Actualitate
Cetățeanul e legat la ochi. Justiția, nu
Suntem singurul stat din lume, după știința mea, în care cetățenii nu au acces la actele normative. Deși nu ar trebui să fie așa. Cum să respecți, fără să știi ce trebuie să respecți? Cum să nu încalci, ceea ce nu știi că încalci? Și, totuși, pentru necunoașterea legii nu există iertare. Nu poți invoca niciodată necunoașterea legii în fața vreunui judecător. Vă voi descrie mai jos cum de a ajuns românul să fie legat la ochi, în timp ce zeița Justiției, care ar trebui să stea legată la ochi, privește când în stânga, când în dreapta. Și rareori drept.
După ce un act normativ este promulgat de către președintele României, acesta este trimis la Monitorul Oficial. În vederea publicării. După publicare, cetățeanul ar urma să cumpere Monitorul Oficial. Pe bani grei. Dar Monitorul Oficial rareori se găsește la chioșcuri. Sau mai degrabă niciodată. Așa că cetățenii, pentru a fi siguri că nu ratează niciun act normativ, au soluția de a se abona. Și de a plăti astfel anual o sumă foarte mare. După care așteaptă să le fie adus cu poșta acasă. Unde adună o colecție uriașă, un munte de Monitoare Oficiale, care, firește, nu cuprind doar legi ci și o mulțime de anunțuri, de care nu are nicio nevoie. Există vreo alternativă?
Da. Există o alternativă. Și anume un alt tip de abonament. Pentru accesul pe internet. Unde, în formă electronică, se întâmplă cam același lucru. Cetățeanul trebuie să scormonească printre fel de fel de anunțuri, până când identifică un nou act normativ, pe care are obligația să-l studieze. O obligație cetățeanească de maximă importanță.
Ce ne face însă cu faptul că România mai este campionaă într-un domeniu? Conform statisticilor oficiale, 40% dintre români sunt analfabeți sau analfabeți funcționali. Analfabeții funcționali sunt cei care cunosc literele, pot chiar citi pe litere, dar nu înțeleg conținutul a ceea ce citesc. Cu cei 40% de analfabeți nu e nimic de făcut. Ei nu pot cunoaște în niciun fel legea. Și pot cădea oricând într-o greșeală, care le poate fi fatală. Cu atât mai mult cu cât judecătorii nu au nicio obligație de a ține cont de faptul că un cetățean lipsit de educație fiind elementară, a fost incapabil să citească textul legii, pentru a se conforma.
Rămân însă ceilalți 60%. Dintre aceștia, o mare parte nu utilizează încă internetul. Sau pur și simplu nu au acces la internet. Prin urmare, chiar admițând că ar decidă să sacrifice anual o sumă de bani pentru a primi acces la baza de date a Monitorului Oficial, operația ar fi total inutilă în ceea ce îi privește. Ei trebuie să recurgă la cealaltă soluție. Să scoată bani din buzunar pentru a aduna acasă munți de hârtii, reprezentând toate numerele Monitorului Oficial și să-și consacre timp pentru a scotoci în căutarea actelor normative și pentru a le studia, îndeplinindu-și astfel o obligație cetățenească elementară, care în acealași timp reprezintă și un drept al fiecărei persoane.
Întrucât e absurd să ne imaginăm că 12 milioane de adulți ar fi gata să facă 12.000 de abonamente, cu care să-și rupă umerii poștașii din întreaga țară și întrucât știm foarte bine că acest lucru nu se întâmplă, rămâne să salvăm cât se poate și câți cetățeni se poate, utilizând totuși internetul. Dar niciodată nu s-a întâmplat și nici nu se va întâmpla ca pentru accesul la internet, la Monitorul Oficial să se înregistreze milioane de abonați. Pur și simplu, pentru că cei care au acces la internet și îl utilizează nu au și suficienți bani pentru a plăti acest abonament. Și atunci care este soluția?
În urmă cu câțiva ani, când eram parlamentar, m-am alăturat unei inițiative alături de mulți alți senatori și deputați, prin care intenționam să legiferăm gratuitatea acestui serviciu pentru toți cetățenii Româiei. Din rațiunile prezentate mai sus. Dar Victor Ponta, care era prim-ministru, nu a fost de acord. Iar socrul său, Ilie Sârbu, care conducea grupul parlamentar PSD, majoritar, întrucât exista și atunci o coaliție formată din mai multe partide, s-a opus la rândul său proiectului de act normativ, iar acesta nu a mai fost adoptat.
Și, astfel, în timp ce vorbim despre domnia legii și despre statul de drept până ni se răcește gura, ne plasăm printre puținele state ale lumii în care cetățeni sunt privați de un drept elementar. Dreptul de a avea acces gratuit, liber, la conținutul actelor normative. Ciudat. Dintre toate vocile care vorbesc în contradictoriu despre așa-zisul stat de drept, nu am auzit nici măcar una, fie ea și de la #Rezist, care să recunoască cinstit că, măcar sub acest aspect, trăim într-un stat nedrept.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 17 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 17 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 17 oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



