Actualitate
Cum e posibil ca un serviciu de informații al Armatei să aibă atribuții în coordonarea societății civile?/ Incălcarea gravă a drepturilor omului și a Constituției

Declarația doamnei Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți, pe care am văzut-o aseară, îmi pare că ridică batista de pe o situație extrem, extrem de gravă: până în februarie 2014, interceptările din dosarele penale s-au făcut contrar deciziei CEDO din cauza a doua Dumitru Popescu contra României și total pe lângă lege. Doar în baza protocolului semnat de Înalta Curte și SRI.
Povestesc succint:
– CEDO a spus în 2007 că Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională încalcă drepturile fundamentale ale omului.
– Onor parlamentarii și miniștrii nu s-au sinchisit să modifice legea, nu cumva să restrângă din puterile SRI. Conform tradiției românești, au zis las’ că merge și-așa!
– Câțiva băieți deștepți (și fete) s-au gândit că soluția protocoalelor rezolvă legalitatea interceptărilor până se introduce o prevedere în noile coduri penale. Drept pentru care, în 2009, au deschis robinetul la protocoale între SRI și instituțiile judiciare, între DIA și aceleași instituții șamd. Apropo, sper că ați văzut și protocolul semnat de Oprea și Kovesi, prin care nu doar că se treceau la cheltuieli judiciare activitățile ofițerilor DIA (Direcția de Informații a Armatei), dar se puneau și bazele comunicării – a se citi manipulare ca la carte – prin intermediul unei coordonări a societății civile. Să-mi explice și mie cineva cum e posibil ca un serviciu de informații al Armatei să aibă atribuții în coordonarea societății civile. Bănuiesc că aparent civile, în realitate, cu epoleții sub tricouri.
– Până când au intrat în vigoare noile coduri penale, toate interceptările sunt executate în baza protocoalelor, deci nu pe lege. CCR a decis că protocoalele sunt neconstituționale.
Așadar, cine a semnat, în 2009, protocolul între Înalta Curte și SRI se face vinovat de încălcarea gravă a drepturilor omului și a Constituției. Doamna Tarcea a spus aseară că adevărul trebuie rostit, indiferent de consecințe. Nu a dat nume, dar s-a declarat surprinsă că un reputat profesor de drept, cu experiență în constituțional, a putut lua o asemenea decizie. În 2009, Înalta Curte a fost condusă de doi judecători: Nicolae Popa și Lidia Bărbulescu. Doamna Bărbulescu nu este profesor de drept, notează Narcisa Iorga pe contul personal de socializare. (Ioloanda R.).
Actualitate
John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei
Actualitate
Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma
Actualitate
Prezența lui Elon Musk la interviul secretarului Forțelor Aeriene a lui Trump stârnește controverse
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 2 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Exclusivacum o zi
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Featuredacum 3 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 2 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Exclusivacum 2 zile
Reguli privind cazarea în interes personal în centrele DALI