Anchete
EXCLUSIV/ Presedintele Romaniei nu avea decat solutia juridica de revocare a procurorului sef DNA, si nu de a o respinge cu justificari simpliste si netemeinice
Specialistul SRI, col ® Ion Dedu, atrage atentia pe pagina sa de socializare la gafa comisa de Klaus Iohannis si de consilierii sai “sfatosi”:
Iata ziua „Z”Presedintele nu a revocat procurorul sef DNA. Oare cum se va desfasura de acum inainte rolul de autoritate al ministrului justitiei fata de procurorii indiferent de functia acestora, autoritate consfintita prin prevederile Constitutiei Romaniei?
Pentru consilierii sfatosi ai Presedintelui Romaniei angajati in “departamentele speciale” ale administratiei prezidentiale – instituție publică cu personalitate juridică, prin care se sprijina “exercitarea de către Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României și alte legi”, furnizez cateva opinii cu privire la faptul ca Presedintele nu avea decat solutia juridica de revocarea procurorului sef DNA, si nu de a o respinge cu justificari simpliste si netemeinice, astfel:
– In legea fundamentala Presedintele Romaniei nu are atributii/competente stabilite in problematica revocarii unui procuror sef, aceasta situatie este stabilita doar prin art.54, alin.(4) Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ;
– Prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, se prevede la art.140 (1) “Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”
– Prin Ordinul MJ nr. 1643/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, semnat pentru ministrul justitiei de catre Liviu Stancu, secretar de stat al Ministerului Justitiei, s-a aprobat “Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.” Redau continutul acestui ordin : “Având în vedere propunerile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție nr. 488/C/200/I-1/2015 din 11 februarie 2015 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 479/2015 prin care a fost avizat favorabil proiectul Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu dispozițiile art. 9 și 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției emite următorul ordin: Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. La data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la art. 1 se abrogă Ordinul ministrului justiției nr. 2.184/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 17 octombrie 2006, cu modificările ulterioare. Direcția Națională Anticorupție va duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
– Art. 132 Constitutia Romaniei, Statutul procurorilor “ (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
Coroborand textele de lege enuntate anterior se constata in mod evident doar o singura solutie legala in materia revocarii procurorului sef DNA si anume faptul ca: ministrul justitiei are conferita prin Constitutie autoritate asupra procurorilor (indiferent de functia acestora), iar prin lege are atributul/competenta de a aproba si de emite un ordin privind Regulamentul de Organizare si Functionare al structurii de parchet in cauza, adica ROF al DNA, ordin (norma juridica) in baza caruia poate functiona legal institutia numita DNA.
Dupa cum se observa presedintele nu are nici un rol institutional in a stabili ceva in aceasta materie. Daca ministrul justitiei aproba si emite un ordin expres cu privire la organizarea si functionarea DNA prin care sunt stabilite competente, atributii, sarcini si activitati functionale ale procurorilor si a functiilor de conducere rezulta in mod evident ca rolul central in managementul structurii de parchet il are ministrul justitiei, exercitandu-si si autoritatea conferita constitutional asupra procurorilor, inclusiv asupra procurorului sef DNA, deci nu presedintele. Ca atare la propunerea ministrului justitiei, cu aviz favorabil sau nefavorabil din partea CSM, de revocare a procurorului sef DNA, presedintele ar fi trebuit sa adopte solutia de semnare a decretului de revocare pentru a nu se declansa un conflict constitutional interinstitutional.
Curtea Constitutionala in urma sesizarii de catre cei in drept, cred ca va decide ca solutia presedindintelui de a nu revoca procurorul sef DNA este neconstitutionala si de aici se vor vedea consecintele juridice ale acesteia…..
Rog evaluati situatia creata! (Cutov Ina).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
Anchete
Războiul viitorului se câștigă în laborator: Cum poate „creierul digital” ACES să unifice apărarea NATO
Europa traversează un moment critic pentru securitatea sa regională, unde succesul Alianței Nord-Atlantice depinde de o coordonare perfectă între cei 32 de membri și partenerii lor. Deși NATO a făcut progrese uriașe în doctrina comună, un obstacol major persistă: fragmentarea sistemelor de simulare. În prezent, națiunile se bazează încă pe instrumente învechite și baze de date izolate, un „mozaic” tehnologic care poate încetini reacția în fața amenințărilor hibride moderne.
Adio sisteme izolate: O arenă virtuală comună pentru toate domeniile
Pentru a elimina aceste bariere, platforma Advanced Center for Experimentation and Simulation (ACES), dezvoltată de Lockheed Martin, propune o soluție revoluționară: un mediu de modelare unic și integrat. Spre deosebire de vechile metode, ACES folosește o arhitectură deschisă care permite oricărei platforme — fie ea aeriană, terestră, maritimă, cibernetică sau spațială — să se conecteze de tip „plug and play” într-o arenă virtuală globală.
Această capacitate de „federație dinamică” înseamnă că fiecare stat membru își poate aduce propriile modele, reale sau sintetice, într-un spațiu de luptă partajat în timp real. Rezultatul? Staff-ul multinațional poate co-crea exerciții de amploare, reducând ciclul de planificare de la zile la doar câteva minute.
Analiza „What If”: Testarea tehnologiilor de mâine pe platformele de ieri
Unul dintre cele mai mari avantaje ale platformei ACES este capacitatea de a previziona impactul tehnologiilor emergente. În acest laborator digital, comandanții pot introduce arme hipersonice, roiuri de drone autonome sau sisteme de energie dirijată alături de echipamentele deja existente pe teren.
Acest lucru permite factorilor de decizie din cadrul NATO să cuantifice impactul real la nivel de forță și să modeleze costurile pe întreg ciclul de viață, legând performanța tehnică de logistica și sustenabilitatea necesare în teatrele de operații. Practic, se creează o „gemănare digitală” a câmpului de luptă, unde senzorii live se suprapun peste acțiunile simulate ale adversarului, oferind o claritate strategică fără precedent.
Scutul colectiv: De la concept la desfășurare în timp record
Dincolo de exerciții, ACES funcționează ca un „sandbox” strategic care scurtează drumul de la concept la implementare. Într-un scenariu de antrenament integrat, trupele de la sol, piloții din simulatoare și navele de pe mare sunt conectate într-o singură rețea. Comandantul poate rula, pune pe pauză și relua același scenariu de nenumărate ori pentru a evalua performanța comună.
Prin unificarea datelor și a expertizei fiecărei națiuni membre, ACES nu doar că întărește doctrina Alianței, dar construiește și un nivel superior de încredere între parteneri. În fața unor adversari de calibru egal, această agilitate digitală devine noul „vârf de lance” al apărării colective, asigurând că forțele NATO rămân pregătite să anticipeze și să depășească orice provocare viitoare.
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziPATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Administratieacum 4 zileMobilizare de forțe la ieșirea din Câmpina spre DN1: Președintele CJ Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vizită inopinată pe șantier



