Connect with us

Anchete

Sindicalistii se tem ca ar putea veni rusii, premierului i s-a cerut desecretizarea contractului de privatizare – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Galatenii se tem ca – dupa ce ArcelorMittal va vinde combinatul siderurgic din orasul lor, intreaga regiune de sud-est a tarii se va transforma, peste noapte, intr-un pol al saraciei. Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, apreciaza insa ca temerile lor sunt nefondate, de vreme ce oricum Comisia Europeana si statul roman vor avea grija sa asa ceva sa nu se intample. Sceptici, sindicalistii din siderurgie cer, insa, blocarea vanzarii combinatului, in vreme ce parte dintre parlamentarii galateni sustin ca ar trebui pusa in discutie chiar nationalizarea unitatii.

Grupul ArcelorMittal a confirmat, pe 13 aprilie, ca vinde combinatul de la Galati, alaturi de alte unitati de productie din strainatate daca, in schimb, Comisia Europeana ii permite sa cumpere otelaria Ilva, cea mai mare din Europa.

Vestea le-a adus galatenilor doar neliniste, in conditiile in care economia orasului graviteaza in jurul combinatului. Cu peste 5.000 de salariati pe statele de plata, acesta este cel mai mare angajator din intreg judetul. In plus, sute de firme locale rezista pe piata doar datorita colaborarii cu aceasta mare unitate siderurgica pe care ArcelorMittal se pregateste sa o vanda. Cum nimeni nu stie inca cine va fi viitorul proprietar, galatenii pun raul in fata: daca ia cineva combinatul doar ca sa-l inchida si sa lase mii de oameni pe drumuri?

Consiliul Concurentei: Comisia Europeana nu va permite inchiderea combinatului

Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, saptamana trecuta, ca nu exista niciun pericol pentru combinatul de la Galati, cata vreme atat Comisia Europeana, cat si statul roman isi doresc ca acesta sa prospere.

„Ei, daca spun ca ArcelorMittal e prea mare pe piata si trebuie sa vanda un activ, se vor asigura ca acel activ, in speta Sidex, e vandut unui operator care are capacitate. Si aici interesul Comisiei concorda cu interesul Romaniei. Si Comisia Europeana si Romania isi doresc ca acest combinat sa functioneze bine in continuare.

Pana saptamana viitoare (aceasta saptaman – n.r.) vom avea o opinie daca ni se pare ca vanzarea Sidex este necesara pentru aprobarea tranzactiei. Asta se va decide saptamana viitoare. Presupunand ca se vor accepta angajamentele, si statul roman va putea sa spuna daca il accepta sau nu pe cumparator”, a punctat Chiritoiu, potrivit News.ro.

Parlamentarii galateni nu impartasesc, insa, optimismul presedintelui Consiliului Concurentei.

Parlamentarii galateni pun in discutie nationalizarea unitatii siderurgice

Deputatul galatean Victor Paul Dobre (PNL) a mai vazut situatii de criza la combinat. Pe una dintre ele a si mediat-o, pe vremea cand era prefect de Galati. Acum, Dobre sustine ca implicarea Guvernului in vanzarea combinatului se impune, in cazul in care nu vrem sa riscam ca zona Galatiului sa ajunga in curand sa semene, din punct de vedere economic, cu Valea Jiului.

„Trebuie sa stabilim, inainte de toate, ca aceasta tranzactie nu e una obisnuita. Nu se vinde o marfa. ArcelorMittal vinde combinatul pentru a putea cumpara (otelaria Illva din Italia – n. red.), iar pentru asta are nevoia de acordul Comisiei Europene, organism cu putere de decizie al Uniunii Europene. Iar din Uniunea Europeana face parte si statul roman. In consecinta, statul roman, prin intermediul Guvernului, are un cuvant de spus privind vanzarea.

Sigur, trebuie sa dam dovada de respect si sa ne indeplinim obligatiile constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate. Nu se poate duce statul la proprietar sa-i spuna ‘Stop, nu vinde!’ sau ‘Iti iau combinatul inapoi!’. Dar, atentie, asta nu inseamna ca statul n-are niciun cuvant de spus. Din cate imi amintesc eu, exista precedente in alte tari europene. Spre exemplu, cand a considerat ca e nevoie, doamna Margaret Thatcher a nationalizat unitati de productie…

Consider, deci, ca Guvernul este singura institutie care poate sustine, inclusiv la Bruxelles, punctul de vedere al Romaniei in problema vanzarii combinatului de la Galati. Da, respectam regulile si dreptul de proprietate, dar fiecare stat are o strategie a sa. Disparitia combinatului ar aduce Galatiul in situatia Vaii Jiului. Nu trebuie sa alarmam pe nimeni, dar vorbim, totusi, despre un scenariu cat se poate de plauzibil. Iar asta inseamna ca la acest moment toate scenariile ar trebui luate in calcul. Inclusiv cel al renationalizarii temporare a combinatului sau a cumpararii de actiuni care sa-i permita statului sa fie pe o pozitie de forta, cum e in Santierul de la Mangalia. Nicio posibilitate n-ar trebui exclusa, in acest stadiu.

Tinand cont de consecintele pe care le-ar putea avea vanzarea combinatului, Guvernul va vrea cu siguranta sa stie cum se desfasoara tranzactia. E o chestiune atat de importanta incat justifica atentia unui ministru, a unui vice-prim ministru sau chiar a unui prim ministru”, a declarat pentru Ziare.com deputatul Victor Paul Dobre.

Salvarea siderurgiei galatene ar putea depinde de desecretizarea contractului prin care s-a privatizat combinatul

Senatorul galatean George Stanga (PNL) sustine ca a solicitat desecretizarea contractului de privatizare a combinatului Sidex SA Galati, pe care grupul ArcelorMittal l-a cumparat in anul 2001.

„Stim cu totii ca acel contract este inca secret. Nu inteleg de ce. Normal ar fi sa putem vedea si noi, muritorii de rand, ce obligatii si-a asumat fiecare dintre parti, statul roman si ArcelorMittal, la vanzare. Abia dupa desecretizare vom putea avea suficiente informatii ca sa intelegem ce ar fi de facut pentru a-i ajuta pe oameni sa isi pastreze locurile de munca si pentru sprijinrea economiei din zona”, a precizat pentru Ziare.com George Stanga.

Acesta a spus ca i-a solicitat in scris premierului Viorica Dancila desecretizarea contractului si ca, in termen de cel mult 30 de zile, potrivit procedurii parlamentare, ar trebui sa primeasca raspuns.

Deputatul de Galati din partea USR Bogdan Rodeanu a preciat pentru Ziare.com ca i-a solicitat Vioricai Dancila o copie a dosarului de privatizare a combinatului siderurgic galatean.

„In cazul in care acest lucru nu este posibil, va rugam sa motivati secretizarea respectivului document al statului roman, precum si temeiul legal care sustine aceasta motivatie”, se arata in interpelarea semnata de deputatul Bogdan Rodeanu.

Sindicalistii de la ArcelorMittal Galati incearca sa blocheze vanzarea, de teama rusilor

Conducerea sindicatului Siderurgistul AMG sustine ca incearca sa impiedica vanzarea combinatului, in conditiile in care actionar mai bun decat ArcelorMittal nu exista. Grupul britanico-indian este cel mai mare din industria otelului si a mineritului din lume.

Purtatorul de cuvant al sindicalistilor, Vasile Crisan, a explicat pentru Ziare.com si ce anume face acum conducerea de la Siderurgistul AMG pentru a-si atinge obiectivele.

„Noi ne dorim ca acest combinat galatean sa ramana in administrarea grupului ArcelorMittal. Intr-un fel, facand parte din grup – primul la nivel mondial – stim ca lucram alaturi de cei mai buni. Iar asta ne asigura, inainte de toate, stabilitate. Salariile siderurgistilor nu sunt mari, dar se dau la timp, ceea ce conteaza pentru noi.

