Actualitate
EXPLOZIV/Concluzia-soc a unor dezvaluiri fierbinti: Iohannis, salvat in 2014 de Tariceanu
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Pentru prima dată, în episodul difuzat aseară din interviul-fluviu, Sebastian Ghiță a expus clar, cu subiect și predicat, o teorie care a circulat mai degrabă furișat, în ultimii ani în mediile politice ori în unele analize din presă. O expunere, dacă vreți, a planurilor reale din anul prezidențial 2014, pe tabere, cu strategii, cu mijloace și fără prea mare legătură, din păcate, cu democrația. O bătălie pe care descoperim că a cîștigat-o, finalmente, actualul președinte, în mod straniu, doar grație unui outsider, Călin Popescu Tăriceanu.
”Cineva care a avut un interes să influențeze rezultatul din alegerile prezidențiale, adică s-o pună pe Elena Udrea în urma Monicăi Macovei” a spus Ghiță în interviul luat de Ion Cristoiu, cu referire la regizorul celebrului scandal al fotografiilor de la Paris, din 2014.
Cine și de ce?
Simplu, explică același Ghiță.
Pentru că exista o grupare, în jurul președintelui, care voia ca Elena Udrea să ocupe locul trei după primul tur al prezidențialelor, la fel cum o grupare din jurul lui Florian Coldea avea același plan pentru Monica Macovei.
În ambele variante, între cele două tururi de scrutin am fi asistat la mult-așteptata, pe atunci, bombă, anume eliminarea lui Klaus Iohannis din cursă de către ÎCCJ, prin verdictul în cazul procesului de incompatibilitate. Caz în care acesta ar fi fost descalificat, iar bătălia s-ar fi dus între locurile 2 și 3.
Ponta și Udrea.
Sau Ponta și Macovei.
„Dacă ajungea Udrea pe trei, ne trezeam cu ea candidata dreptei!” mai spune, pe bună dreptate, Ghiță.
Vrînd-nevrînd, în spatele ei s-ar fi grupat toți adversarii PSD, maximizîndu-i șansele pentru Cotroceni. Iar mai apoi, ale lui Băsescu pentru palatul Victoria.
”Elena Udrea iese pe trei, adică Ponta, Iohannis și Elena Udrea. Așa voia Elena Udrea. Dar planul domnului Coldea era să fie Monica Macovei” afirmă Ghiță. ”Minunea anticorupției, Monica Macovei, mama, spaima, bunica lui Portocală…” mai completează el, înțepător.
Ghiță mai spune că filarea Elenei Udrea la Paris a fost opera lui Coldea, care avea un interes clar în compromiterea acesteia: ”Să nu ajungă Elena Udrea pe locul trei, pentru că altfel Băsescu ar fi încercat s-o pună președinte și să-l oblige pe Coldea să-l declare incompatibil pe Iohannis, cu ajutorul Înaltei Curți, a Liviei Stanciu”.
Într-adevăr, dificilă misiune pentru Florian Coldea: să fenteze revocarea de către președinte și să aibă, totodată, nu unul, ci doi candidați pregătiți pentru Cotroceni, pentru a fi sigur că acolo nu ajunge Ponta, cel care îi transmisese, deja, că va trebui să-și caute de lucru dacă ajunge la palat.
Fostul adjunct de la SRI a ”mers” și cu Iohannis, și cu Macovei, în timp ce Băsescu își folosea ultimele resurse de autoritate ”trăgînd” pentru Udrea.
Monica Macovei, ce-i drept, furnizase o mare surpriză prin candidatura prezidențială, din mai multe motive.
Prima era că avea statutul de membru al PDL, iar partidul avea deja opțiunea Klaus Iohannis pentru Cotroceni. După ce și-a strîns semnăturile de susținere din postura ilegală de candidat membru PDL, încălcînd statutul și decizia partidului, ea a demisionat, finalmente, acuzîndu-l pe Iohannis că nu a dovedit că e un om al dreptei, un luptător anticorupție și un susținător al statului de drept.
A doua era că o candidatura prezidențială independentă presupune bani, logistică, resurse umane, sprijin media șamd. Macovei nu prea avea nimic din toate astea, cel puțin la vedere, spre deosebire de Elena Udrea.
Și totuși, nu a ezitat să se arunce în cursă cu capul înainte.
Acum, aflăm și cine o sprijinea, din umbră. Inclusiv prin aranjarea arestării, cu cîteva zile înaintea alegerilor, a fostului soț al Elenei Udrea și altor foști apropiați.
Pentru ca planul să meargă, era necesară, însă gestionarea cu mare atenție a situației lui Klaus Iohannis.
Procesul său de incompatibilitate trebuie dirijat astfel încît să funcționeze perfect, dacă va fi cazul, dar să nu-l incomodeze dacă va trebui să rămînă candidatul lui Coldea, pe fondul unui eșec al lui Macovei.
Să amintim, pe scurt, evoluția de-a dreptul explozivă a evenimentelor, pe care am consemnat-o, cîndva, într-un material:
În 24 aprilie 2013, ANI anunţa că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În 2 iulie, ANI a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de strămutare a dosarului de incompatibilitate de la Curtea de Apel Alba-Iulia la o altă instanţă egală în grad. ÎCCJ a respins însă cererea.
Pe 25 septembrie 2013, Iohannis a câştigat procesul intentat ANI.
ANI a făcut, evident, recurs.
Ce a urmat?
Nimic.
Timp de un an de zile.
Pînă în toamna anului electoral 2014.
Între timp, au mai fost ceva evenimente ”colaterale”.
În aprilie 2014, întrebat de reporterii Kamikaze ce ar face dacă ar pierde procesul cu ANI și ar fi declarat incompatibil, Iohannis răspunde: ”Aș rămâne un simplu politician neamț din România, așa e. Dar găsim noi o soluție nemțească și în situația aceea, deși sper să nu ajungem acolo”.
În luna iunie, Iohannis mai nuanțează puțin, declarînd că, in situatia in care va pierde procesul de incompatibilitate cu ANI, se va retrage din functia de primar al Sibiului, mentionand insa ca nu considera ca va pierde procesul aflat la ICCJ.
În iulie 2014, CCR hotărăște că o condamnare în baza Legii ANI interzice candidatura la orice funcţie eligibilă, timp de trei ani. Decizia de interpretare îl afecta și pe Klaus Iohannis, care ar fi ieșit automat din cursa prezidențială în cazul pierderii procesului cu ANI.
Pe 25 iulie, la Realitatea TV, viitorul director al SRI, Eduard Hellvig, dezminte orice posibilă pierdere a procesului: ”Nu se va intampla asa ceva! Iohannis a castigat mereu cu ANI si sunt convins ca va castiga si acum. O sa vedeti ca Iohannis va fi cartea castigatoare”.
Pe 5 august 2014, într-o conferință de presă, Iohannis afirmă că ”Sunt extrem de calm şi liniştit în această chestiune”.
La jumătatea lunii septembrie, surpriză: confirmînd strălucit unele zvonuri de peste vară, ANI cere ÎCCJ să pună urgent pe rol procesul Iohannis, alături de alte cîteva zeci de dosare similare. Judecătorii se conformează și fixează termen pe 25 septembrie 2014.
Pe 30 septembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul ANI, la completul de filtrare, cu menţiunea ca părţile să formuleze în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare. ANI se conformează pe 3 octombrie, în chiar ziua în care a primit raportul de la ICCJ, în schimb Iohannis trimite documentele abia în data de 17 octombrie, deși candidatul susține permanent că e interesat în finalizarea cît mai grabnică a procesului.
Ulterior, instanța stabilește ca termen de judecată data de 18 noiembrie, deși judecătorii aveau, legal, posibilitatea să dea verdictul în aceeași zi în care au admis recursul.
Pe 22 octombrie, ANI face o cerere specială către ÎCCJ, de judecare cu celeritate a procesului cu Iohannis, care este, însă, respinsă.
Pe 23 octombrie, Traian Băsescu afirmă că ”O decizie a instanței de incompatibilitate după validarea mandatului și după începerea exercitării funcției suspendă exercitarea funcției de către președinte”.
Pe 30 octombrie, Monica Macovei afirmă că alegerile vor trebui repetate dacă Iohannis pierde procesul cu ANI.
Pe 16 noiembrie, Iohannis ajunge președinte și apar speculații potrivit cărora procesul va fi întrerupt din cauza imunității prezidențiale.
Pe 17 noiembrie, ÎCCJ amînă, în mod ciudat, judecarea procesului cu încă o săptămînă, pentru data de 25 noiembrie.
Pe 25 noiembrie, opinia publică află că ÎCCJ a admis recursul ANI – deși acesta lucru părea deja petrecut încă din 30 septembrie – și fixează drept termen de judecată ziua de 14 ianuarie 2015.
Adică după alegerile prezidențiale. Punct final.
Ce se întîmplase între timp?
Simplu: după primul tur al alegerilor, nici Udrea, nici Macovei nu ocupaseră locul trei, care le-ar fi trimis în finală prin descalificarea lui Iohannis, fie de către sforarii lui Băsescu, fie de către cei ai lui Coldea.
Ci Călin Popescu Tăriceanu, care adunase, ca independent, peste jumătate de milion de voturi (5,36%).
A fost lovitura de grație pentru taberele sus-pomenite, care au trebuit să se resemneze cu varianta Iohannis.
Lovitura care trebuia să-i ia gîtul actualului președinte nu s-a mai produs.
Tăriceanu: ”Știam de planul cu Udrea pe locul 3!”
Într-o declarație acordată azi Inpolitics, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, mărturisește că știa, în perioada alegerilor din 2014, despre scenariul cu Udrea menită să ocupe locul trei pentru a accede apoi în finală. Nu și de cel cu Macovei, care e o noutate pentru el.
”Eu știam de prima variantă, de a doua e prima dată cînd aud. Era evident că Băsescu și Udrea doreau ca ea să iasă pe locul trei, iar Udrea a și cheltuit foarte mult în acest sens. Asta era dorința, să o propulseze pe doamna Udrea pe locul trei, dar nu știam alte detalii, pentru că nu mai aveam multe contacte cu cei care lucrau pentru ea, cum s-a întîmplat, spre exemplu, în 2012, cînd cei care lucrau pentru Băsescu în campanie erau foștii mei consultanți. Și abia acum am aflat, de cînd cu procesul pe care îl am, c
Actualitate
Clasamentul ponderii femeilor arată cam așa
(Preluare Inpolitics):
PNL și PSD sunt partide marcate de misoginism politic, avînd o cotă mai mult decît redusă de femei în forurile de conducere, chiar la nivel de avarie, în cazul liberalilor. Într-un material pentru Canal 33, fosta deputată liberală Adriana Săftoiu trece în revistă cifrele reprezentării femeilor în partidele parlamentare, iar concluziile nu sunt foarte îmbucurătoare.
”Ca să nu rămân în „capcana” discursului feminist – care, consideră unii, poate fi la fel de pernicios precum cel misogin – am numărat paritatea în birourile de conducere ale partidelor parlamentare care au candidat la ultimele alegeri, așa cum apar pe propriile site-uri.
La PSD, conducerea este formată din președinte, vicepreședinți pe domenii și pe regiuni, respectiv 17 persoane, dintre care 3 femei.
La PNL, din 47 de persoane care formează echipa de conducere (președinte, prim-vicepreședinți, vicepreședinți și membri Bex), 4 sunt femei.
La USR, Biroul Național care formează conducerea este alcătuită din 24 de persoane, dintre care 4 femei.
La UDMR, Prezidiul Uniunii și Prezidiul Executiv este format din 18 persoane dintre care 6 femei, cel mai bine din punct de vedere al reprezentativității femeilor. De remarcat și lipsa cumului de funcții ca normă.
La AUR, din 24 de persoane (președinte, președinte CNC, președinte Senat, prim-vicepreședinte, secretar general și Biroul de Conducere care are și membri supleanți), 6 sunt femei” scrie fosta deputată.
Clasamentul ponderii femeilor arată cam așa:
1) UDMR – 33,3%
2) AUR – 25%
3) PSD – 17,6%
4) USR – 16,6%
5) PNL – 8,5%
Actualitate
Putin și rușii ne privesc încă ca pe niște frați întru credință
Ucraina este astăzi o țară prăbușită, după doi ani de război în care a jucat rolul de proxy într-o confruntare în care occidentul colectiv a încercat, fără succes, să pună Rusia la pământ.
