Anchete
Sindicalistii se tem ca ar putea veni rusii, premierului i s-a cerut desecretizarea contractului de privatizare – Comisarul de Prahova
Grupul ArcelorMittal a confirmat, pe 13 aprilie, ca vinde combinatul de la Galati, alaturi de alte unitati de productie din strainatate daca, in schimb, Comisia Europeana ii permite sa cumpere otelaria Ilva, cea mai mare din Europa.
Vestea le-a adus galatenilor doar neliniste, in conditiile in care economia orasului graviteaza in jurul combinatului. Cu peste 5.000 de salariati pe statele de plata, acesta este cel mai mare angajator din intreg judetul. In plus, sute de firme locale rezista pe piata doar datorita colaborarii cu aceasta mare unitate siderurgica pe care ArcelorMittal se pregateste sa o vanda. Cum nimeni nu stie inca cine va fi viitorul proprietar, galatenii pun raul in fata: daca ia cineva combinatul doar ca sa-l inchida si sa lase mii de oameni pe drumuri?
Consiliul Concurentei: Comisia Europeana nu va permite inchiderea combinatului
Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, saptamana trecuta, ca nu exista niciun pericol pentru combinatul de la Galati, cata vreme atat Comisia Europeana, cat si statul roman isi doresc ca acesta sa prospere.
„Ei, daca spun ca ArcelorMittal e prea mare pe piata si trebuie sa vanda un activ, se vor asigura ca acel activ, in speta Sidex, e vandut unui operator care are capacitate. Si aici interesul Comisiei concorda cu interesul Romaniei. Si Comisia Europeana si Romania isi doresc ca acest combinat sa functioneze bine in continuare.
Pana saptamana viitoare (aceasta saptaman – n.r.) vom avea o opinie daca ni se pare ca vanzarea Sidex este necesara pentru aprobarea tranzactiei. Asta se va decide saptamana viitoare. Presupunand ca se vor accepta angajamentele, si statul roman va putea sa spuna daca il accepta sau nu pe cumparator”, a punctat Chiritoiu, potrivit News.ro.
Parlamentarii galateni nu impartasesc, insa, optimismul presedintelui Consiliului Concurentei.
Parlamentarii galateni pun in discutie nationalizarea unitatii siderurgice
Deputatul galatean Victor Paul Dobre (PNL) a mai vazut situatii de criza la combinat. Pe una dintre ele a si mediat-o, pe vremea cand era prefect de Galati. Acum, Dobre sustine ca implicarea Guvernului in vanzarea combinatului se impune, in cazul in care nu vrem sa riscam ca zona Galatiului sa ajunga in curand sa semene, din punct de vedere economic, cu Valea Jiului.
„Trebuie sa stabilim, inainte de toate, ca aceasta tranzactie nu e una obisnuita. Nu se vinde o marfa. ArcelorMittal vinde combinatul pentru a putea cumpara (otelaria Illva din Italia – n. red.), iar pentru asta are nevoia de acordul Comisiei Europene, organism cu putere de decizie al Uniunii Europene. Iar din Uniunea Europeana face parte si statul roman. In consecinta, statul roman, prin intermediul Guvernului, are un cuvant de spus privind vanzarea.
Sigur, trebuie sa dam dovada de respect si sa ne indeplinim obligatiile constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate. Nu se poate duce statul la proprietar sa-i spuna ‘Stop, nu vinde!’ sau ‘Iti iau combinatul inapoi!’. Dar, atentie, asta nu inseamna ca statul n-are niciun cuvant de spus. Din cate imi amintesc eu, exista precedente in alte tari europene. Spre exemplu, cand a considerat ca e nevoie, doamna Margaret Thatcher a nationalizat unitati de productie…
Consider, deci, ca Guvernul este singura institutie care poate sustine, inclusiv la Bruxelles, punctul de vedere al Romaniei in problema vanzarii combinatului de la Galati. Da, respectam regulile si dreptul de proprietate, dar fiecare stat are o strategie a sa. Disparitia combinatului ar aduce Galatiul in situatia Vaii Jiului. Nu trebuie sa alarmam pe nimeni, dar vorbim, totusi, despre un scenariu cat se poate de plauzibil. Iar asta inseamna ca la acest moment toate scenariile ar trebui luate in calcul. Inclusiv cel al renationalizarii temporare a combinatului sau a cumpararii de actiuni care sa-i permita statului sa fie pe o pozitie de forta, cum e in Santierul de la Mangalia. Nicio posibilitate n-ar trebui exclusa, in acest stadiu.
Tinand cont de consecintele pe care le-ar putea avea vanzarea combinatului, Guvernul va vrea cu siguranta sa stie cum se desfasoara tranzactia. E o chestiune atat de importanta incat justifica atentia unui ministru, a unui vice-prim ministru sau chiar a unui prim ministru”, a declarat pentru Ziare.com deputatul Victor Paul Dobre.
Salvarea siderurgiei galatene ar putea depinde de desecretizarea contractului prin care s-a privatizat combinatul
Senatorul galatean George Stanga (PNL) sustine ca a solicitat desecretizarea contractului de privatizare a combinatului Sidex SA Galati, pe care grupul ArcelorMittal l-a cumparat in anul 2001.
„Stim cu totii ca acel contract este inca secret. Nu inteleg de ce. Normal ar fi sa putem vedea si noi, muritorii de rand, ce obligatii si-a asumat fiecare dintre parti, statul roman si ArcelorMittal, la vanzare. Abia dupa desecretizare vom putea avea suficiente informatii ca sa intelegem ce ar fi de facut pentru a-i ajuta pe oameni sa isi pastreze locurile de munca si pentru sprijinrea economiei din zona”, a precizat pentru Ziare.com George Stanga.
Acesta a spus ca i-a solicitat in scris premierului Viorica Dancila desecretizarea contractului si ca, in termen de cel mult 30 de zile, potrivit procedurii parlamentare, ar trebui sa primeasca raspuns.
Deputatul de Galati din partea USR Bogdan Rodeanu a preciat pentru Ziare.com ca i-a solicitat Vioricai Dancila o copie a dosarului de privatizare a combinatului siderurgic galatean.
„In cazul in care acest lucru nu este posibil, va rugam sa motivati secretizarea respectivului document al statului roman, precum si temeiul legal care sustine aceasta motivatie”, se arata in interpelarea semnata de deputatul Bogdan Rodeanu.
Sindicalistii de la ArcelorMittal Galati incearca sa blocheze vanzarea, de teama rusilor
Conducerea sindicatului Siderurgistul AMG sustine ca incearca sa impiedica vanzarea combinatului, in conditiile in care actionar mai bun decat ArcelorMittal nu exista. Grupul britanico-indian este cel mai mare din industria otelului si a mineritului din lume.
Purtatorul de cuvant al sindicalistilor, Vasile Crisan, a explicat pentru Ziare.com si ce anume face acum conducerea de la Siderurgistul AMG pentru a-si atinge obiectivele.
„Noi ne dorim ca acest combinat galatean sa ramana in administrarea grupului ArcelorMittal. Intr-un fel, facand parte din grup – primul la nivel mondial – stim ca lucram alaturi de cei mai buni. Iar asta ne asigura, inainte de toate, stabilitate. Salariile siderurgistilor nu sunt mari, dar se dau la timp, ceea ce conteaza pentru noi.
Sustinem mentinerea actualului actionariat pe toate caile pe care le avem la dispozitie. Conducerea sindicatul Siderurgistul AMG a mers la Luxemburg, in perioda 14-18 apriliei, la reuniunea Comitetului National de Intreprindere pentru a expune motivele care ne fac sa credem ca nu exista niciun motiv pentru care ArcelorMittal ar trebui sa vanda. N-ar fi nicio problema de concurenta. Ei cumpara Illva ca sa poata face table pentru industria auto. La Galati nu se poate produce asa ceva. Nici macar nu suntem in aceeasi regiune. Chiar n-ar fi nicio problema”, a precizat pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Acesta a spus ca si sindicalistii i-au scris Vioricai Dancila, cerandu-i sa-i primeasca si sa-i lase sa explice la ce pericole se expune economia romaneasca prin vanzarea combinatului de la Galati.
„Daca pleaca ArcelorMittal, cine poate sti cine va cumpara combinatul? Se vorbeste deja despre posibilitatea ca viitori patroni sa fie ucrainieni sau chiar rusi. Sigur, e la nivel de barfa, dar de vreme ce se vorbeste, posibilitatea exista. Va mai amintiti cat de repede au inchis rusii combinatul de la Campia Turzii? Asa ceva se poate intampla si la noi”, a mai spus pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Sindicalistii nu sustin, la acest moment, renationalizarea combinatului. De altfel, pana la privatizarea din 2001, statul s-a dovedit a fi un administrator ineficient si foarte usor de corupt al combinatui, fost Sidex SA. In doar cativa ani, nenumarati oameni de afaceri din Galati s-au imbogatit capusand combinatul, care ajunsese, in 2001, sa aiba datorii de circa un miliard de euro. Guvernul Nastase a sters acele datorii si a secretizat dosarul de privatizare. De ce mai au si astazi acele documente caracter secret, nimeni nu spune.
Pana la acest moment, premierul Viorica Dancila nu a facut nicio declaratie care sa indice faptul ca ar fi luat act de solicitarile galatenilor. Doar Ministerul Economiei a cerut o situatie, potrivit purtatorului de cuvant al institutiei.
„Ministrul Economiei, Danut Andrusca, a cerut o informare cu privire la stadiul monitorizarii post-privatizare in ceea ce priveste ArcelorMittal Galati”, a declarat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Alexandru Macoveiciuc.
Pe 23 mai, CE va anunta daca accepta ca ArcelorMittal sa preia otelaria italiana Ilva si sa vanda, in schimb, pentru a nu monopoliza piata otelului, mai multe unitati de productie, printre care combinatul de la Galati. In cazul in care CE va unda verde tranzactiilor, ramane sa vedem cum se va ingriji si de soarta combinatului galatean si cum va manageria Guvernul situatia.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 19 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



