Connect with us

Anchete

EXPLOZIV/”Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să analizeze și să decidă cu privire la substanţa şi implicaţiile acestui protocol în cadrul activităţii sistemului judiciar”

Publicat

pe

Fostul şef al DNA, Daniel Morar, a afirmat, marţi într-o declarație pentru jurnalista Sorina Matei, că, odată cu confirmarea protocolului încheiat între Parchetul General şi SRI, CSM trebuie să analizeze și să decidă, în calitate de autoritate competentă, în legătură cu implicaţiile acestuia în sistemul judiciar.

  • Daniel Morar, fost procuror şef DNA: “Punerea în aplicare a protocolului de către procurorii care funcționează pe principiul subordonării ierarhice nu poate fi un argument care să estompeze/ să înlăture discuția de fond – redactarea, emiterea și aprobarea/semnarea acestui protocol
  • Daniel Morar, fost procuror şef DNA: “Menţin răspunsurile date, evaluarea mea la acel moment (2009) a fost că unele dintre prevederile protocolului adaugă și chiar încalcă dispoziții ale Codului de procedură penală
  • Daniel Morar, fost procuror şef DNA: “În ce mă privește, nu am solicitat niciodată încheierea unui protocol cu SRI, nu am semnat niciodată un protocol de colaborare/cooperare cu SRI, eu am primit doar protocolul semnat de doamna Kovesi, ca procuror general, spre conformare. De altfel, atitudinea mea vizavi de implicarea serviciilor de informaţii în activităţile de urmărire penală a fost una constantă, consecventă şi de notorietate.

Fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar a reacţionat astăzi la speculaţiile generate în presă referitoare la declasificarea protocolului semnat în februarie 2009 între Procurorul General al României de la acea vreme, Laura Codruţa Koveşi şi şefii SRI de atunci:

„Eu am răspuns ieri (dublu click) întrebărilor ce mi-au fost adresate punctual în sensul că:

  1. Dispoziţia şi atitudinea mea ca procuror şef al DNA, atât timp cât am condus instituţia, a fost să nu comunicăm date din dosarele aflate în instrumentare, către SRI, în speţele în care existau note/informări/sesizări de la Serviciu, în termenul de 60 de zile, aşa cum prevedea punctul 6 din Protocolul semnat de Parchetul General şi SRI.
  2. În mandatul meu de procuror şef, nu au existat echipe mixte/comune de anchetă cu ofiţerii SRI întrucât aceştia nu aveau atribuţii de urmărire penală, potrivit dispoziţiilor Codului de Procedură Penală.
  3. Cât am fost procuror şef al DNA, consemnarea activităţilor de supraveghere tehnică a fost realizată conform prevederilor aceluiaşi Codul de Procedură Penală, respectiv doar de către procurori şi de către organele de cercetare penală.

Mențin aceste răspunsuri iar veridicitatea susținerilor mele se poate observa prin examinarea dosarelor instrumentate în timpul mandatului meu și care au ajuns în instanță.

Evaluarea mea la acel moment a fost că unele dintre prevederile protocolului adaugă și chiar încalcă dispoziții ale Codului de procedură penală. Cu privire la aceste prevederi, dispoziția mea adresată procurorilor din subordine a fost de a le ignora. Faptul că după semnarea protocolului din februarie 2009, în corespondenţa între DNA, Parchetul General şi SRI se invoca acest protocol, era determinat de o realitate de necontestat și anume faptul că protocolul exista, era semnat în  numele Ministerului Public de către procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi,  și trimis tuturor unităților de parchet spre conformare și aplicare, astfel că, dacă procurorii, în cadrul activității proprii, aveau corespondență cu SRI, erau obligați să invoce respectivul protocol în această corespondență.

Pornind de la faptul că existența acestui protocol a fost confirmată, iar dispozițiile sale sunt acum cunoscute/declasificate, ca fost procuror şef DNA, cred că autoritatea competentă, Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să analizeze și să decidă cu privire la substanţa şi implicaţiile acestui protocol în cadrul activităţii sistemului judiciar. Din punctul meu de vedere, acesta este elementul esențial al problemei în acest moment, iar nu faptul că protocolul a fost pus în aplicare de către mii de procurori, așa cum se susține chiar de către semnatarul protocolului. Punerea în aplicare a protocolului de către procurorii care funcționează pe principiul subordonării ierarhice nu poate fi un argument care să estompeze/ să înlăture discuția de fond – redactarea, emiterea și aprobarea/semnarea acestui protocol.

În ce mă privește, nu am solicitat niciodată încheierea unui protocol cu SRI, nu am semnat niciodată un protocol de colaborare/cooperare cu SRI, eu am primit doar protocolul semnat de doamna Kovesi, ca procuror general, spre conformare. De altfel, atitudinea mea vizavi de implicarea serviciilor de informaţii în activităţile de urmărire penală a fost una constantă, consecventă şi de notorietate”, a precizat astăzi fostul şef al DNA, Daniel Morar.

Replica fostului procuror şef DNA, Daniel Morar, vine după ce tot astăzi şi actualul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a declarat în mai multe intervenţii publice că protocolul din 2009 semnat cu şefii SRI era necesar, că acesta nu prevede “noţiunea de colaborare, ci de cooperare”, că nu este vorba de “echipe mixte” ci de “echipe comune sau planuri comune de acţiune” şi că documentul este “legal”, nedând drepturi în plus celor două instituţii. Mai mult, actualul procuror şef al DNA a susţinut, în mai multe intervenţii, că protocolul nu a acordat acces SRI la toate informaţiile din dosarele penale, ci doar la cele care priveau securitatea naţională iar “cu aprobarea domnului Morar, protocolul a fost multiplicat şi la toţi procurorii din subordine care au primit copii”. “Există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat iar Daniel Morar, în calitate de procuror general nu a denunţat niciodată acest protocol, ca fiind ilegal. Singura observație făcută de DNA în 2009 a fost că se dorea să existe o comunicare directă între DNA și SRI și nu prin intermediul procurorului general, se dorea un protocol direct SRI-DNA, protocol valabil pentru toate structurile de parchet”. Kovesi a mai precizat că despre acest s-a discutat luni de zile și că a fost redactat de către un grup de lucru, apoi „cele câteva mii de procurori din Ministerul Public au putut să facă observații„, a declarat actualul şef DNA.

Pe 18 ianuarie 2017 însă, în plenul CSM, chiar actualul Procuror General al României, Augustin Lazăr, referindu-se la acelaşi protocol semnat în Februarie 2009, între Parchetul General şi SRI, vorbea despre implicarea serviciilor de informaţii în actele de cercetare penală şi declara:

“Este adevărat că a existat un protocol care nu mai există. Cred că este şi o lipsa a mea, care nu am comunicat, nu am făcut mare caz atunci când am preluat mandatul, să spun: ‘Nu mai există niciun protocol care să prevadă comisii mixte sau echipe mixte sau nu ştiu ce’. A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu exista, eu nu mi l-am însuşit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de procedura penală, Doamne Dumnezeule… Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de procedura penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu ştiu ce. (…) Orice instituţie, orice functionar public, dacă află despre săvârşirea unei infracţiuni trebuie să sesizeze organele competente. Dar nu are ce căuta, şi eu aş zice că lucrurile astea mie mi-au fost foarte clare nu de atunci, eu fac de mult timp activitate de urmărire penală, nu are ce căuta operatorul de informaţii să îmi conducă ofiţerii mei pentru că eu le spun ce au de făcut, şi le spun în scris şi motivat cum spune Codul de procedura penală, şi nu are nici ce să mă conducă pe mine procuror, în afară de cazul că, Doamne Fereşte, eu comit o infracţiune. Asa că îmi pot imagina că a fost o comisie mixtă, nu ştiu ce şi cum, că şi eu aş dori să ştiu, dar poate Inspecţia Judiciară să afle de vreo comisie de asta mixă că a facut cumva anchetele, că a făcut altcineva acte de urmărire în afara ofiţerului abilitat şi că a semnat actele prin care a dat dispoziţii procesual penale altcineva decât procurorul care trebuia să o facă. (…) În acest context, nu văd locul acestei comisii mixte! Care ce să facă această comisiei mixtă? Nu are ce… Mai ales acum… noi suntem privilegiaţi că avem un nou cadrul legal prin care ne arată foarte clar ca ofiţerii de informaţii nu au atribuţii nici măcar în materie de interceptări, de supravegheri operative, etc., decât în cazul în care avem de-a face cu infracţiuni specifice, la securitatea naţională, terorism şi alte chestiuni de acest mod. Şi, în rest, fiecare procuror care crede, este convins ferm că este magistrat al Ministerului Public trebuie să îşi conducă anchetele, să îşi conducă ofiţerii poliţiei judiciare şi să nu permită nimanui să intre în acest spaţiu de care el răspunde personal. Aaa, încalcă instituţional, se trimit prin poştă sau vine reprezentantul operatorului de informaţii cu mapa la subţioară şi prezintă conducerii unităţii ce date cred ei că au relevante pentru a se desfaşura o anchetă. În rest, numai de bine!” (Ina Cutov).

 

 

Anchete

Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință

Publicat

pe

De

O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.

„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților

Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.

Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.

Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului

Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.

„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.

Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor

Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.

Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).

Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul

Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv2 ore ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv2 ore ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv2 ore ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusivo zi ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusivo zi ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusivo zi ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusivo zi ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv