Anchete
EXCLUSIV/ Un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public – Comisarul de Prahova
Din analiza putin detaliata a expertizei tehnice judiciara realizata de catre dl. Catalin Grigoras in dosarul penal al primarului Catalin Chereches se pot desprinde urmatoarele:
- Pe langa adevarurile tehnice expuse referitor la metodologia de expertiza, expertul are o asertiune foarte interesanta la pag.6/22 din materialul publicat in media on-line centrala de unde rezulta faptul ca interceptarile si inregistrarile comunicatiilor electronice sunt realizate prin intermediul SRI, contrar prevederilor CPP atat cel pana in februarie 2014 cat si dupa 2014, aspect confirmat si prin Decizia CCR nr.51/2016, deci un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public, aspect nesanctionat nici pana la aceasta data atat de catre Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI cat si de catre alte autoritati statale in drept. Curios este cum de expertul in cauza ( fost ofiter tehnic in cadrul SRI) nu si-a pus intrebarea sau nu a verificat in cadrul expertizelor tehnice judiciare efectuate ce institutie a realizat, conform legii, in mod efectiv interceptarile/inregistrarile comunicatiilor electronice prevazute prin mandat/autorizatie de interceptare/intregistrare emis de catre o instanta de judecata, inclusiv ICCJ. De ce pun o astfel de intrebare, intrucat este foarte important de stiut, inclusiv pentru expertul in cauza, cine a pus in exploatare conditiile esentiale din documentul de autorizare a activitatilor solicitate de restrangere a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor astfel incat sa nu se incalce legea.
Conform celor specificate in documentul de expertiza rezulta ca SRI este institutia care a pus in exploatarea autorizarea de interceptare/inregistrare a comunicatiilor electronice ale tintei in cauza, dl. Chereches, sens in care rezultatul obtinut din aceasta activitate, conform Legii nr.51/1991, Legii nr. 14/1992, legii nr. 182/2002 si Hg nr.585/2002, este informatie clasificata, clasa de secretizare “secret de stat”, ca urmare atat inregistrarile (inclusiv echipamentele utilizate, suportul de stocare sau imprimare etc.) cat si notele de redare ale convorbirilor efectuate de catre tinta cu terte persoane, toate, au clasa de secretizare “secret de stat”, nivel secretizare: “secret” sau “strict secret” ori “strict secret de importanta deosebita” – aceasta ultima situatie cred ca este improbabila .
Pe acest fond ar fi trebuit ca domnul expert sa detina certificat de securitate atribuit de catre ORNISS pentru acces la informatii clasificate, clasa de secretizare “secret de stat”, situatie ce nu rezulta din asertiunile persoanei in cauza, in calitate de expert tehnic judiciar si, care in astfel de situatii poate fi contrara prevederilor legii aplicabile.
- Existenta unui protocol intre DNA si INEC situatie ce poate induce o serie de indoieli fata de independenta, echidistanta si neutralitatea expertului INEC in raport cu cauza penala aflata in procesul instructiei penala (faza de urmarire penala si instanta) stabilita prin norma juridica, fapt relevat de expertul in cauza;
- Exista inregistrari in intervalul de timp 01.2016 – 25.02.2016 din care rezulta ca SRI nu ar fi trebuit sa ofere sprijin, in calitate de operator/prestator de servicii de interceptare si inregistrare a comunicatiilor electronice, nici in conditiile vechiului CPP cat si ale noului CCP, coroborat cu comunicatul CCR din 16.02.2016 si prevederilor Deciziei CCR nr.51/2016 -publicata in 14.03.2016;
- La pag.9/22 (ex. a se vedea pozitiile 17-23) se constata in tabelul existent faptul ca exista o diferenta semnificativa de timp intre momentul inceperii inregistrarii (inclusiv durata convorbirii interceptate si inregistrate) si momentul codificarii inregistrarii. Aspectul in sine, neconsemnat sau relevat de catre expert, poate indica o perioada de timp existenta dupa momentul incheierii inregistrarii supuse ingerintei autorizarii/mandatului, a carei durata este destul de semnificativa peste 50 minute. Acest fapt poate induce ideea unor prelucrari tehnice asupra inregistrarilor mentionate, ale materialelor rezultate etc., situatie de a altera/distorsiona/denatura calitatea si acuratetea semnalelor electronice obtinute prin procedura de interceptare/inregistrare a comuncatiilor purtate de tinta vizata actiunea penala a DNA/SRI.
