Anchete
Sindicalistii se tem ca ar putea veni rusii, premierului i s-a cerut desecretizarea contractului de privatizare – Comisarul de Prahova
Grupul ArcelorMittal a confirmat, pe 13 aprilie, ca vinde combinatul de la Galati, alaturi de alte unitati de productie din strainatate daca, in schimb, Comisia Europeana ii permite sa cumpere otelaria Ilva, cea mai mare din Europa.
Vestea le-a adus galatenilor doar neliniste, in conditiile in care economia orasului graviteaza in jurul combinatului. Cu peste 5.000 de salariati pe statele de plata, acesta este cel mai mare angajator din intreg judetul. In plus, sute de firme locale rezista pe piata doar datorita colaborarii cu aceasta mare unitate siderurgica pe care ArcelorMittal se pregateste sa o vanda. Cum nimeni nu stie inca cine va fi viitorul proprietar, galatenii pun raul in fata: daca ia cineva combinatul doar ca sa-l inchida si sa lase mii de oameni pe drumuri?
Consiliul Concurentei: Comisia Europeana nu va permite inchiderea combinatului
Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, saptamana trecuta, ca nu exista niciun pericol pentru combinatul de la Galati, cata vreme atat Comisia Europeana, cat si statul roman isi doresc ca acesta sa prospere.
„Ei, daca spun ca ArcelorMittal e prea mare pe piata si trebuie sa vanda un activ, se vor asigura ca acel activ, in speta Sidex, e vandut unui operator care are capacitate. Si aici interesul Comisiei concorda cu interesul Romaniei. Si Comisia Europeana si Romania isi doresc ca acest combinat sa functioneze bine in continuare.
Pana saptamana viitoare (aceasta saptaman – n.r.) vom avea o opinie daca ni se pare ca vanzarea Sidex este necesara pentru aprobarea tranzactiei. Asta se va decide saptamana viitoare. Presupunand ca se vor accepta angajamentele, si statul roman va putea sa spuna daca il accepta sau nu pe cumparator”, a punctat Chiritoiu, potrivit News.ro.
Parlamentarii galateni nu impartasesc, insa, optimismul presedintelui Consiliului Concurentei.
Parlamentarii galateni pun in discutie nationalizarea unitatii siderurgice
Deputatul galatean Victor Paul Dobre (PNL) a mai vazut situatii de criza la combinat. Pe una dintre ele a si mediat-o, pe vremea cand era prefect de Galati. Acum, Dobre sustine ca implicarea Guvernului in vanzarea combinatului se impune, in cazul in care nu vrem sa riscam ca zona Galatiului sa ajunga in curand sa semene, din punct de vedere economic, cu Valea Jiului.
„Trebuie sa stabilim, inainte de toate, ca aceasta tranzactie nu e una obisnuita. Nu se vinde o marfa. ArcelorMittal vinde combinatul pentru a putea cumpara (otelaria Illva din Italia – n. red.), iar pentru asta are nevoia de acordul Comisiei Europene, organism cu putere de decizie al Uniunii Europene. Iar din Uniunea Europeana face parte si statul roman. In consecinta, statul roman, prin intermediul Guvernului, are un cuvant de spus privind vanzarea.
Sigur, trebuie sa dam dovada de respect si sa ne indeplinim obligatiile constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate. Nu se poate duce statul la proprietar sa-i spuna ‘Stop, nu vinde!’ sau ‘Iti iau combinatul inapoi!’. Dar, atentie, asta nu inseamna ca statul n-are niciun cuvant de spus. Din cate imi amintesc eu, exista precedente in alte tari europene. Spre exemplu, cand a considerat ca e nevoie, doamna Margaret Thatcher a nationalizat unitati de productie…
Consider, deci, ca Guvernul este singura institutie care poate sustine, inclusiv la Bruxelles, punctul de vedere al Romaniei in problema vanzarii combinatului de la Galati. Da, respectam regulile si dreptul de proprietate, dar fiecare stat are o strategie a sa. Disparitia combinatului ar aduce Galatiul in situatia Vaii Jiului. Nu trebuie sa alarmam pe nimeni, dar vorbim, totusi, despre un scenariu cat se poate de plauzibil. Iar asta inseamna ca la acest moment toate scenariile ar trebui luate in calcul. Inclusiv cel al renationalizarii temporare a combinatului sau a cumpararii de actiuni care sa-i permita statului sa fie pe o pozitie de forta, cum e in Santierul de la Mangalia. Nicio posibilitate n-ar trebui exclusa, in acest stadiu.
Tinand cont de consecintele pe care le-ar putea avea vanzarea combinatului, Guvernul va vrea cu siguranta sa stie cum se desfasoara tranzactia. E o chestiune atat de importanta incat justifica atentia unui ministru, a unui vice-prim ministru sau chiar a unui prim ministru”, a declarat pentru Ziare.com deputatul Victor Paul Dobre.
Salvarea siderurgiei galatene ar putea depinde de desecretizarea contractului prin care s-a privatizat combinatul
Senatorul galatean George Stanga (PNL) sustine ca a solicitat desecretizarea contractului de privatizare a combinatului Sidex SA Galati, pe care grupul ArcelorMittal l-a cumparat in anul 2001.
„Stim cu totii ca acel contract este inca secret. Nu inteleg de ce. Normal ar fi sa putem vedea si noi, muritorii de rand, ce obligatii si-a asumat fiecare dintre parti, statul roman si ArcelorMittal, la vanzare. Abia dupa desecretizare vom putea avea suficiente informatii ca sa intelegem ce ar fi de facut pentru a-i ajuta pe oameni sa isi pastreze locurile de munca si pentru sprijinrea economiei din zona”, a precizat pentru Ziare.com George Stanga.
Acesta a spus ca i-a solicitat in scris premierului Viorica Dancila desecretizarea contractului si ca, in termen de cel mult 30 de zile, potrivit procedurii parlamentare, ar trebui sa primeasca raspuns.
Deputatul de Galati din partea USR Bogdan Rodeanu a preciat pentru Ziare.com ca i-a solicitat Vioricai Dancila o copie a dosarului de privatizare a combinatului siderurgic galatean.
„In cazul in care acest lucru nu este posibil, va rugam sa motivati secretizarea respectivului document al statului roman, precum si temeiul legal care sustine aceasta motivatie”, se arata in interpelarea semnata de deputatul Bogdan Rodeanu.
Sindicalistii de la ArcelorMittal Galati incearca sa blocheze vanzarea, de teama rusilor
Conducerea sindicatului Siderurgistul AMG sustine ca incearca sa impiedica vanzarea combinatului, in conditiile in care actionar mai bun decat ArcelorMittal nu exista. Grupul britanico-indian este cel mai mare din industria otelului si a mineritului din lume.
Purtatorul de cuvant al sindicalistilor, Vasile Crisan, a explicat pentru Ziare.com si ce anume face acum conducerea de la Siderurgistul AMG pentru a-si atinge obiectivele.
„Noi ne dorim ca acest combinat galatean sa ramana in administrarea grupului ArcelorMittal. Intr-un fel, facand parte din grup – primul la nivel mondial – stim ca lucram alaturi de cei mai buni. Iar asta ne asigura, inainte de toate, stabilitate. Salariile siderurgistilor nu sunt mari, dar se dau la timp, ceea ce conteaza pentru noi.
Sustinem mentinerea actualului actionariat pe toate caile pe care le avem la dispozitie. Conducerea sindicatul Siderurgistul AMG a mers la Luxemburg, in perioda 14-18 apriliei, la reuniunea Comitetului National de Intreprindere pentru a expune motivele care ne fac sa credem ca nu exista niciun motiv pentru care ArcelorMittal ar trebui sa vanda. N-ar fi nicio problema de concurenta. Ei cumpara Illva ca sa poata face table pentru industria auto. La Galati nu se poate produce asa ceva. Nici macar nu suntem in aceeasi regiune. Chiar n-ar fi nicio problema”, a precizat pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Acesta a spus ca si sindicalistii i-au scris Vioricai Dancila, cerandu-i sa-i primeasca si sa-i lase sa explice la ce pericole se expune economia romaneasca prin vanzarea combinatului de la Galati.
„Daca pleaca ArcelorMittal, cine poate sti cine va cumpara combinatul? Se vorbeste deja despre posibilitatea ca viitori patroni sa fie ucrainieni sau chiar rusi. Sigur, e la nivel de barfa, dar de vreme ce se vorbeste, posibilitatea exista. Va mai amintiti cat de repede au inchis rusii combinatul de la Campia Turzii? Asa ceva se poate intampla si la noi”, a mai spus pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Sindicalistii nu sustin, la acest moment, renationalizarea combinatului. De altfel, pana la privatizarea din 2001, statul s-a dovedit a fi un administrator ineficient si foarte usor de corupt al combinatui, fost Sidex SA. In doar cativa ani, nenumarati oameni de afaceri din Galati s-au imbogatit capusand combinatul, care ajunsese, in 2001, sa aiba datorii de circa un miliard de euro. Guvernul Nastase a sters acele datorii si a secretizat dosarul de privatizare. De ce mai au si astazi acele documente caracter secret, nimeni nu spune.
Pana la acest moment, premierul Viorica Dancila nu a facut nicio declaratie care sa indice faptul ca ar fi luat act de solicitarile galatenilor. Doar Ministerul Economiei a cerut o situatie, potrivit purtatorului de cuvant al institutiei.
„Ministrul Economiei, Danut Andrusca, a cerut o informare cu privire la stadiul monitorizarii post-privatizare in ceea ce priveste ArcelorMittal Galati”, a declarat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Alexandru Macoveiciuc.
Pe 23 mai, CE va anunta daca accepta ca ArcelorMittal sa preia otelaria italiana Ilva si sa vanda, in schimb, pentru a nu monopoliza piata otelului, mai multe unitati de productie, printre care combinatul de la Galati. In cazul in care CE va unda verde tranzactiilor, ramane sa vedem cum se va ingriji si de soarta combinatului galatean si cum va manageria Guvernul situatia.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