Sustinem mentinerea actualului actionariat pe toate caile pe care le avem la dispozitie. Conducerea sindicatul Siderurgistul AMG a mers la Luxemburg, in perioda 14-18 apriliei, la reuniunea Comitetului National de Intreprindere pentru a expune motivele care ne fac sa credem ca nu exista niciun motiv pentru care ArcelorMittal ar trebui sa vanda. N-ar fi nicio problema de concurenta. Ei cumpara Illva ca sa poata face table pentru industria auto. La Galati nu se poate produce asa ceva. Nici macar nu suntem in aceeasi regiune. Chiar n-ar fi nicio problema”, a precizat pentru Ziare.com Vasile Crisan.

Acesta a spus ca si sindicalistii i-au scris Vioricai Dancila, cerandu-i sa-i primeasca si sa-i lase sa explice la ce pericole se expune economia romaneasca prin vanzarea combinatului de la Galati.

„Daca pleaca ArcelorMittal, cine poate sti cine va cumpara combinatul? Se vorbeste deja despre posibilitatea ca viitori patroni sa fie ucrainieni sau chiar rusi. Sigur, e la nivel de barfa, dar de vreme ce se vorbeste, posibilitatea exista. Va mai amintiti cat de repede au inchis rusii combinatul de la Campia Turzii? Asa ceva se poate intampla si la noi”, a mai spus pentru Ziare.com Vasile Crisan.

Sindicalistii nu sustin, la acest moment, renationalizarea combinatului. De altfel, pana la privatizarea din 2001, statul s-a dovedit a fi un administrator ineficient si foarte usor de corupt al combinatui, fost Sidex SA. In doar cativa ani, nenumarati oameni de afaceri din Galati s-au imbogatit capusand combinatul, care ajunsese, in 2001, sa aiba datorii de circa un miliard de euro. Guvernul Nastase a sters acele datorii si a secretizat dosarul de privatizare. De ce mai au si astazi acele documente caracter secret, nimeni nu spune.

Pana la acest moment, premierul Viorica Dancila nu a facut nicio declaratie care sa indice faptul ca ar fi luat act de solicitarile galatenilor. Doar Ministerul Economiei a cerut o situatie, potrivit purtatorului de cuvant al institutiei.

„Ministrul Economiei, Danut Andrusca, a cerut o informare cu privire la stadiul monitorizarii post-privatizare in ceea ce priveste ArcelorMittal Galati”, a declarat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Alexandru Macoveiciuc.

Pe 23 mai, CE va anunta daca accepta ca ArcelorMittal sa preia otelaria italiana Ilva si sa vanda, in schimb, pentru a nu monopoliza piata otelului, mai multe unitati de productie, printre care combinatul de la Galati. In cazul in care CE va unda verde tranzactiilor, ramane sa vedem cum se va ingriji si de soarta combinatului galatean si cum va manageria Guvernul situatia.

Citeste si:

Angajatii de la ArcelorMittal cer Guvernului sa salveze combinatul: Mizeaza pe perspicacitatea Vioricai Dancila

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Anchete

Verdict la CSM pentru magistrații-vânători: Pasiunea este permisă, dar puterea în asociații este interzisă

Publicat

pe

De

Linia de demarcație dintre viața privată a magistraților și obligațiile profesionale de imparțialitate a fost din nou trasată cu precizie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Într-o decizie recentă, luată joi, 7 mai 2026, Comisia de lucru nr. 1 – „Legislație și cooperare interinstituțională” a stabilit reguli clare pentru judecătorii și procurorii care își petrec timpul liber în mijlocul naturii. Potrivit unei analize publicate de „Lumea Justiției”, forul suprem al magistraturii a tranșat problema cumulului de calități: magistrații au libertatea de a vâna sau de a pescui, însă le este strict interzis să ocupe funcții de conducere în organizațiile de profil.

Bariera incompatibilității: Pușca și undița sunt acceptate, dar nu și funcțiile de decizie

Decizia CSM a venit ca răspuns la o solicitare punctuală care viza posibilitatea unui magistrat de a face parte din organele de conducere ale unei asociații de vânători și pescari. Comisia reunită a stabilit că statutul de judecător sau procuror este incompatibil cu orice funcție de management în cadrul unor astfel de structuri asociative. Motivarea specialiștilor din CSM se fundamentează pe atribuțiile specifice stabilite prin statutele acestor asociații, care ar putea intra în coliziune cu prestigiul și independența funcției de magistrat. Astfel, deși actul de a pescui sau de a vâna rămâne o opțiune personală neîngrădită, exercitarea puterii administrative în cadrul acestor asociații reprezintă o încălcare a regimului incompatibilităților.

Președintele de instanță de la Vâlcea, în centrul dezbaterii juridice

În spatele acestei hotărâri de principiu se află un nume cunoscut în sistemul judiciar. Conform informațiilor oferite de „Lumea Justiției”, cel care a solicitat lămurirea situației este judecătorul Mugurel-Adrian Gheorghiță de la Tribunalul Vâlcea, magistrat cu o experiență vastă, care a deținut în trecut și funcția de președinte al acestei instanțe. Acesta vizase calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea. Judecătorul Gheorghiță nu este la prima sa interacțiune cu teme juridice complexe, el fiind recunoscut pentru sesizarea Curții Constituționale în 2023 pe marginea unor aspecte sensibile privind prescripția răspunderii penale.

Minuta CSM: Statutul asociațiilor dictează interdicția pentru magistrați

Concluzia Comisiei nr. 1 a fost categorică și nu lasă loc de interpretări ambigue. În minuta ședinței s-a consemnat explicit: „Comisia a apreciat că există incompatibilitate între funcția de judecător și calitatea de membru în organele de conducere ale Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vâlcea, având în vedere atribuțiile acestora stabilite prin statutul asociației”. Prin acest răspuns, CSM reconfirmă regimul sever al restricțiilor aplicabile magistraților, menite să prevină orice formă de vulnerabilitate sau de amestec al intereselor private cu actul de justiție, chiar și în domenii aparent inofensive, precum sportul sau pasiunile cinegetice. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Agonia „Teroristului nr. 1”: Omar Hayssam, transferat de urgență la spital în stare critică sub spectrul unui nou deces controversat în detenție

Publicat

pe

De

Sistemul penitenciar și cel judiciar din România se află din nou în centrul unui scandal de proporții, după ce avertismentele lansate în repetate rânduri de specialiști par să se materializeze într-un deznodământ tragic. Omar Hayssam, unul dintre cei mai cunoscuți deținuți din țară, se află la granița dintre viață și moarte, victima unei lipse de umanități care pare să definească regimul de detenție în cazurile medicale grave.

Intervenție SMURD sub presiune: Transfer de la Jilava de teama unui scandal penal

Seara de marți, 5 mai 2026, a marcat un moment tensionat la porțile Penitenciarului Jilava. Potrivit dezvăluirilor publicate de Lumea Justiției, Omar Hayssam a fost preluat de un echipaj SMURD și transportat de urgență la Spitalul Universitar București. Starea de sănătate a afaceristului, condamnat în 2013 la peste 24 de ani de închisoare pentru terorism, este descrisă ca fiind deosebit de gravă.

Surse din sistem indică faptul că decizia transferului a fost luată pe fondul unei tensiuni extreme, marcată de amenințări cu plângeri penale. Se pare că oficialii penitenciarului au cedat și au dispus internarea deținutului mai degrabă din dorința de a se pune la adăpost de o eventuală acuzație de omor prin omisiune, temându-se ca acesta să nu expire chiar în incinta unității de detenție.

Dilema pericolului social: „Un om în agonie nu mai poate comite infracțiuni”

Cazul repune pe tapet o problemă cronică a justiției române: refuzul eliberării deținuților aflați în faze terminale. De mai mulți ani, familia lui Omar Hayssam a purtat o luptă juridică neîncetată pentru ca acesta să fie lăsat să moară acasă sau să fie tratat în condiții decente, argumentând că starea sa fizică exclude orice risc pentru ordinea publică.

Argumentul familiei este unul cutremurător prin simplitatea sa: un om care nu mai poate merge și se află în agonie nu mai reprezintă un pericol social. Cu toate acestea, rigiditatea sistemului a prevalat în fața evidențelor medicale, menținându-l pe Hayssam în spatele gratiilor până în momentul prăbușirii sale biologice totale.

Precedente sumbre: Fantomele cazurilor Mustață, Adamescu și Obreja

Situația actuală a lui Omar Hayssam trezește amintiri dureroase despre alte nume sonore care și-au găsit sfârșitul în condiții similare, în ciuda strigătelor de ajutor. Jurnaliștii de la Lumea Justiției avertizează că România riscă să bifeze o nouă „crimă de sistem”, amintind de tragediile judecătorului Stan Mustață, ale omului de afaceri Dan Adamescu și ale campionului Rudel Obreja.

Toți aceștia au fost lăsați să se stingă în detenție sau la scurt timp după eliberare, după ce solicitările lor de tratament medical extern au fost respinse sistematic. În cazul Hayssam, întrebarea care rămâne pe buzele tuturor este dacă medicina mai poate face ceva sau dacă internarea la Spitalul Universitar nu este decât o încercare tardivă a sistemului de a-și spăla mâinile de un deznodământ previzibil. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

MIZA PROMOVĂRILOR ÎN MINISTERUL PUBLIC: Nume sonore și dosare răsunătoare pe lista celor 338 de procurori care vor să urce în ierarhie

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar românesc fierbe în pragul unei noi etape de selecție profesională. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut public marți, 5 mai 2026, tabelul candidaților înscriși la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, în cursă au intrat inițial 338 de procurori, însă trierea a început deja sub semnul rigorilor legislative și al retragerilor neașteptate.

Primele radieri din cursă: Erori birocratice și retrageri subite

Nu toți cei înscriși au reușit să treacă de prima barieră a verificărilor administrative. Două procuroare, Lăcrămioara Nechita (PJ Botoșani) și Anamaria Iftode (PJ Suceava), au fost respinse deoarece nu au putut face dovada evaluării profesionale din ultimii trei ani, o condiție imperativă prevăzută de Legea nr. 303/2022. În paralel, procurorul Constantin-Florin Chițu de la PCA Pitești a ales să părăsească competiția înainte ca aceasta să intre în etapele de foc.

De la vârful CSM spre Parchetul General: Strategii de supraviețuire instituțională

Printre cei 335 de procurori rămași în competiție, atenția este reținută de nume grele care au ocupat funcții de conducere sau în forurile decizionale ale magistraturii. Foștii membri ai CSM, Nicolae Solomon și Tatiana Toader – în prezent adjuncți la Parchetul General (PICCJ), respectiv DNA – vizează promovarea efectivă la Parchetul General. Această mutare este văzută ca o strategie de a-și securiza pozițiile la vârful sistemului, având în vedere că mandatele lor de adjuncți expiră în această vară.

Figuri controversate și „vedete” ale protestelor în căutarea ascensiunii

Lista publicată de CSM, așa cum subliniază Lumea Justiției, nu este lipsită de figuri care au stârnit dezbateri intense în spațiul public. Un exemplu este Aurelia-Laura Deriuș (PJ Sector 1), cunoscută pentru activitatea sa în mișcarea #rezist și participarea la consultările președintelui Nicușor Dan, care țintește acum un post la Parchetul General. De asemenea, Radu-George Bucurică, o altă figură proeminentă a aceleiași orientări, forțează promovarea la PCA Ploiești.

Pe lista candidaților se regăsește și Mihaela Beldie-Canela, al cărei nume a fost legat de dosare controversate prăbușite în instanță, dar și Leontin Matei (procuror DNA), cunoscut pentru includerea unor înregistrări din viața privată în dosarul „Piedone”, elemente considerate fără legătură cu acuzațiile penale.

Anchetatorii dosarelor „Sf. Pantelimon” și „Ferma Dacilor” vizează Curtea de Apel

Competiția atrage și procurori aflați în centrul celor mai mediatizate anchete ale momentului. Bogdan-Octavian Muntianu și Bogdan-Emil Naș, cei doi procurori care instrumentează dosarul deceselor suspecte de la Spitalul „Sfântul Pantelimon”, doresc să promoveze la Parchetul Curții de Apel București (PCAB).

În aceeași direcție se îndreaptă și Marius Romaș, cel care gestionează dosarul incendiului de la Ferma Dacilor, dar și Ștefan-Radu Oprescu, procurorul care a intrat în atenția publică după ce a fost amenințat cu incendierea de către o inculpată. De asemenea, în cursă apare și Teodor-Bogdan Topală (DIICOT), implicat în anchetarea dosarului privind tentativa de atentat asupra unei firme de curierat.

Calendarul promovărilor: Cine va decide viitoarea elită?

Urmează o perioadă de examinare riguroasă. Între 17 iunie și 3 august 2026, comisiile de evaluare vor analiza lucrările întocmite de candidați în ultimii trei ani de activitate. Verdictul final și publicarea rezultatelor sunt programate pentru data de 18 septembrie, moment în care vom afla noua configurație a parchetelor de elită din România. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Infernul cu epolet și omerta de stat: Cum a devenit mobbingul „sport național” în Poliția Română

În timp ce lumea civilizată discută despre sănătate mintală, în buncărul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a inventat un...

Exclusiv7 ore ago

Arta de a face „fumuri” prin boscheți: Cum s-a stins geniul contrabandiștilor din Valea Vișeului

În Maramureș, spiritul antreprenorial a depășit de mult barierele legalității, transformându-se într-o disciplină sportivă de mare risc: „fuga cu cartușul...

Exclusiv7 ore ago

TIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”

În timp ce la fabrica Coca-Cola din Ploiești aerul a devenit mai irespirabil decât emisiile nemonitorizate de Garda de Mediu,...

Exclusiv7 ore ago

„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului

Într-un oraș care pare blestemat să nu scape de spectrele trecutului, o nouă mascaradă locală scoate la iveală un amestec...

Exclusivo zi ago

EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE

În laboratoarele de „creație” ale IGPR, legea a devenit o simplă sugestie, iar procedura disciplinară – o piesă de teatru...

Exclusivo zi ago

DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea

În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind...

Exclusivo zi ago

Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet

Justițiara de serviciu a Băicoiului (II) Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial,...

Exclusiv2 zile ago

Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege.  După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.

Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...

Exclusiv2 zile ago

Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane

S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...

Exclusiv2 zile ago

Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)

Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...

Exclusiv3 zile ago

ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”

De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat...

Exclusiv3 zile ago

„Troznești la genunchi, eu ard la coaste!” — Spectacolul sindical între Diamantul, Europol și acuzațiile IGPR

Lead Emil Pascut, liderul Sindicatului Diamantul, descrie cu un umor negru o scenă demnă de telenovelă administrativă: atacuri coordonate, acuzații...

Exclusiv3 zile ago

Sânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI

CUM SE TRANSFORMĂ „FABRICA DE FERICIRE” ÎN „PENSIONUL CUMETRIILOR” SUB BAGHETA BARONULUI NAN În timp ce ecranele televizoarelor ne bombardează...

Exclusiv4 zile ago

BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU

Epopeea penal-administrativă a fostului director de la Penitenciarul Ploiești, Valentin Matei (aici), a atins noi culmi ale ridicolului în weekend-ul...

Exclusiv4 zile ago

Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne

În laboratoarele prăfuite ale „surselor judiciare” din Ministerul Afacerilor Interne s-a născut recent un pui de kompromat, livrat cu fundă...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv