Actualitate
EXPLOZIV/”Imbecili securistoizi gen Coldea au ajuns sa aiba ouale uriase”/ “De vina sint orgoliile imbecile ale securistilor (de la care evident ca nu ma asteptam la altceva – muie serei!”)
Jurnalistul Ovidiu Vanghelie, un cunoscut protestar #rezist, “infiereaza” pe facebook protocoalele cu SRI:
Am tot vrut sa scriu aceasta chestie, dar eram blocat pe-aici. Asadar:
Despre protocoalele din justitie (cel dintre Parchet si SRI, ca p-ala l-am vazut)
- Cine considera ca subiectul nu merita discutat nu lucreaza, indraznesc sa spun asta, in interesul publicului, ci al altuia. Sau e bolnav la cap.
2. Ce avem noi aici? Avem un protocol, o conventie de colaborare, intre doua entitati cu atributii clare, trasate prin legi (deci nu poate un protocol sa aduca chestii noi, ci poate, cel mult, sa normeze colaborarea intre ele pe baza celor specificate in legi): SRI si procurori.
SRI este un serviciu secret cu atributii diverse, dar care NU ARE VOIE, prin lege, sa intocmeasca acte de urmarire penala. Poate face operatiuni speciale, punctuale, dar sub tutela (si la cererea) procurorilor. De partea cealalta, procurorii sint, prin lege, titularii unici ai activitatii de urmarire penala. Adica na, cu asta se ocupa ei, cu urmarirea penala. Ei sint regii acestui domeniu, repet, singurii.
Scopul acestui protocol? Reglementarea relatiilor dintre reprezentantii celor doua entitati semnatare, pentru o mai buna, o mai eficienta activitate in urmarirea penala. De-aici intelegem, la bunul simt, ca primii (securistii) ar trebui sa-i asiste, sa-i ajute, sa-i sprijine pe cei din urma (pe procurori).
3. Citind textul, intelegem ca, de fapt, relatiile de putere intre cele doua parti ale protocolului arata fix invers. Adica procurorii, titularii activitatii de urmarire penala in statul roman, devin subordonati securistilor, desi cei din urma n-au dreptul de a administra urmarirea penala, adica insusi scopul protocolului.
Aici este cheia.
Pe ce ma bazez cand spun asta? Pai securistii, cei care ar trebui sa ajute procurorii, nu sint obligati sa furnizeze datele adunate catre procurori intr-un anumit termen, dar procurorii sint obligati ca, la maximum jumatate de an, sa “dea raportul” securistilor, sa spuna cum si cand au folosit informatiile culese de ei.
Poftim?
Mda. Asa ne explicam si cum anume ajung anumite informatii, cu tot cu interceptari, filaje etc, la procurori dupa patru-cinci ani de cand respectivele fapte s-au consumat. De exemplu la Udrea sau la Ghita. Sau la Oprea. Sau la Dragnea. Sau la toti hotii astia mari din politica. De ce? Pentru ca puteau!
Cat e de gresita treaba asta? Pai imaginati-va cum, de exemplu, procurorul cere politistului judiciar (tot un fel de “suport” al procurorilor in urmarirea penala) sa audieze o persoana. La intoarcere, el nu e obligat sa raporteze procurorului ce a obtinut de la audiere – desi procurorul e creierul, el decide ce pasi trebuie facuti mai departe in UP, el decide strategia, poate o schimba, treaba lui, ca el e titularul activitatii de urmarire penala in Republica, asa cum am lamurit mai sus. Nu doar ca nu e obligat sa raporteze procurorului ce a facut, ci ii da ce vrea/crede el, dupa care, dupa juma’ de an, ii cere explicatii, in baza protocolului (imaginar in acest caz), in privinta modului in care a folosit acele informatii.
Incredibil, nu?
Repet, ca sa nu vina nimeni sa urle ca n-am inteles nimic: politistul e doar un exemplu, asa ceva nu se poate, insa il folosesc pentru a intelege cu totii mai clar cat de aberant e acel protocol.
3b. Chestia asta cu cerut socoteala procurorilor despre cum au folosit o informatie sau alta e ilegala. In statul roman, urmarirea penala e secreta. Adica doar procurorul (cu politistii judiciari cu care se ajuta prin lege) stie detaliile unui dosar penal (daca e in rem, daca e in personam mai stiu dosarul si avocatii si partile). Prin lege. Punct. Muie serei!
4. Cum am ajuns aici? Pai, s-o luam istoric.
In 2004, Basescu a castigat alegerile pe cartea luptei anticoruptie. Corect, pentru ca eram morti, dracului, pana acum, daca se fura ca pana atunci (desi…). A aparut Strategia anticoruptie, tema a fost discutata in CSAT, s-au luat si niste masuri etc.. Pe scurt, procurorii, care pana atunci faceau (mai mult sau mai putin) de toate, aveau nevoie de sprijin. SRI a inceput sa lucreze pe partea asta de interceptari, filaje etc, a primit buget, s-a dotat si a invatat sa faca treaba asta. Foarte bine! Politia era terci, altii nu prea existau, e a fost f bine, doar ca teribil de prost organizata. Era momentul ca atunci, in 2006-‘07-‘08, sa se schimbe legea, sa se prevada clar cine ce poate sa faca, eventual sa se modifice interdictia securistilor de a face acte de UP, sa se nuanteze legislatia, sa ceva, orice. Fie si printr-un referendum, lumea ar fi votat cu doua maini.
Dar nu. Securismul basescian, probabil produs deja direct de vreo glanda din corp, Pastele ei de glanda, a invins nevoia de transparenta, asa ca au aparut protocoalele. Secrete, ca na, securismul.
Pe masura ce SRI a intrat in schema asta de joc cu miza “dosarele penale”, rolul sau a fost din ce in ce mai mare. Pana cand, pentru ca imbecili securistoizi gen Coldea au ajuns sa aiba ouale uriase, s-au urcat in capul procurorilor, desi, revin obsesiv, ei sunt aceia- si nu securistii – insarcinati cu activitatea de urmarire penala in Romania. De-aici protocolul, deci. Coldea, sa stie toti procurorii, e sefu’ la urmarirea penala, nu procurorii! Ce dracu’?!
5. A urmat o perioada in care Coldea, cu creierul lui mic, si nu procurorii!, a venit cu ideea de a trece inputul SRI in comunicatele oficiale privind dosarele penale. Cand a devenit regula, m-am uitat stramb si-am intrebat, d-aia stiu ca e o initiativa coldeana. Un bou! De ce? Pentru ca legea e lege si, nefiind modificata, inca spune clar ca SRI nu face UP, ci doar procurorii. Iar ubicuitatea SRI in peisajul din sist. judiciar a enervat pe toata lumea, in special pe borfasi. Care au avut motive sa ceara si sa obtina acea decizie a CCR prin care SRI e scos de tot, legal, formal, din activitatea de UP. Adica toata munca agentilor trainuiti pentru asta, toate dotarile, tot, degeaba. Bani aruncati. Pentru ca hei, imbecilu’ are orgoliu, trebuia sa stie lumea din comunicate, oficial, asumat, ca el o are mare. Nu inteligenta. Coldea. Florian. Florin, pentru prieteni. Sictir, bat cap de creta!
6. De doi ani, de cand SRI nu mai lucreaza cu ei, DNA nu mai poate face mai nimic. DIICOT e cam mort si el. Parchetul “normal” e blanao de ani de zile, nu face nimic.
De vina sint orgoliile imbecile ale securistilor (de la care evident ca nu ma asteptam la altceva – muie serei!), dar si vocatia de sclav a procurorilor. Cum sa accepti tu asa mizerie? Cum sa il lasi pe un cacat de mos Teaca sa se urce gramada pe tine?! Cum?! Sclavilor! Sa va fie rusine, procurori! Ati avut totul: legi (oarecum) ok, opinie publica ok, politic ok, si v-ati facut pres la niste mizerii. Faceti acuma anchete, cu motanienii si restul de pungasi de constiinte deghizati in presa si cu o parte a opiniei publice virusate, sa va vad!
7. O sa fie dezastru. Vai de societatea asta! (Irinel I.).
Actualitate
Tot ce trebuie să știți despre aeronavele de luptă colaborative (CCA)
Poate că niciun program al Forțelor Aeriene SUA nu a atras atât de multă atenție în ultimul an ca efortul dedicat aeronavelor de luptă colaborative (CCA).
Așa cum este imaginat de liderii serviciului, CCA va duce la utilizarea dronelor de tip „wingman” care zboară alături de avioane de vânătoare, un multiplicator de forță care va constitui fundamentul aerian al viitoarei armate americane. Nu este o surpriză că un astfel de program este complex și vine cu multe întrebări despre modul în care aceste sisteme vor fi utilizate, dacă tehnologia va fi pregătită și cine le va produce.
Pentru a ajunge la esența a ceea ce reprezintă CCA-urile și cum vor funcționa, Breaking Defense a adunat un panel — format din jurnaliștii Michael Marrow și Valerie Insinna, alături de Stacie Pettyjohn, de la think tank-ul Center for a New American Security — pentru a explica ceea ce fiecare cititor trebuie să știe.
În videoclipul de mai sus, veți găsi primul din cele patru videoclipuri din acea discuție. Îl numim „Tot ce trebuie să știți despre CCA, dar v-a fost frică să întrebați” și surprinde exact acest lucru: informațiile de bază despre ce este un CCA și care membri ai industriei sunt pregătiți să le producă. În săptămânile următoare, vom publica videoclipuri suplimentare, concentrate pe utilizarea operațională a acestor sisteme, eforturile internaționale de a replica un program de tip „wingman” atât din partea partenerilor, cât și a potențialilor adversari, precum și tehnologia care va permite zborul CCA-urilor.
Actualitate
Usi albe de interior pentru spatii mici: Cum sa maximiezi iluzia de spatiu
Designul interior al spațiilor mici reprezintă o provocare unică, iar alegerea ușilor potrivite poate face o diferență semnificativă în percepția dimensiunilor camerei. Ușile albe de interior sunt o soluție elegantă și practică pentru a crea iluzia de spațiu și lumină în încăperile de dimensiuni reduse.
De ce să alegi uși albe pentru spații mici?
Ușile albe au capacitatea remarcabilă de a reflecta lumina și de a crea o senzație de deschidere în orice încăpere. În spațiile mici, această caracteristică devine crucială pentru a evita senzația de claustrofobie și pentru a maximiza percepția dimensiunilor camerei. Iată câteva motive pentru care ușile albe sunt ideale pentru spațiile mici:
- Reflectă lumina: Ușile albe acționează ca niște oglinzi, reflectând atât lumina naturală, cât și cea artificială, făcând camera să pară mai luminoasă și mai spațioasă.
- Creează continuitate: Într-un spațiu mic, ușile albe se îmbină perfect cu pereții, creând o suprafață continuă care nu întrerupe vizual fluxul camerei.
- Versatilitate în design: Albul este o culoare neutră care se potrivește cu orice stil de design interior, de la minimalist la tradițional.
- Ușurință în întreținere: Ușile albe sunt ușor de curățat și întreținut, un aspect important în spațiile mici unde fiecare element este mai vizibil.
Strategii de design pentru maximizarea spațiului cu uși albe
- Alegerea stilului potrivit
Când selectezi uși albe interior de la allegno.ro, ia în considerare stilul care se potrivește cel mai bine spațiului tău. Ușile plane, fără ornamente, sunt ideale pentru un look modern și curat, în timp ce ușile cu inserții de sticlă pot adăuga profunzime și pot permite luminii să circule între camere.
- Utilizarea ușilor glisante
În spațiile foarte mici, ușile glisante pot fi o soluție excelentă. Acestea economisesc spațiul necesar pentru deschiderea unei uși tradiționale și pot fi integrate perfect în perete atunci când sunt deschise.
- Jocul cu texturi
Deși albe, ușile pot avea texturi subtile care adaugă interes vizual fără a compromite efectul de spațiu deschis. Texturi ușoare sau modele geometrice discrete pot adăuga profunzime și caracter.
- Combinarea cu oglinzi
Amplasarea strategică a oglinzilor lângă ușile albe poate amplifica efectul de deschidere și lumină. O oglindă mare pe peretele opus unei uși albe poate dubla vizual dimensiunea camerei.
- Iluminarea corectă
Folosește iluminatul pentru a accentua ușile albe și a maximiza efectul lor de reflexie a luminii. Spoturi orientate spre uși sau benzi LED ascunse pot crea un efect dramatic și spațios.
- Unificarea culorilor
Pentru un efect maxim, consideră vopsirea tocurilor și plintelor în aceeași nuanță de alb ca și ușile. Acest lucru va crea o tranziție lină între uși și pereți, contribuind la senzația de spațiu deschis.
- Utilizarea ușilor cu geam
Ușile albe cu inserții de sticlă sau geamuri mari permit luminii să treacă dintr-o cameră în alta, creând o senzație de continuitate și deschidere între spații.
Întreținerea ușilor albe în spații mici
Menținerea aspectului proaspăt al ușilor albe este esențială pentru păstrarea efectului de spațiu deschis. Iată câteva sfaturi de întreținere:
- Curățare regulată: Șterge ușile în mod regulat cu o cârpă moale și umedă pentru a îndepărta praful și amprentele.
- Evită produsele abrazive: Folosește detergenți blânzi pentru a preveni zgârierea sau deteriorarea suprafeței.
- Retușuri prompte: Repară orice zgârietură sau ciobire cât mai curând posibil pentru a menține aspectul impecabil.
- Protecție UV: Dacă ușile sunt expuse la lumina directă a soarelui, consideră utilizarea unor perdele sau folii de protecție UV pentru a preveni îngălbenirea.
Personalizarea ușilor albe
Chiar și în spațiile mici, poți adăuga personalitate ușilor albe fără a compromite efectul de deschidere:
- Mânere și accesorii: Alege mânere și balamale în nuanțe metalice deschise pentru un contrast subtil.
- Accentuează cu culoare: Folosește culori vii în decorațiuni sau accesorii în jurul ușilor pentru a crea puncte focale interesante.
- Rame decorative: Adaugă rame subțiri în jurul ușilor pentru un aspect mai elaborat, menținând în același timp predominanța albului.
Integrarea ușilor albe în designul general
Pentru a maximiza efectul ușilor albe în spațiile mici, ia în considerare următoarele aspecte de design general:
- Scheme de culori deschise: Menține o paletă de culori deschise în întreaga cameră pentru a complimenta ușile albe.
- Mobilier multifuncțional: Alege piese de mobilier care servesc mai multor scopuri pentru a economisi spațiu și a menține un aspect deschis.
- Organizare verticală: Utilizează spațiul vertical pentru depozitare, lăsând mai mult spațiu liber la nivelul podelei.
- Transparență: Încorporează elemente transparente sau translucide în design pentru a menține fluxul vizual.
Alegerea ușilor albe de interior pentru spațiile mici este o decizie inteligentă care poate transforma radical percepția și utilizarea spațiului. Prin implementarea strategiilor de design menționate și alegerea ușilor potrivite de la furnizori de încredere precum allegno.ro, poți crea un mediu care se simte mai spațios, mai luminos și mai primitor. Ușile albe nu sunt doar un element funcțional, ci devin o parte integrantă a designului, contribuind la crearea unui spațiu de locuit armonios și confortabil, indiferent de dimensiunile sale.
Actualitate
Provocări și oportunități în programul avioanelor colaborative de luptă ale forțelor aeriene
În iunie 2023, membrii Comitetului pentru Servicii Armate al Camerei Reprezentanților din SUA au încercat să impună niște limite în legislația anuală privind politica de apărare, vizând eforturile inițiale ale Forțelor Aeriene și Marine de a dezvolta flote de drone acompaniatoare.
Legea dorea în special să definească trei categorii pentru viitoarele programe de Avioane Colaborative de Luptă (CCA), atașând definiții funcționale și plafoane de preț pentru fiecare. După ce a primit o critică puternică din partea secretarului Forțelor Aeriene, Frank Kendall, ideea nu a fost adoptată — Congresul a optat în schimb să ceară matrice detaliate de costuri și praguri pentru factura de politică fiscală din 2024. Între timp, oficialii Forțelor Aeriene au fost nevoiți să ceară permisiunea legislatorilor de a direcționa mai mulți bani către acest efort, motivând că o strategie de achiziție recent aprobată a determinat serviciul să își refineze estimările.
În acest context, Rob Wittman, Republican din Virginia și președinte al subcomitetului pentru forțele aeriene și terestre, a declarat pentru Breaking Defense că nu are îngrijorări legate de costurile CCA.
„Nu am rezerve în privința accesibilității CCA, deoarece cred că, prin natura lor, vor fi mult mai puțin costisitoare,” a spus Wittman, referindu-se probabil la costurile comparative ale avioanelor de vânătoare cu pilot.
„Ceea ce vreau să mă asigur este că nu încercăm să transformăm un CCA, care este o platformă de bază, adăugându-i costuri suplimentare, din cauza fenomenului de căutare a cerințelor,” a continuat el, susținând necesitatea de a evita adăugarea nejustificată de cerințe. „Așadar, cred că, atâta timp cât păstrează lucrurile simple și directe, cred că se poate menține în acel domeniu al accesibilității.”
Menținerea costurilor rezonabile pentru acest program va fi critică, afirmă oficialii, deoarece dacă prețul unitar al dronelor este prea ridicat, Forțele Aeriene nu vor putea produce suficiente unități. Totuși, în același timp, serviciul are cerințe de capacitate pe care trebuie să le îndeplinească, ceea ce poate duce adesea la costuri mai mari.
Găsirea acestui echilibru va fi o provocare pentru programul nascent CCA al Forțelor Aeriene, care are deja doi furnizori, General Atomics și Anduril, sub contract, alături de o bază paralelă (și secretizată) de dezvoltatori de software. Dar, deși există implicații reale de costuri pentru reducerea performanței, acest lucru nu înseamnă că guvernul ar trebui să ofere o scutire industriei pentru a găsi alte modalități de a evita prețurile mari, conform unui raport recent publicat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
„Dacă [Forțele Aeriene] vor cheltui 30 de milioane de dolari pentru un avion, și vor obține ceva care este de 10 ori mai bun decât un F-35, ei bine, este greu de spus că fac o afacere proastă, nu?” a afirmat Gregory Allen, directorul Centrului Wadhwani pentru AI și Tehnologii Avansate de la CSIS, coautor al raportului.
„Dar dacă vor cheltui 30 de milioane de dolari pentru un avion — care este cam o treime din costul unui F-35 — și vor obține ceva care este doar o treime din performanța unui F-35, cred că este echitabil să ne întrebăm, este aceasta strategia corectă?”
Costuri și Capacitate
În loc să sacrifice neapărat capacitatea, Allen și coautorul său, Isaac Goldston, susțin că programul ar trebui să ofere oportunități pentru a găsi modalități inovatoare de a reduce prețurile.
„…[A]proape toată discuția despre reducerea costurilor în jurul CCA și al succesoarelor sale s-a concentrat pe sacrificarea performanței și duratei de viață, mai degrabă decât pe simpla îmbunătățire a eficienței operaționale a unei baze industriale aerospațiale și de apărare care este frecvent supraîncărcată și lentă,” scriu ei. „Economiile de costuri rezultate din sacrificarea performanței și duratei de viață sunt reale: un motor destinat să dureze 50 de ani va costa, desigur, mai mult decât unul destinat să dureze câteva luni. Dar acest program este, de asemenea, o oportunitate pentru Forțele Aeriene de a cere mai mult de la industrie și de a folosi presiunea competitivă pentru a obține rezultate mai bune.”
Allen și Goldston dau exemplul SpaceX, al cărei intrare pe piața dominată de ULA în urmă cu opt ani a contribuit rapid la reducerea prețurilor fără a sacrifica calitatea. Dezvoltările de acest tip, susțin ei, înseamnă că Pentagonul „ar trebui să fie sceptic” atunci când companiile afirmă că reducerile de costuri pot veni doar cu sacrificiul performanței.
„Natura succesului SpaceX a fost o dedicație fanatică față de reducerea costurilor și o disponibilitate de a integra vertical și de a dezvolta tehnologii în jurul seturilor de probleme existente care erau rezolvate într-un mod costisitor,” a spus Allen. Acest lucru a inclus gândirea inovativă, adăugând un exemplu în care SpaceX a evitat necesitatea unor cipuri scumpe, rezistente la radiații, alegând în schimb avionică redundantă alimentată de semiconductori disponibili comercial.
În această etapă, nu este clar exact ce va putea realiza CCA pe baza informațiilor publice, a spus Allen, evidențiind o lipsă de detalii despre caracteristici precum stealth și rază. Și există alte considerații de cost, cum ar fi R&D și întreținerea, care nu sunt capturate în mod clar într-un preț unitar, cu acestea din urmă reprezentând, tradițional, cea mai mare parte a costurilor unui program.
CCA, totuși, poate fi un program care, prin natura sa, poate schimba ecuația tradițională a costurilor.
Oficiali precum generalul David Allvin, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, au discutat despre eliminarea unor lungi lanțuri logistice de la CCA — însemnând probabil că dronelor le va lua în mod special mai puțin timp să fie înlocuite decât avioanele standard. Acest lucru poate însemna costuri mai mari de procurare pe măsură ce dronele sunt rapid înlocuite, dar atâta timp cât volumul de producție este suficient de mare, prețurile ar trebui să scadă datorită economiilor de scară, a rezonat Allen.
„Indiferent dacă obțin un bun raport calitate-preț, îmi rezerv dreptul de a păstra o opinie rezervată în această etapă,” a spus Allen. Totuși, el a remarcat că jocurile de război sofisticate desfășurate de CSIS sugerează că vasta majoritate a avioanelor vor fi distruse la sol, în loc de aer, în scenarii de tip război cu China, avioanele F-35 fiind la fel de vulnerabile ca CCA în acel scenariu. Având în vedere acest lucru, „probabil că nu avem nevoie de un avion care să fie și mai uluitor de capabil decât F-35, ceea ce avem cu adevărat nevoie sunt mai multe avioane.”
Certo, Allen și Goldston subliniază în raportul lor că Forțele Aeriene fac multe lucruri bine în abordarea lor CCA, cum ar fi separarea achiziției hardware și software, includerea firmelor non-tradiționale și angajarea în competiție continuă. Totuși, dacă Pentagonul va obține capabilitățile de care are nevoie pentru a câștiga o luptă viitoare, Allen a subliniat că industria trebuie să își asume riscuri, în special cele care ar putea pune în pericol profiturile.
Unele dintre acestea se întâmplă deja, a spus Allen, cum ar fi decizia Anduril de a lansa o nouă fabrică cu fonduri de investitori care ar putea produce platforme, precum CCA, din competiții pe care compania nu le-a câștigat încă. În mod similar, Northrop Grumman a avansat evident în propriile teste de zbor pentru avionul Model 437, produs de subsidiarele Scaled Composites, deși compania este secretizată în legătură cu planurile sale.
„Cred că este o validare incredibilă a înțelepciunii acestei abordări. Felicitări, Northrop, pentru că s-au crezut pe sine și au fost dispuși să investească banii investitorilor lor în asta,” a spus Allen. „DoD are nevoie ca companiile să fie dispuse să își asume riscuri financiare.”
-
Exclusivacum 4 zile
Fiasco la IJP Prahova: mobilizarea ireală sub comanda lui Ginel Preda/MOBEX PH-DB-24
-
Exclusivacum 3 zile
Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI
-
Exclusivacum 3 zile
Dublu standard în Poliție: Abuzurile de la IPJ Prahova și Justiția Selectivă
-
Exclusivacum 4 zile
Scandalul WHITE TOWER continuă: Mesaje halucinante și umilințe în afaceri imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Controversele din CSM Ploiești: Dănuț Burghelea și acuzele de abuz și umilință
-
Exclusivacum 4 zile
Încercarea de a mascara Justiția:incompatibilități și abateri în cazul judecătorului C5 de la Judecătoria Vălenii de Munte (II)
-
Exclusivacum 4 zile
În spatele cortinei: Cum rețelele mafiote controlează sănătatea publică în România – scandalul Sterileco și indiferența autorităților
-
Exclusivacum 5 zile
Controversă în justiție: un judecător cere recunoașterea vechimii în magistratură pentru activitatea la Garda Financiara