Anchete
EXPLOZIV/„Pun la dispoziția Comisiei SRI dovezi ale trădării lui Florian Coldea!” – Comisarul de Prahova
După ce fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații a declarat că sunt persoane importante din stat care trădează interesele naționale, fostul șef al SPP i-a dat o replică dură. Dumitru Iliescu a dezvăluit, pentru „Evenimentul zilei”, că are informații certe despre implicarea lui Coldea în acțiuni contrare României, pe care le poate prezenta în Parlament.
Replică dură a generalului (r) Dumitru Iliescu, după ieșirea publică a lui Florian Coldea care, după audierea de săptămâna trecută de la Comisia parlamentară de Control a activității SRI, a dat exemplul lui Iuda acuzând de tradare pe „unii (care) practică astăzi în mod vizibil același lucru cu interesele statului român”. Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) l-a acuzat, fățiș, de trădare chiar pe fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații.
După ce a postat pe Facebook o serie de întrebări din care reiese că fostul număr 2 din SRI a dispus monitorizarea ofițerilor cu cele mai înalte funcții în Armata României, el a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că are dovezi prin care poate demonstra că Florian Coldea a acționat contra intereselor statului român. „Dacă sunt chemat, pun la dispoziția Comisiei SRI dovezi, cu nume și prenume. Voi da detalii importante, așa cum am mai făcut-o și în precedentele audieri. Cunosc țintele lor. Aceste detalii pot fi analizate și puse la dispoziția Parchetului General, pentru a fi cercetate”, ne-a declarat Dumitru Iliescu. Generalul a mai spus că prin aceste monitorizări, Florian Coldea știa ce planuri au șefii Armatei României, dacă erau sau nu de acord cu „partenerul strategic” SUA și, în funcție de informațiile obținute, pe căi diplomatice se obținea menținerea sau schimbarea din funcție.
„La solicitarea cui ați început acest demers și cui i-ați transmis informațiile?”
Dumitru Iliescu a postat, luni, pe Facebook un text în care îl taxează pe Florian Coldea, după declarațiile fostului prim-adjunct al SRI. „Adevăratul Iuda e Florian Coldea”, susține fostul șef al SPP.
Acesta a adăugat: „Îi cunosc foarte bine deficitul în capacitatea de a evalua corespunzător o situație sau alta și, în consecință, nu am dat nicio importantă aberațiilor prezentate în față Comisiei de control SRI, până în momentul în care a început să vorbească despre trădare și trădători. Cât tupeu poate să aibă acest individ… El, care A TRĂDAT România fără nicio reținere, ne vorbește despre trădare, arată cu degetul către alțîi, îi dojenește precum lupul moralist. Am prezentat, în postările anterioare, ce și cum a trădat. Nu am să reiau în această postare afirmațiile deja cunoscute. Am să-i pun doar câteva întrebări pe care un prieten m-a rugat să i le adresez: Pentru că tot ne vorbiți de Iuda și de trădare, poate ne spuneți dacă ați dispus monitorizarea complexă a ofițerilor cu cele mai înalte funcții în armată, pornind de la Șeful Statului Major General, și continuând cu șefii statelor majore ale categoriilor de forțe armate, și nu numai. Dacă i-ați monitorizat pe aceștia și pe cei cu funcțiile cele mai importante în celelalte structuri componente ale Sistemului Național de Apărare, poate ne spuneți și cum ați valorificat informațiile culese în acest mod, și câte dosare pe siguranță națională s-au deschis la Parchetul General pe numele lor. De asemenea poate faceți precizări la solicitarea cui ați început acest demers și cui i-ați transmis informațiile respective. Suntem curioși, în același timp, să ne spuneți ce fel de informații ați transmis reprezentanților partenerului nostru strategic, inclusiv în cadrul întâlnirilor foarte dese cu aceștia în vilele de protocol sau în alte obiective ale SRI, și dacă, prin transmiterea acestora, a fost afectată în mod grav sau nu Siguranța Națională a României. Dacă nu va mai amintiți, rugați-l pe domnul George Maior, șeful și complicele dvs. să vă ajute… Hoțul strigă hoții! Iuda țipă că alții au săvârșit trădarea…”, a scris Dumitru Iliescu pe pagina sa de Facebook.
Șeful Forțelor Aeriene, schimbat pentru că s-a opus achiziționării rachetelor „Patriot”
Deși a evitat să ne spună care dintre șefii Armatei au fost vizați de monitorizările SRI dispuse de Florian Coldea, „pentru că sunt lucruri care țin de siguranța națională”, într-o postare pe Facebook, din 19 octombrie 2017, generalul Dumitru Iliescu atrăgea atenția asupra unui lucru extrem de grav: fostul șef al Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Laurian Anastasof (foto) a fost eliberat din funcție pentru că nu a fost de acord cu achiziționarea rachetelor „Patriot”, la pachet cu 36 de avioane F-16.
Într-o postare în care îl critica pe ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, Dumitru Iliescu a menționat: „După ce România a convenit cu partenerul strategic să cumpere din Portugalia 12 avioane F-16, generalul Anastasof a insistat și a reușit să convingă factorii de decizie români, să mai cumpere încă 36 de avioane F-16, dar de dată această din SUA, bineînțeles conjugându-și eforturile cu cele ale Ambasadei SUA la București și nu numai. Nu așa fusese înțelegerea. Trebuia să achiziționăm acum ultramodernele avioane F-35. De ce s-a ajuns la această situație e lesne de înțeles, dar și ale cui interese erau promovate, de asemenea. Însă, cu toată „simpatia” lui față de americani, când s-a pus problema achiziționări, contra cost, a sistemului de rachete Patriot, generalul Anastasof a decis să nu se implice în susținerea acestui proiect. Era prea vizibilă mânăria și a decis să fie neutru, demonstrând că prin venele lui a mai rămas și ceva sânge românesc. Dar asta l-a costat funcția, americanii retrăgându-l imediat din poziția în care tot ei îl ajutaseră să promoveze”. Generalul-locotenent Laurian Anastasof a fost eliberat din funcția de șef al Statului Major al Forțelor Aeriene pe data de 13 octombrie 2017, prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, Mihai Fifor.
