Anchete
EXCLUSIV/ Un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public – Comisarul de Prahova
Din analiza putin detaliata a expertizei tehnice judiciara realizata de catre dl. Catalin Grigoras in dosarul penal al primarului Catalin Chereches se pot desprinde urmatoarele:
- Pe langa adevarurile tehnice expuse referitor la metodologia de expertiza, expertul are o asertiune foarte interesanta la pag.6/22 din materialul publicat in media on-line centrala de unde rezulta faptul ca interceptarile si inregistrarile comunicatiilor electronice sunt realizate prin intermediul SRI, contrar prevederilor CPP atat cel pana in februarie 2014 cat si dupa 2014, aspect confirmat si prin Decizia CCR nr.51/2016, deci un abuz in serviciu sustinut atat de conducerea SRI cat si de cea a Ministerului Public, aspect nesanctionat nici pana la aceasta data atat de catre Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI cat si de catre alte autoritati statale in drept. Curios este cum de expertul in cauza ( fost ofiter tehnic in cadrul SRI) nu si-a pus intrebarea sau nu a verificat in cadrul expertizelor tehnice judiciare efectuate ce institutie a realizat, conform legii, in mod efectiv interceptarile/inregistrarile comunicatiilor electronice prevazute prin mandat/autorizatie de interceptare/intregistrare emis de catre o instanta de judecata, inclusiv ICCJ. De ce pun o astfel de intrebare, intrucat este foarte important de stiut, inclusiv pentru expertul in cauza, cine a pus in exploatare conditiile esentiale din documentul de autorizare a activitatilor solicitate de restrangere a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor astfel incat sa nu se incalce legea.
Conform celor specificate in documentul de expertiza rezulta ca SRI este institutia care a pus in exploatarea autorizarea de interceptare/inregistrare a comunicatiilor electronice ale tintei in cauza, dl. Chereches, sens in care rezultatul obtinut din aceasta activitate, conform Legii nr.51/1991, Legii nr. 14/1992, legii nr. 182/2002 si Hg nr.585/2002, este informatie clasificata, clasa de secretizare “secret de stat”, ca urmare atat inregistrarile (inclusiv echipamentele utilizate, suportul de stocare sau imprimare etc.) cat si notele de redare ale convorbirilor efectuate de catre tinta cu terte persoane, toate, au clasa de secretizare “secret de stat”, nivel secretizare: “secret” sau “strict secret” ori “strict secret de importanta deosebita” – aceasta ultima situatie cred ca este improbabila .
Pe acest fond ar fi trebuit ca domnul expert sa detina certificat de securitate atribuit de catre ORNISS pentru acces la informatii clasificate, clasa de secretizare “secret de stat”, situatie ce nu rezulta din asertiunile persoanei in cauza, in calitate de expert tehnic judiciar si, care in astfel de situatii poate fi contrara prevederilor legii aplicabile.
- Existenta unui protocol intre DNA si INEC situatie ce poate induce o serie de indoieli fata de independenta, echidistanta si neutralitatea expertului INEC in raport cu cauza penala aflata in procesul instructiei penala (faza de urmarire penala si instanta) stabilita prin norma juridica, fapt relevat de expertul in cauza;
- Exista inregistrari in intervalul de timp 01.2016 – 25.02.2016 din care rezulta ca SRI nu ar fi trebuit sa ofere sprijin, in calitate de operator/prestator de servicii de interceptare si inregistrare a comunicatiilor electronice, nici in conditiile vechiului CPP cat si ale noului CCP, coroborat cu comunicatul CCR din 16.02.2016 si prevederilor Deciziei CCR nr.51/2016 -publicata in 14.03.2016;
- La pag.9/22 (ex. a se vedea pozitiile 17-23) se constata in tabelul existent faptul ca exista o diferenta semnificativa de timp intre momentul inceperii inregistrarii (inclusiv durata convorbirii interceptate si inregistrate) si momentul codificarii inregistrarii. Aspectul in sine, neconsemnat sau relevat de catre expert, poate indica o perioada de timp existenta dupa momentul incheierii inregistrarii supuse ingerintei autorizarii/mandatului, a carei durata este destul de semnificativa peste 50 minute. Acest fapt poate induce ideea unor prelucrari tehnice asupra inregistrarilor mentionate, ale materialelor rezultate etc., situatie de a altera/distorsiona/denatura calitatea si acuratetea semnalelor electronice obtinute prin procedura de interceptare/inregistrare a comuncatiilor purtate de tinta vizata actiunea penala a DNA/SRI.
