Actualitate
Coautor la înalta trădare
Am comentat pe larg una dintre cele mai îngrozitoare operații puse la cale de tandemul Maior-Coldea. Prin care SRI-ul i-a supravegheat în masă pe ofițerii superiori ai Armatei Române. Nu am insistat însă suficient asupra faptului că Armata se putea apăra sau, în cel mai rău caz, opune, întrucât dispune de unul dintre cele mai performante servicii secrete. De ce nu a făcut asta? Înseamnă că la vârful ei a existat un al treilea personaj care poate fi acuzat de înaltă trădare. Ghici cine era ministrul Apărării când s-a declanșat operațiunea? Gabriel Oprea.
Într-adevăr, era cu neputință ca ofițerii superiori ai Armatei Române să poată fi supravegheați în masă și în mod sistematic, fără ca serviciul secret al instituției să afle, să reacționeze și să sesizeze șefului ierarhic această situație. Iar șeful ierarhic era nimeni altul decât domnul Gabriel Oprea. Am explicat în analiza anterioară cum a fost organizată această supraveghere complexă. Care l-a vizat inclusiv pe șeful Marelui Stat Major. Apoi pe toți șefii statelor majore, pe categorii de arme. Și, în fine, pe toți ceilalți ofițeri superiori cu funcții de răspundere. În final, sute de persoane, constituind crema Armatei Române, au fost monitorizate în toate formele cunoscute și practicate de către Serviciul Român de Informații. În final, așa cum era de așteptat, nu a fost identificat niciun spion și niciun terorist printre acești importanți militari. Și niciun trădător. Ei nu au fost monitorizați nici măcar pentru suspiciuni de mare corupție. Scopul a fost pur și simplu acela de a li se identifica acestor oameni toate vulnerabilitățile. Astfel încât, la nevoie, beneficiarul tuturor acestor informații, care nu cred că este doar SRI, să poată să-i manipuleze în așa fel, încât să determine luarea altor decizii decât cele logice, impuse de situația de fapt. Întrucât, exceptând prezența noastră în câteva teatre de război, alături de armata Statelor Unite, România nu este angrenată în vreun conflict militar de proporții, nu mai rămân decât două scenarii posibile de utilizare finală a acestei neobișnuite monitorizări. Separat sau împreună: subminarea armatei naționale în eventualitatea unui conflict major; determinarea factorilor determinanți de la vârful MApN, tocmai prin indentificarea vulnerabilităților lor, să ia un anumit tip de decizii privind uriașele achiziții de echipamente militare, pentru care alocăm 2% din Produsul Intern Brut. Decizii care nu au nici rațiuni de natură militară și nici rațiuni de natură comercială, dar care vin în întâmpinarea celor care ne vând echipamentele. Și, tocmai de aceea, susțin cu tărie teza înaltei trădări lansată de generalul Dumitru Iliescu, fostul șef SPP.
E clar însă că vinovații nu pot fi doar foștii șefi ai Serviciului Român de Informații, George Maior și Florian Coldea. În mod obligatoriu, trebuie să mai existe coautori ai acestor operațiuni, îngenuncherea armatei, și în cealaltă parte. Dacă nu cumva există și o a treia parte. Să o luăm pe rând.
Există doi generali în România care mai aveau puțin și ajungeau mareșali. Florian Coldea e general cu patru stele. A fost înălțat la un asemenea rang în mod rapid de către fostul președinte Traian Băsescu. A fost împins prin hotărâri CSAT – iar una nu este secretă și o vom publica – să creeze o infernală rețea prin intermediul unor protocoale, în epicentrul căreia să se afle Serviciul Român de Informații. Care a început să supravegheze tot ce mișcă. Iar în baza informațiilor obținute, dobândind o putere colosală, care i-a îngenuncheat și pe procurori și pe judecători și pe politicieni și pe sindicaliști și pe cele mai multe dintre casele de presă, celelalte urmând să fie distruse sau preluate ostil. Dacă mai avea puțin timp, Florian Coldea se făcea mareșal. Iar George Maior devenea președintele României sau, în cel mai rău caz, prim-ministru. Nici astăzi, după ce ce SRI a fost descăpățânat, cei doi nu stau prea rău. Florian Coldea a rămas bine-merci general cu patru stele, este mare dascăl de Etică și încă își permite să poruncească și să amenințe. Pentru că dispune de informații care îi pot arunca pe mulți în aer. Pe mulți complici. În timp ce George Maior este cel mai important personaj din diplomația română, ocupând poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Washington. Și unul și altul stau încă la pândă, considerând că prada numită România nu le-a scăpat definitiv din gheare.
Al doilea general cu patru stele, cele mai importante dintre acestea fiindu-i acordate de Traian Băsescu, este Gabriel Oprea. Și el mai avea un singur pas pentru a ajunge mareșal. Când era pe cai mari, făcea și desfăcea guverne, își crease, cu ajutorul lui Victor Ponta, propriul serviciu secret și a fost gata-gata să devină prim-ministru a României. În parteneriat cu foștii șefi ai SRI, mai avea și opțiunea de a deveni șeful acestei instituții. Ceea ce ar fi însemnat că el conducea simultan SRI, cu toată forța colosală a acestei instituții, și Grupul Interministerial Strategic, serviciul secret creat printr-o hotărâre de guvern, la fel de neconstituțională ca și protocoalele.
Ei bine, atunci când s-a declanșat ampla operațiune de supraveghere a ofițerilor superiori din armată, generalul cu patru stele Gabriel Oprea era ministrul Apărării. Dar și șef al unui partid de strânsură, UNPR, care s-a lățit continuu în baza unor dosare de șantaj, prin care unii erau decapitați, iar alții îndemnați la supunere.
Această coincidență, care face ca Oprea să fi fost ministru al Apărării, chiar în timp ce întreaga conducere a Armatei era supravegheată de SRI, introduce în ecuație un nou element. Și anume că mai putea exista un mobil, de astă dată de natură politică, ce nu putea fi atins decât prin aducerea ofițerilor superiori la ascultare. Și anume înregimentarea politică a unei părți din Armată. Și se știe că, într-un fel, asta a și făcut Gabriel Oprea. A înregimentat politic, desigur neoficial, tot ce a putut din Armată, utilizând biciul și zăhărelul. Șantajul și etajul.
Mai este însă un detaliu care nu trebuie neglijat în tot acest raționament. Serviciul secret al Armatei Române, care, cum am spus, a fost și este ultraperformant. Cum puteau acești ofițeri de informații să nu știe nimic despre această amplă operațiune de supraveghere pusă la cale de SRI? Cum puteau ei să nu raporteze? Cu certitudine, s-a știut. Cu certitudine, s-a raportat. Și, cu certitudine șefii acestui servicu secret au fost liniștiți de către Gabriel Oprea. Acesta fie a bătut cu pumnul în masă, solicitându-le să se uite în cu totul altă parte, fie i-a asigurat că, în final, ajungând el însuși la butoane, va fi în măsură să meargă chiar atât de departe, încât peștele cel mic să-l înghită pe cel mare. Adică la capătul aventurii, SRI, când Oprea urma să ajungă pe culme, urma să fie subordonat serviciului secret al Armatei. Pentru că statul român se militariza, nu-i așa?
Și mă mai împiedic de un detaliu. Se numește Traian Băsescu. Cum să nu cunoască Traian Băsescu, care ținea sub braț întreaga comunitate a serviciilor secrete, detaliile acestei operațiuni, prin care democrația devenea doar o simplă ficțiune? El poate să ne spună că nu a știut. E dreptul său să facă pe niznaiul. Dar a știut. La fel cum a știut de protocoale. Pentru că, în cel puțin două rapoarte ale CSAT prezentate Parlamentului României și semnate cu numele de Traian Băsescu, se face vorbire atât despre hotărârile CSAT referitoare la protocoale cât și la protocoale.
Prin urmare, eu cred că și Traian Băsescu face parte din dintre cei responsabili.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat
Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.
Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.
Ce prevede legislația pentru ambalaje?
Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.
HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.
Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:
- Sticlă – 70%
- Hârtie și carton – 75%
- Metale feroase – 70%
- Aluminiu – 50%
- Plastic – 50%
- Lemn – 25%
Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.
Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.
Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?
Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.
Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:
- Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
- Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.
Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.
Cine este vizat de obligații?
Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.
Sunt vizați:
- producătorii care ambalează produse în România;
- importatorii din state terțe;
- achizitorii intracomunitari;
- comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
- retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.
Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.
Cum raportăm trimestrial la AFM?
Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.
Ulterior, trebuie să:
- Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
- Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
- Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
- Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.
Documentele verificate frecvent în control:
- facturi de achiziție ambalaje;
- declarații vamale;
- contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
- certificate de reciclare/valorificare;
- centralizatoare interne pe tip de material.
În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.
Gestionare individuală sau transfer către OIREP?
Ai două opțiuni:
1. Gestionare individuală
Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.
2. Transferul responsabilității
Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.
Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.
Ce riscuri și sancțiuni există?
Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:
- neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
- neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
- neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.
Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.
Checklist rapid pentru firme
Verifică dacă:
- ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
- ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
- ai calculat țintele pe fiecare material;
- ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
- ai desemnat un responsabil intern;
- monitorizezi lunar evoluția cantităților;
- ai programat un audit anual al datelor.
Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.
Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 4 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 4 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 9 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 4 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