Patru șefi de stat major în „Era Coldea”
În perioada în care Florian Coldea a fost prim-adjunct al șefilor SRI, între anii 2006 și 2017, Armata României a avut patru șefi ai Statului Major General, a doua funcție după ministrul Apărării. Primul, generalul Eugen Bădălan a fost schimbat din funcție chiar în 2006, anul în care Coldea a preluat funcția.
Atunci, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Bădălan pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, în dosarul „Tofan Grup”. În acel dosar a fost învinuit şi predecesorul său la şefia Statului Major General, generalul Mihail Popescu, precum şi alţi patru ofiţeri. Cei doi generali sunt acuzaţi că în perioada cât au fost şefi ai Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) au subevaluat preţurile la deşeurile metalice rezultate din dezmembrarea tehnicii militare şi au acceptat preţuri supraevaluate la anvelope în contractul încheiat cu SC Tofan Steel SRL. Cu toate că Eugen Bădălan a declarat că acel contract a fost legal și l-a acuzat pe fostul ministru al Apărării, Teodor Athanasiu, că este cel care „a instrumentat să ajung aici”, pe 29 iunie 2012, generalul a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu privind înstrăinarea unor bunuri ale Armatei.
Un submarin numit dorință
Al doilea șef din Armata României din perioada șefiei lui Coldea la SRI a fost amiralul Gheorghe Marin, în perioada 13 septembrie 2006-28 decembrie 2010. Acesta i-a luat locul lui Bădălan, deși a făcut subiectul unor dezvăluiri de presă prin care era acuzat de încheierea unor contracte dezavantajoase pentru Marina Militară Română. Printre acestea se numărau repararea bricului „ Mircea ” sau a fregatei „Mărăşeşti”. A fost numit șef al Statului Major General după ce a coordonat personal în anul 2006 negocierile cu SUA pentru achiziţionarea unui submarin nuclear second-hand, care n-a ajuns niciodată în țara noastră. El a respins ideea de a se cheltui bani pentru revitalizarea submarinului „Delfinul”, în speranţa că negocierile cu SUA pentru obţinerea submarinului nuclear se vor încheia favorabil.
Ceilalți doi șefi ai statului major general au fost generalul Ştefan Dănilă, în perioada 28 decembrie 2010-1 ianuarie 2015 și general Nicolae Ciucă, de la 1 ianuarie 2015 și până în prezent.
Florian Coldea: „Protocoalele aveau caracter tehnic”
După audierea în Comisia de Control al SRI de săptămâna trecută, fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, a făcut referire la persoane care trădează interesele ţării: „Unii, în mod vizibil, practică, astăzi, acelaşi lucru cu interesele statului român”. El susține că anularea protocoalelor Serviciului Român de Informaţii pune în pericol securitatea României.
Coldea consideră că SRI este acum în imposibilitatea de a acţiona în cazul unor infracţiuni precum spionajul, trădarea şi chiar terorismul. Acesta i-a atacat pe cei care au acuzat existenţa protocoalelor între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General comparându-i cu personajul biblic Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat pe Mântuitorul Iisus Hristos. Fostul adjunct al șefului SRI Coldea a spus că problematica cooperarii în baza unor protocoale este o practică internațională, inclusiv a nivelul UE și NATO, și că nu se poate coopera instituțional fără un protocol. Acestea aveau un caracter tehnic, funcționau limitativ tocmai pentru a garanta legalitatea.
Hans Klemm folosește „ghilotina DNA”
Fostul șef al SPP nu a ezitat să îi critice pe americani și pe ambasadorul Klemm despre care susține că se folosește de structurile de forță: „De aceea domnul Klemm susține cu toată tăria structurile de forță aservite, prin intermediul cărora aduce la ascultare factorii români de decizie. La cei care mișcă în front le arată ghilotină DNA, iar pe cei care continuă să o facă îi decapitează politic, introducându-i pe culoarele mass-mediei și justiției”.
El susține că generalul Anastasof este doar un exemplu de ofițer cu funcție înaltă care, dacă a mișcat în front, în fața „parteneriatului strategic” a fost schimbat din funcție. „Atunci când i-am primit în casă noastră pe americani, cu trupe și cu tehnică militară și bine am făcut, era necesară această acțiune, ei nu au venit cu mâna goală, au adus și „câteva” efective ale serviciilor lor de informații și în special ale CIA, care zburdă după bunul plac prin ograda noastră. Noi i-am primit ca oaspeți, dar ei se manifestă ca stăpâni, încercând să preia controlul în toate domeniile: politic, economic, juridic, militar, siguranță națională și altele, dar și la toate nivelurile pentru a-și promova și apară interesele… El (Hans Klemm – n.r.) ne consideră vasali, ne consideră o colonie americană și se vâră în toate problemele noastre interne… Nu o face întâmplător, deși ar putea-o face în alt mod, mai discret și cu mai multă eficiență, dar asta presupune profesionalism și mai multă inteligență”, a mai adăugat Dumitru Iliescu. (Petrisor Cana –EVZ).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



