peste gunoaie încasează mai mult decât un judecător de Curte de Apel cu peste două decenii de vechime.
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație care face praf discursul anti-magistrați: în timp ce vedem zilnic atacuri la adresa judecătorilor, în curtea administrațiilor „salvatoare” se aruncă cu bani publici în personaje de partid care ajung să fie plătite regește.
Șeful de la salubritate: 35.000 lei pe lună ca să „salveze” gunoaiele
Personajul principal: useristul Ionuț Inași (foto dreapta). În august 2025, primarul USR al Timișoarei, Dominic Fritz, îl numește la conducerea SALUT – firma de salubritate a municipalității, aflată în subordinea Primăriei Timișoara.
Funcție „tehnică”, responsabilitate mare, desigur, dar și un salariu pe măsură: nici mai mult, nici mai puțin de 35.000 de lei pe lună. Pentru o firmă de salubritate. Din bani publici. Sub umbrela „fără corupți în funcții publice”, slogan repetat până la sațietate de aceeași zonă politică ce defilează cu lupta pentru „moralizare” și „reformă”.
35.000 de lei lunar pentru șeful de la gunoaie – asta este măsura reală a „austerității” și „eficienței” clamate în conferințe de presă și postări inflamatorii împotriva altora.
Judecătoarea cu 22 de ani vechime: 20.000 lei pe lună pentru a aplica legea
În colțul opus al ringului: judecătoarea Adriana Stoicescu (foto stânga), de la Curtea de Apel Timișoara. Un magistrat cu 22 de ani vechime, definitiv pe funcție, cu carieră construită în timp, în sistemul care, ne place sau nu, ține în picioare statul de drept de care se agață toată lumea în discursuri.
Salariul ei: 20.000 de lei pe lună.
Așadar, în România spectacolului politic, un judecător cu 22 de ani de muncă în spate valorează – la nivel de venit – semnificativ mai puțin decât un userist instalat la vârful unei firme de salubritate controlate de primărie. Aceasta este „corectitudinea” pieței muncii în varianta celor care tună și fulgeră împotriva „privilegiilor” magistraților.
Cifrele care ard: 35.000 vs 20.000, direct de pe Facebook
Nu vorbim despre zvonuri, ci despre cifre clare, publice. Luni, 7 septembrie 2026, timișoreanul Corneliu Neculau publică pe Facebook datele referitoare la veniturile lui Ionuț Inași și ale judecătoarei Adriana Stoicescu, însoțite de descrierea: „fără corupți în funcții publice”.
Postarea nu rămâne anonimă. Judecătoarea Adriana Stoicescu distribuie informațiile, cu următorul comentariu: „Nu o spun eu…. SALUT e firma de salubritate din subordinea Primăriei… Hai, jos corupțea!”
Dintr-odată, sloganul „fără corupți în funcții publice” capătă o tentă amar-comică, atunci când este pus lângă un salariu de 35.000 lei lunar pentru un șef de firmă de salubritate numit politic, și un salariu de 20.000 lei pentru un magistrat cu 22 de ani vechime.
„Jos corupțea!”: când gunoaiele devin mai valoroase decât dreptatea
Comentariul judecătoarei Stoicescu – „Hai, jos corupțea!” – lovește exact în ipocrizia discursului public. Ani de zile, aparatul de propagandă anti-magistrați a vândut imaginea unui sistem judiciar „plin de privilegii”, în timp ce pe tăcute, prin consilii de administrație, firme publice și direcții subordonate primăriilor, se împart salarii de zeci de mii de lei pentru oameni de partid.
SALUT, firma de salubritate subordonată Primăriei Timișoara, devine simbolul acestei „noi lumi”: una în care șeful de la gunoaie, numit de primarul USR Dominic Fritz, este mai bine plătit decât un judecător de Curte de Apel. Nu pentru că justiția ar fi ieftină, ci pentru că loialitatea de partid, în unele structuri locale, pare mai scumpă decât competența juridică.
Concluzia usturătoare: nu magistrații sunt problema, ci „selectați” de partid bine plătiți
Din toate aceste date – relevate în spațiul public, inclusiv de Lumea Justiției și amplificate prin postarea lui Corneliu Neculau și reacția Adrianei Stoicescu – se conturează o imagine simplă și dureroasă:
- Ionuț Inași, userist, numit în august 2025 de primarul USR Dominic Fritz la conducerea SALUT, firma de salubritate a municipalității Timișoara, încasează 35.000 lei pe lună.
- Judecătoarea Adriana Stoicescu, Curtea de Apel Timișoara, magistrat definitiv cu 22 de ani vechime, câștigă 20.000 lei pe lună.
- Cifrele sunt făcute publice pe 7 septembrie 2026, pe Facebook, de Corneliu Neculau, sub sloganul: „fără corupți în funcții publice”.
- Judecătoarea Stoicescu distribuie și comentează: „Nu o spun eu…. SALUT e firma de salubritate din subordinea Primăriei… Hai, jos corupțea!”
Pamfletul nu trebuie să inventeze nimic. E suficient să pună cifrele una lângă alta. Pentru că, atunci când un șef userist de la gunoaie este plătit mai bine decât un judecător de Curte de Apel, întrebarea nu mai este „de ce sunt magistrații prea bine plătiți?”, ci „cine a decis că loialitatea politică face mai mult decât 22 de ani de justiție?”
Restul este doar propagandă. Și un imens „SALUT” ipocriziei, plătit cu 35.000 de lei pe lună. (Irinel I.).
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc
Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...
IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță
Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...
Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură
În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...
-
Exclusivacum 4 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 5 zile
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 3 zile
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 2 zile
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum 2 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 3 zile
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră