Anchete
Cine l-a propus si de ce e secret? – Comisarul de Prahova
Vineri dimineata, am fost martorii unui nou conflict institutional, intre presedinte si Guvern, in jurul unei presupuse decizii a Cabinetului Dancila de a reloca ambasada Romaniei in Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim. Spunem „presupuse”, pentru ca pe lista actelor adoptate de Guvern la ultimele sedinte nu figura un astfel de memorandum si nici purtatorul de cuvant al Guvernului nu stia nimic despre existenta acestuia.
Singurul care stia era presedintele PSD, Liviu Dragnea, care a si anuntat hotararea Executivului de a muta reprezentanta diplomatica in Ierusalim, o decizie care contrazicea pozitia adoptata de Romania pana in prezent, alaturi de celelalte state europene.
Am incercat sa aflam, totusi, cine a scris acest memorandum si cine isi asuma consecintele acestuia, intr-o zi cand premierul nu ii raspunde presedintelui la telefon, iar ministrul de Externe e plecat in Tunisia. Nu e de ignorat faptul ca, nici la sedinta in care documentul a fost adoptat, Teodor Melescanu nu a participat.
Am cerut memorandumul mai intai Guvernului. Acesta ne-a comunicat ca documentul a fost initiat de Ministerul Afacerilor Externe si ca ramane secret.
„Caracterul documentului este stabilit de catre initiator, potrivit legislatiei si normelor de tehnica legislativa. In cazul la care faceti referire, Ministerul Afacerilor Externe a decis sa inainteze Memorandumul spre dezbatere, in sedinta de guvern, la categoria „Documente confidentiale”. Decizia de clasificare a documentului in aceasta categorie a fost luata din considerente de politica externa si pozitionare a Romaniei, pana la momentul finalizarii procesului de consultare si adoptare a deciziei finale”, se arata in raspunsul Executivului remis la solicitarea Ziare.com.
Pe de alta parte, MAE precizeaza ca a fost lansat un proces de analiza si evaluare privind relocarea Ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, dar aminteste si ca Romania a avut intotdeauna o pozitie echilibrata in gestionarea dosarului israeliano-palestinian.
Intr-un punct de vedere remis Ziare.com, Ministerul Afacerilor Externe nu isi asuma, transant, o responsabilitate in ceea ce priveste memorandumul confidential adoptat de Guvern si anuntat de Liviu Dragnea, privind mutarea ambasadei.
„Prin initierea acestui demers, se urmareste identificarea celui mai potrivit mod de pozitionare/actiune a Romaniei, tinand cont de ultimele evolutii in acest dosar, precum si de un proces de consultare si coordonare, consistent si aplicat, cu partenerii si aliatii strategici ai Romaniei”, se arata in documentul MAE.
Ministerul Afacerilor Externe precizeaza, totusi, ca Romania a avut o pozitie echilibrata in gestionarea dosarului israeliano-palestinian, fapt confirmat inclusiv de recunoasterea, in plan bilateral, de mai bine de trei decenii a statului palestinian.
„Reamintim ca pozitia echilibrata este sustinuta inclusiv de preocuparea constanta a tarii noastre, in ceea ce priveste comunitatea originara din Romania aflata atat in statul Israel, cat si in Palestina”, se arata in document.
Ce nu spune, insa, raspunsul Ministerului Afacerilor Externe, este daca memorandumul anuntat de Liviu Dragnea este redactat cu consultarea prealabila a ministrului de Externe si daca are semnatura lui Teodor Melescanu.
Sunt intrebari pe care Ziare.com le-a adresat MAE, dar care nu au primit, pana acum, un raspuns.
De altminteri, nici presedintele Klaus Iohannis nu a fost consultat sau anuntat si nici nu a reusit sa afle detalii, vineri, pentru ca premierul Viorica Dancila nu i-a raspuns la telefon.
Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiala, Klaus Iohannis sustine in continuare asa-numita „solutie a celor doua state”.
„Presedintele Klaus Iohannis considera ca initiativa Guvernului Romaniei poate reprezenta, eventual, cel mult inceputul unui proces de evaluare in materie, care poate fi finalizat doar in momentul incheierii negocierilor privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, in cadrul caruia statutul Ierusalimului reprezinta o tema centrala. Acest statut poate fi stabilit numai in urma incheierii unui acord direct si final intre parti”, transmite Administratia Prezidentiala.
Mai mult, Presedintia aminteste ca rolul prim-ministrului este „unul de executie, asadar, unul derivat, si nu originar, cum este cel al presedintelui Romaniei”, asa cum a stipulat si Curtea Constitutionala.
Pe baza art.80 alin. (1) din Constitutie, care afirma ca presedintele Romaniei reprezinta statul roman, Curtea Constitutionala, prin deciziile 784/26.09.2012 si 683/27.06.2012, a aratat ca „regimul politic consacrat de Constitutie trebuie sa fie calificat ca fiind unul semiprezidential si ca, potrivit art.80 alin. (1) din Constitutie, presedintele Romaniei reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul”.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