- La pag.13/22, tabelul 5, se constata existenta a 7 convorbiri ce au fost redate/transcrise de catre personalul DNA la date anterioare predarii suportilor inregistrarilor (fisiere in format electronic), aspect consfintit prin proces-verbal de predare primire datat 20.04.2016, dupa cum precizeaza expertul in documentul sau intocmit conform legii, sub sanctiunea falsului in inscrisuri oficiale. Situatia in cauza este flagranta si ar fi trebuit sesizata de catre instanta de judecata intrucat procurorul de caz/angajatii DNA nu pot intocmi/redacta/introduce probe/documente intr-un dosar penal/rechizitoriu (ex.procese verbale de redare etc.), rezultate din utilizarea procedurilor de supraveghere tehnica (prevazute in noul CPP), inainte de existenta/formalizarea sau a lua la cunostinta de mijlocul de proba/procedee probatorii utilizate in activitatea de restrangere de drepturi si libertati ale cetatenilor, stabilite/propuse chiar de procurorul de caz, respectiv aprobate de un judecator in baza legii. Toata aceasta constatare tehnica a expertului indica o posibila nelegalitate a activitatii organului de urmarire penala, o posibila contrafacere a probelor rezultate din activitatea de surpaveghere tehnica a DNA, realizata indirect cu sprijinul SRI. Oare unde este documentul oficial prin care SRI a fost imputernicit de catre procurorul de caz sa realizeze/puna in exploatare mandatul de supraveghere tehnica solictat de catre DNA si aprobat/emis de catre un judecator?
- La pag.15/22 se consemneaza faptul ca inregistrarile ambientale au fost realizate cu echipamente de inregistrare de tip reportofon digital marca Olympus sau Sony, echipamente tehnice din dotarea DNA, dar care se regasesc de regula si la alte institutii de forta ale statului (ex servicii de informatii etc.).
Numai ca in conformitate cu raspunsul oficial al reprezentantilor DNA/MP dat prin mai multe adrese intr-un proces penal catre CAB (dosar nr.77/P/2011 in data de 14.03.2012), rezulta ca echipamentele tehnice pentru inregistrarea ambientala au clasa de secretizare “secret de serviciu”, atribuit prin Ordinul Procurorului General al Romaniei, document si el clasificat “secret de serviciu”, nefiind accesibil opiniei publice. Oare cum a avut acces expertul la documentele si echipamentele in cauza daca erau secretizate?
De altfel, transferarea continutului in format electronic/digital de pe suportul reportofon pe un calculator portabil sau local este o operatiune ce implica o manipularea a informatiei ce poate suferi modificari de continut/calitate/fiabilitate/ acuratete etc., sens in care exista riscul ca proba in cauza sa nu fie certa/identica cu originalul. Mai mult, daca reportofonul este un echipament clasificat “secret de serviciu” in baza legii/hotararii de guvern informatia procesata are tot caracter secret de serviciu, iar transferul acesteia pe un alt echipament/dispozitiv tehnic (calculator), trebuie sa se faca conform normelor legale privind protectia informatiilor clasificate, sens in care si calculatorul in cauza unde se transfera continutul reportofonului trebuie sa aiba atribuit caracter clasificat “secret de serviciu”.
De aici rezulta multe aspecte de neconformitate cu legea aplicabile in activitatea de procesare a probelor obtinute din mijloacele de proba/procedee probatorii utilizate si care au, implicit in baza legii, clasa de secretizare “secret de serviciu”.
Concluziile in consecinta le puteti trage singuri din materialele de referinta, alte surse publice etc…..(Cutov Ina).
raport-expertiza-catalin-grigoras-in-dosar-chereches_001
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



