Actualitate
Salvarea presei românești din falimentul aproape total vine de la campionii datoriilor/ Cum salveaza Gusa mass-media mioritica
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS):
O, ce veste minunată: salvarea presei românești din falimentul aproape total vine de la campionii datoriilor: Realitatea TV și al ei acționar și manager, Cozmin Gușă. Aflăm din presa ultimei perioade că acesta a convins un mare fond american de investiții să pompeze 50 de milioane de dolari în presa de la noi, o sumă de-a dreptul uriașă, am spune.

Și am mai spune Doamne ajută!
Dacă nu am avea niște foarte mărunte motive de scepticism.
“Vestea bună este că „USA is back in business” şi vine cu sume importante pentru normalizarea situaţiei mass media românească. Am depus toate eforturile, şi nu sunt puţine, lucrez de cel puţin doi ani la acest proiect, pentru ca să putem implementa din nou normalitatea şi libertatea de expresie şi, bine-înţeles, în ciuda tuturor acestor oprelişti, vom lupta în continuare pentru ca Realitatea TV să rămână fidelă acestui scop,” declară Cozmin Guşă, legat de noul proiect.
Banii ar urma să fie canalizaţi, cu predilecţie, către mass-media locală, în special în televiziuni, posturi de radio și platforme naționale sau regionale, dar și în societăți media de importanță locală din anumite zone, în schimbul preluării unor participații la aceste companii.
Nu-i așa că e înduioșător?
E ca și cum Rîmaru ar anunța investiții într-un ONG dedicat tinerelor femei bătute de soți.
Ce aflăm din presă: că o mare companie din Washington, Ellaal Goldberg Corporation, va investi în presa de la noi 50 de milioane de dolari, care vor fi administrați de Mark J. Robertson, președinte al companiei de consultanță financiară Potomac Global Advisors, cu sediul în Washington.
Despre Ellaal Corporation aflăm că are o filială în România, în Tg.Mureș, numită Ellaal Goldberg SA, care îl are printre acționari chiar pe Cozmin Gușă.
Pînă aici, toate bune și frumoase.
Să vedem pe unde răsar micile semne de întrebare.
Știrea despre respectiva investiție apare, ce-i drept, și pe siteul businesswire.com, specializat în informații de acest gen, de unde e preluată și de alte mass-media americane, fără a mai vorbi despre valurile uriașe stîrnite la noi.
Straniu e că pe internet nu apare absolut nicio informație – necum vreun site propriu – despre marea firmă Ellaal Goldberg Corporation. Nimic-nimicuța, cum nu apare nici pe siteurile americane care indexează toate companiile legal înregistrate.
Despre Mark J.Robertson și a sa firmă Potomac Global Advisors se poate afla, însă, cîte ceva, inclusiv o legătură destul de strînsă cu țara noastră, de-a lungul anilor.
Astfel, între clienții foști sau actuali ai firmei sale pe care i-a consiliat se numără Realitatea TV, Petromservice (Luca & Vîntu, ambii în pușcărie), Ministerul Economiei și Comerțului și firma Romtehnica. Nu figurează, cum ar fi trebuit, firma Ellaal Goldberg Corporation.
Robertson mai e asociat în firma de avocați Mararu & Mararu cu reputații avocați români Ioan Mararu și Amala Mararu, firmă care a avut printre clienți UGIR 1903, Asociația Română a Petroliștilor, Federația Națională a Transportatorilor Rutieri, Ovidiu Tender (aflat în pușcărie), SIF Transilvania ori Roman Copper Canada.
Acum cîțiva ani, ”Cotidianul” relata că societatea avocaților Mararu, la acea vreme considerată o firmă modestă, de apartament, a ajuns în mod curios să reprezinte Roman Copper în acțiunea de preluare a unei mari firme precum Cupru Min Abrud, o afacere de sute de milioane de euro. Plus alte amănunte interesante, implicînd și niște investitori ruși.
Revenind la Ellaal, trebuie remarcată o curiozitate: înființată în 2005, filiala din România, unde Gușă e acționar, a purtat pînă la un moment dat, după 2015, numele de Ellaal Corporation, amintind de cel atribuit azi firmei americane-mamă, cea de negăsit, apoi l-a schimbat în Ellaal Goldberg. În 2005, Cozmin Gușă era deputat PD, dar declarațiile sale de avere și interese din acea perioadă nu conțin referiri la firma Allaal; e posibil să fi intrat mai tîrziu, însă, în acționariat.
Potrivit ultimului bilanț contabil, la finele lui 2016 firma Ellaal Goldberg avea pierderi de 1.943.397 lei și înregistra datorii de 1.428.683 lei. De la înființare pînă în 2015, firma a avut între zero și un angajat, apoi 11 în 2015 și 16 în 2016.
La fel de interesant, în luna decembrie a anului trecut, firma Ellaal Goldberg a pierdut un proces comercial cu un cetățean român, Radu Sabău, căruia trebuia să-i achite despăgubiri de aproape 40.000 de lei plus cheltuieli de judecată.
Pe unde cauți, numai pagube.

Să tragem linie și să adunăm veștile bune:
O companie americană imposibil de identificat prin surse deschise decide brusc să investească o sumă uriașă în presa falimentară din România, deși scopul oricărui fond de investiții e profitul.
Banii respectivi ar urma să fie gestionați în România după indicațiile unui consultant american, deși compania amintită are propria sucursală specializată în consultanță în țara noastră, care și ea se va implica în aceeași operațiune.
Consultantul american care ar trebui să salveze prin sfaturile lui presa mioritică de la faliment a consiliat în trecut Realitatea TV, ajunsă azi datoarea nr.1 din media autohtonă.
Generoasa companie americană, în mod inexplicabil, e interesată de toate organele de presă de la noi, declarativ, dar NU salvează în mod direct de la faliment Realitatea TV, deși îl are ca asociat pe Cozmin Gușă, managerul acesteia.
Sucursala din România, cu Gușă acționar, e atît de pricepută la investiții financiare încît e datoare vîndută, merge în mare pagubă și mai dă socoteală și prin justiție.
Și acum, să curgă vinul, să cînte muzica, să vină femeile sau Miliția, vorba lui nea Bacchus. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 15 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 15 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 15 oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



