Anchete
Cum ar putea rata Romania bani in plus de la Bruxelles, pentru ca nu respecta regulile statului de drept – Comisarul de Prahova
Aceste reforme vor fi parte a proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care urmeaza sa fie prezentat in luna mai, marcand reconfigurarea semnificativa a politicilor de coeziune in valoare de 350 de miliarde de euro, afirma surse de la Bruxelles citate de Financial Times.
Astfel, Comisia Europeana vrea sa puna capat practicii acordarii fondurilor de coeziune doar pe baza cuantumului Produsului Intern Brut, introducand criterii noi, precum rata somajului in randul tinerilor, starea educatiei, situatia mediului, numarul de imigranti extracomunitari si dezvoltarea inovatiilor.
Printre conditiile suplimentare introduse de Bruxelles se va numara respectarea principiilor statului de drept, urmand sa apara si mai multe restrictii privind modul de utilizare a fondurilor comunitare primite.
„Bruxellesul intentioneaza sa redirectioneze fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro dinspre centrul si estul Europei, din tari precum Polonia, Ungaria si Cehia, spre state afectate grav de crize financiare, de genul Spaniei si Greciei. Detaliile reformelor inca sunt elaborate in culise. Dar diplomati si alti oficiali UE se asteapta ca rezultatul sa fie o redirectionare a fondurilor dinspre Polonia, Cehia si tarile baltice spre state sudice precum Italia, Spania, Grecia si chiar spre unele regiuni ale Frantei”, precizeaza Financial Times.
„Se incearca aranjarea sistemului impotriva noastra. Este o noua modalitate prin care sa pierdem bani”, a declarat ambasadorul unui stat est-european, citat de FT.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, si Emmanuel Macron, presedintele Frantei, au exprimat sustinere pentru ideea de a folosi fonduri comunitare pentru ajutarea tarilor care accepta solicitanti de azil.
Polonia si Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeana din cauza abaterilor de la standardele democratice.
In plus, cele patru tari din Grupul Visegrad au denuntat solicitarile de a primi refugiati extracomunitari in cadrul sistemului de redistribuire pe baza de cote stabilit de Comisia Europeana.
Nici Romania nu sta insa, mult mai bine. Raportul Greco pe justitie, de pilda, da un verdict sever felului in care majoritatea politica de la Bucuresti modifica legislatia privind justitia. Desi raportul oficialilor europeni ii solicita ministrului Justitiei sa publice varianta oficiala in limba romana pe site-ul ministerului, acest lucru nu s-a intamplat.
Duminica, si Departamentul de Stat al SUA a criticat Romania pentru nivelul coruptiei la nivel guvernamental.
„Coruptia ramane o practica raspandita in randul oficialilor, in ciuda numeroaselor dosare de renume. Au existat multe informari despre coruptia la nivel guvernamental in timpul anului 2017. Coruptia ramane o problema, potrivit indicatorilor Bancii Mondiale.
Mita este in continuare un fenomen raspandit in sectorul public. Legile nu au fost mereu implementate eficient si oficiali, dar si judecatori uneori sunt implicati in practici corupte. Imunitatea actualilor si fostilor membri ai guvernelor care sunt si parlamentari a blocat unele anchete”, sunt cateva concluzii ale raportului Departamentului de Stat american.
Printre probleme identificate in ce ii priveste pe oficiali se numara situatiile de conflict de interese, lipsa de valori etice in indeplinirea atributiilor si lipsa de integritate. E amintita si coruptia din sistemul public de sanatate, iar raportul noteaza ca guvernul nu a luat masuri care sa limiteze acest flagel.
Activitatea DNA este insa remarcata ca fiind pozitiva.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
UE: „Vrem un imperiu!” – Răspunsul pieței: „Poftim, un imperiu ruginit!”
Bucureștiul, campion la dezindustrializare!
Un avertisment șocant, scos din hârtiile Eurostat și aruncat în față de Cotidianul Național, prin vocea neînfricatei Claudia Marcu: Visul european a devenit un coșmar la relanti, iar industria, cândva mândria continentului, zace acum într-un șanț, încă înainte ca vreo rachetă să zboare prin Orientul Mijlociu!
Bruxellesul visează federalizare, în timp ce sub picioarele sale se cască o prăpastie economică, adâncă și urât mirositoare. Dacă până acum „Europa unită” era un concept, acum e un banc prost. Datele statistice nu mint, chiar dacă politicienii noștri o fac cu o constanță demnă de cauze mai bune: industria UE s-a prăbușit mai ceva ca blocurile din Turcia, și asta încă din ianuarie, când criza din Orientul Mijlociu era doar o știre de fundal, nu un casus belli pentru scumpiri abracadabrante.
„Competitivitatea” și „inovația”? Vorbe goale, aruncate de pe treptele unui Parlament European unde singura performanță constantă e majorarea pensiilor speciale. Între prețurile la energie care sfidează gravitația și un domeniu al cercetării care produce rezultate submediocre (probabil mai mult hârtii decât descoperiri), UE s-a transformat într-un gigant cu picioare de lut, și alea pline de artroză. Iar România, oh, dulce Românie, se menține cu mândrie în topul statelor care demonstrează că se poate și mai rău. Pregătiți-vă pentru disponibilizări, căci așa se clădește „economia socială de piață”, nu-i așa?
Visul umed al „Europei Federale” face implozie. Cu zgomot, evident!
Era odată o Europă. Și avea industrie! Era tare în producție, în inovare, dădea tonul! Acum, singurul lucru în care mai e tare e… în a se prăbuși. Previziunea? Se pare că era de-a dreptul trivială. Conform Claudia Marcu de la Cotidianul Național, Uniunea Europeană se află într-o „situație dezastruoasă, din care nu mai există ieșire”. Aici nu e doar un declin, e o spirala morții economice în care singurul lucru care crește e disperarea. De acum, fiecare țară își va căuta supraviețuirea, transformând „familia europeană” într-o expresie goală de conținut. Mai exact, într-o căsătorie de conveniență ratată, în care fiecare partener își calculează deja divorțul.
Eurostat, cronicarul oficial al tragediei, ne livrează cifrele negre: o scădere catastrofală a producției industriale în ianuarie 2026, nu doar față de decembrie 2025, ci și față de ianuarie 2025. O pantă descendentă? Ha! E mai degrabă o cădere liberă, cu manșele rupte și paracautele uitate în dulapul birocratic. Singurul sector care a avut „creșteri relative” a fost producția de energie. Probabil, cu regenerabilele alea care produc exact când nu le trebuie nimănui. Bravo, coerență energetică!
Un munte de cifre, o vale de declin: Bilanțul macabru al Eurostat
Să trecem la „detalii tehnice”, căci cifrele sunt mai elocvente decât orice discurs bombastic de la Bruxelles:
- Ianuarie 2026 vs. Decembrie 2025: Producția industrială s-a cocoșat cu 1,5% în zona euro și cu 1,6% în întreaga UE. Luna anterioară? Tot scădea!
- Ianuarie 2026 vs. Ianuarie 2025: Aici e și mai amuzant – zona euro a căzut cu 1,2%, iar UE, ca o locomotivă fără aburi, cu 0,6%. O scădere „modestă”, la fel de „modestă” ca salariul minim pe economie în comparație cu inflația.
- Pe categorii: Bunurile intermediare? Jos cu 2,0%! Bunurile de capital? Jos cu 2,3%! Consum durabile? Jos cu 1,9%! Consum nedurabile? Astea chiar au luat-o la vale, cu 6,0%! Singura „victorie”? Energia, cu un plus de 4,2%. Probabil, s-a produs mai multă căldură… de la nervii populației.
- Campionii Declinului Lunar: Irlanda (-9,8%) – ce-o fi fost acolo, grevă la spiriduși?, Luxemburg (-4,3%) și Suedia (-4,1%).
„Fabricile tăcute” și „mărirea României” la coada listei negre
Dacă privim anual, tabloul e și mai sumbru. Producția industrială la bunuri intermediare a scăzut cu 2,2%. Energia, iarăși, pe plus (5,2%). Bunurile de capital? Au crescut cu un modest 1,7% – probabil, se mai vând mașini-unelte vechi pe la colțuri. Dar bunurile de consum, fie ele durabile (-3,5%) sau nedurabile (-4,5%), confirmă ce știam deja: Europa nu mai produce, Europa mai mult consumă (și aia mai puțin).
Topul Rușinii Anuale: Luxemburg (-14,9%), Irlanda (-13,1%), Bulgaria (-8,6%). Și, ca un pumn în stomac, exact când ne gândeam că am scăpat, o vedem pe România, mândră, cu -3,9%! Unde altundeva dacă nu la coada Europei? Iar față de 2021, declinul e de-a dreptul spectaculos: -4,5% în UE și -7,5% în zona euro. Campioni absoluți la prăbușire (față de 2021): Luxemburg (-25,9% – probabil au rămas fără bănci), Letonia (-19%), Bulgaria (-17%), Germania (-15,6% – adică locomotiva Europei își dă duhul!), Belgia (-13,4%) și Italia (-10,8%).
România: „Declinul continuă! Cine o prinde, prinde!”
Institutul Național de Statistică (INS), un fel de gropar oficial al economiei românești, confirmă cu cifre clare că suntem pe drumul cel bun… al dezastrului! În ianuarie 2026, producția industrială a scăzut cu un amețitor 7,3% brut față de decembrie 2025. Anual? Un jalnic -3,9% față de ianuarie 2025.
Cauzele? Industria extractivă (adică ce mai scoteam de sub pământ) a dat faliment cu -12,4%, iar industria prelucrătoare (adică ce mai prelucram prin fabricile noastre) s-a dus pe apa sâmbetei cu -9,6%. Singura consolare, iarăși, energia electrică și termică, care a crescut cu 7,6% (probabil am băgat mai mult pe foc, de ciudă). Față de anul trecut, industria prelucrătoare a mai scăzut cu -6,4%, iar cea extractivă cu -2,0%. Energia? Aia a crescut cu 8,5%, probabil de la suprasolicitarea centralelor pe cărbune, în spiritul „tradiției” și „independenței energetice”.
În concluzie, dragi cititori, Europa se pregătește să devină un muzeu al fostei sale glorii industriale, o ruină digitalizată, în care singurul lucru care funcționează e sistemul de taxe. Iar România? Ei bine, România e acolo, pe bancă, gata să intre în jocul declinului, să-și aducă aportul de „performanță negativă” și să arate lumii că, dacă se poate mai rău, noi suntem deja acolo. Și, așa cum ne-a dezvăluit Claudia Marcu de la Cotidianul Național, toate astea se întâmplă înainte de orice criză majoră, ca un preambul la o Apocalipsă economică în direct. Stați pe aproape, spectacolul de destrămare abia începe!
Anchete
Arsenal descoperit la graniță: 106 pistoale și zeci de mii de tigarete, sechestrate la Calafat
O operațiune complexă desfășurată de polițiștii de frontieră români și bulgari, în colaborare cu lucrători vamali, a condus la o captură impresionantă la punctul de trecere a frontierei Calafat. La bordul unui ansamblu rutier înmatriculat în Turcia, destinat Germaniei, au fost descoperite 106 pistoale, 131 de încărcătoare și nu mai puțin de 60.000 de țigarete, toate fără documente legale de proveniență.
Filiera Turcia-Germania, interceptată pe DN 56
Incidentul a avut loc pe Drumul Național 56, unde echipe comune ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat, alături de omologi bulgari și lucrători ai Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat, au efectuat un control amănunțit asupra unui camion. Vehiculul era condus de un cetățean turc în vârstă de 38 de ani și se deplasa pe ruta Turcia – Germania, o rută binecunoscută pentru traficul ilicit.
Dezvăluiri sub sigiliu rupt: Arme și contrabandă cu tigarete
Suspiciunile au fost stârnite de starea sigiliului compartimentului de marfă al autocamionului, care era rupt și relipit. Această constatare a determinat o verificare aprofundată, ce a scos la iveală, inițial, mai multe cutii cu țigarete având timbru de acciză turcesc. Extinderea controlului a adus la lumină și o adevărată încărcătură de arme: 106 pistoale și 131 de încărcătoare, toate fără muniție și, evident, fără documente de proveniență. Valoarea estimată a celor 3.000 de pachete de țigarete descoperite se ridică la aproximativ 90.000 de lei.
Investigație de anvergură: Infracțiuni la regimul armelor și contrabandă
Cazul a fost preluat de polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase. Cercetările se desfășoară sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și de contrabandă. Toate bunurile descoperite, inclusiv pistoalele, încărcătoarele și țigaretele, au fost ridicate în vederea continuării investigațiilor. De asemenea, întregul ansamblu rutier a fost indisponibilizat, șoferul turc fiind acum în centrul unei anchete complexe ce vizează rețele de trafic de armament și contrabandă la nivel internațional. (Paul D.).
Anchete
Șefii parchetelor, pe muchie de cuțit: CSM reia votul pentru Florența și Voineag, intr-o decizie crucială pentru justiția română
Viitorul conducerii a două dintre cele mai importante instituții de parchet din România, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), depinde de un nou vot. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va relua luni, 16 martie 2026, procesul de avizare pentru numirea procurorilor Alex Florența și Marius Voineag în funcțiile de adjunct al PICCJ, respectiv adjunct DIICOT, potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției.
Blocajul inițial: O decizie 3-3 ce a semnalat tensiuni interne
Acest nou scrutin vine după ce primul interviu al celor doi procurori în fața Secției pentru procurori a CSM s-a soldat cu un rezultat de egalitate: trei voturi pentru aviz favorabil și trei voturi pentru aviz negativ. Acest impas a blocat, inițial, propunerile formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru numirea lui Alex Florența, actual șef al PICCJ, în funcția de adjunct al DIICOT, și a lui Marius Voineag, șeful DNA, ca adjunct al procurorului general al PICCJ. Situația a demonstrat că numirile la vârful parchetelor continuă să genereze dezbateri intense și diviziuni chiar și la nivelul forului de autoadministrare a magistraților.
Miza numirilor: Stabilitate și viziune la conducerea parchetelor
Numirile în funcțiile de adjunct al DIICOT și adjunct al procurorului general al PICCJ sunt de o importanță strategică pentru stabilitatea și buna funcționare a sistemului de justiție. Aceste poziții completează echipa de conducere a unor instituții fundamentale în lupta împotriva criminalității organizate, a corupției și în asigurarea legalității la nivel național. Votul de luni este, așadar, așteptat cu maxim interes, având potențialul de a clarifica direcția și de a asigura o viziune coerentă la vârful structurilor de parchet.
Agenda zilei: Decizia finală se apropie
Ordinea de zi a ședinței procurorilor CSM pentru luni, 16 martie 2026, include explicit cele două puncte cruciale:
- „Avizarea propunerii ministrului justiţiei pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Punctul 34118/2026;”
- „Avizarea propunerii ministrului justiţiei pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Rezultatul acestui vot va fi decisiv pentru parcursul profesional al celor doi procurori de top și va influența configurația conducerii parchetelor pentru perioada următoare, marcând un moment cheie în calendarul justiției române. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zilePăulești, capitala absurdului bicefal: De la „moaște” verbale la sabotaj legal – Când demnitatea comunității devine ostatică!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: De la patente de amnezie la brevete de minciună – O comedie judiciară pe scena impunității, regizată pe bani publici!
-
Exclusivacum 4 zileMĂCELUL PENSIIILOR MILITARE, REPRIZA A DOUA: Guvernul lovește din nou, SIDEPOL dă alarma de coșmar! OUG-ul fantomă care ne lasă fără viitor!
-
Exclusivacum 18 oreIPJ Prahova, fabrica de „viziuni” pe bandă rulantă! Șeful Achim, clarvăzătorul fără precedent – DOCUMENTE! (I)
-
Featuredacum 2 zileReplică tăioasă de la București: Deputatul Alexandrin Moiseev taxează ambasadorul Rusiei – „Să vorbim despre datoriile istorice!”
-
Exclusivacum 2 zileULTIMA MISIUNE: Caută-ți sănătatea, polițist pensionar! Statul te-a trecut la pierderi!
-
Exclusivacum 4 zileMalaxorul nepotismului în uniformă: „Are cine să sune la impărăție?”
-
Exclusivacum 18 oreOspiciul Antigrindină: De la ‘stație pilot’ la ‘pacient’ cu ‘schizofrenie juridică’ – 20 de ani de jaf pe banii noștri!