- La pag.13/22, tabelul 5, se constata existenta a 7 convorbiri ce au fost redate/transcrise de catre personalul DNA la date anterioare predarii suportilor inregistrarilor (fisiere in format electronic), aspect consfintit prin proces-verbal de predare primire datat 20.04.2016, dupa cum precizeaza expertul in documentul sau intocmit conform legii, sub sanctiunea falsului in inscrisuri oficiale. Situatia in cauza este flagranta si ar fi trebuit sesizata de catre instanta de judecata intrucat procurorul de caz/angajatii DNA nu pot intocmi/redacta/introduce probe/documente intr-un dosar penal/rechizitoriu (ex.procese verbale de redare etc.), rezultate din utilizarea procedurilor de supraveghere tehnica (prevazute in noul CPP), inainte de existenta/formalizarea sau a lua la cunostinta de mijlocul de proba/procedee probatorii utilizate in activitatea de restrangere de drepturi si libertati ale cetatenilor, stabilite/propuse chiar de procurorul de caz, respectiv aprobate de un judecator in baza legii. Toata aceasta constatare tehnica a expertului indica o posibila nelegalitate a activitatii organului de urmarire penala, o posibila contrafacere a probelor rezultate din activitatea de surpaveghere tehnica a DNA, realizata indirect cu sprijinul SRI. Oare unde este documentul oficial prin care SRI a fost imputernicit de catre procurorul de caz sa realizeze/puna in exploatare mandatul de supraveghere tehnica solictat de catre DNA si aprobat/emis de catre un judecator?
- La pag.15/22 se consemneaza faptul ca inregistrarile ambientale au fost realizate cu echipamente de inregistrare de tip reportofon digital marca Olympus sau Sony, echipamente tehnice din dotarea DNA, dar care se regasesc de regula si la alte institutii de forta ale statului (ex servicii de informatii etc.).
Numai ca in conformitate cu raspunsul oficial al reprezentantilor DNA/MP dat prin mai multe adrese intr-un proces penal catre CAB (dosar nr.77/P/2011 in data de 14.03.2012), rezulta ca echipamentele tehnice pentru inregistrarea ambientala au clasa de secretizare “secret de serviciu”, atribuit prin Ordinul Procurorului General al Romaniei, document si el clasificat “secret de serviciu”, nefiind accesibil opiniei publice. Oare cum a avut acces expertul la documentele si echipamentele in cauza daca erau secretizate?
De altfel, transferarea continutului in format electronic/digital de pe suportul reportofon pe un calculator portabil sau local este o operatiune ce implica o manipularea a informatiei ce poate suferi modificari de continut/calitate/fiabilitate/ acuratete etc., sens in care exista riscul ca proba in cauza sa nu fie certa/identica cu originalul. Mai mult, daca reportofonul este un echipament clasificat “secret de serviciu” in baza legii/hotararii de guvern informatia procesata are tot caracter secret de serviciu, iar transferul acesteia pe un alt echipament/dispozitiv tehnic (calculator), trebuie sa se faca conform normelor legale privind protectia informatiilor clasificate, sens in care si calculatorul in cauza unde se transfera continutul reportofonului trebuie sa aiba atribuit caracter clasificat “secret de serviciu”.
De aici rezulta multe aspecte de neconformitate cu legea aplicabile in activitatea de procesare a probelor obtinute din mijloacele de proba/procedee probatorii utilizate si care au, implicit in baza legii, clasa de secretizare “secret de serviciu”.
Concluziile in consecinta le puteti trage singuri din materialele de referinta, alte surse publice etc…..(Cutov Ina).
raport-expertiza-catalin-grigoras-in-dosar-chereches_001
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 16 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