Milioane multe de ucraineni sunt în bejenie prin lume, sute de mii de bărbați, poate peste 500.000, au murit, iar familiile lor au rămas fără susținere, infrastructura ucraineană este praf în urma bombardamentelor, iar singura speranță a lor e că războiul se va sfârși rapid și compania Black Rock, că așa a decis domnul Zelenski, va începe să cheltuiască banii pentru reconstrucție, dar asta doar cu condiția ca americanii și europenii să aibă de unde să îi dea, da, deoarece uriașa criză economică ce ne pândește la orizont ar putea să pună pe butuci economiile Occidentului colectiv. Nu discut astăzi decât rezultatul războiului, îmi cunoașteți părerile despre responsabili, iar Ucraina a ajuns în această situație tragică având o armată numeroasă, bine dotată și antrenată în ultimii 10 ani de către americani.
România, în schimb, apare azi ca țara desemnată deja ca să continue lupta cu Rusia, să fie următorul proxy de după sleirea Ucrainei și capitulare. Politicienii noștri sunt cei mai rusofobi, cei mai activi în a jigni și provoca Rusia, în condițiile în care am fost ocoliți de orice amenințare directă din partea lui Putin și ai săi. În paralel, ni se spune și că trebuie să fim liniștiți, deoarece, în caz de atac din partea Rusiei, noi, vezi, Doamne, suntem protejați de scutul NATO, iar partenerii noștri o să ne sară rapid în ajutor. Să zicem că vom fi ajutați, deși eu pariez deja că nu vom fi, sau, dacă vom fi, acest lucru se va întâmpla la un nivel mai scăzut decât cel în care a fost sprijinită Ucraina.
Disponibilitatea și potențialul militar occidental sunt sleite; s-a văzut asta clar în ultimele luni. Deci e limpede că cel puțin o perioadă va trebui să ne descurcăm singuri în fața unor potențiale atacuri ale Rusiei. Numai că noi n-avem cu ce ne apăra! Nu prea avem armată, rezerviști antrenați nici atât, armamentul nostru este medieval, iar cel nou e insuficient sau se află pe drum, contractat și nelivrat, cele câteva mii de soldați străini din trupele NATO, cu armamentul din dotarea lor, de pe teritoriul României, ar putea face față maximum două-trei zile în cazul unui atac masiv al rușilor, generalii României stau prin studiouri TV și îndrugă minciunele. Nu o mai lungesc, dar vă rog să operați cu ideea că suntem cei mai slabi din punct de vedere militar din regiune. Nici măcar nu ne putem compara cu Polonia, iar Ungaria sau Serbia la rândul lor ne depășesc net din punct de vedere militar. Suntem cei mai guralivi și provocatori la adresa Rusiei, dar și cei mai slabi și ușor de neutralizat. Nu vreau să provoc panică, dar când niște idioți vorbesc despre războiul în care vom fi implicați și ne vom descurca cumva, trebuie doar să priviți la ucraineni și la drama lor ca să pricepeți că nouă ni se poate întâmpla mult mai rău.
Știți ce ne-ar putea salva? Ortodoxia! Adică faptul că Putin și rușii ne privesc încă ca pe niște frați întru credință. Patriarhul Daniel povestea anii trecuți celor din Sinod că Putin, cu ocazia vizitei Preafericitului nostru la Moscova, l-a întrebat ce ar putea face pentru „frații săi români”; nevrând să riște vreun răspuns incorect sau interpretabil, patriarhul nostru i-a răspuns că poate să facă ceea ce îi dictează sufletul său de frate ortodox. Atât. Apoi să știți că doar în așa ceva ne mai e speranța, în condițiile provocărilor cu efect sinucigaș pe care le execută politicienii noștri la adresa Rusiei, iar acesta e și motivul pentru care ieri l-am anatemizat pe Patriarhul Daniel, ce avea oportunitate mare ca să consolideze această legătură spirituală cu rușii printr-un gest simplu și normal de compasiune și solidaritate cu drama rușilor, gest pe care patriarhul refuză să-l facă. De acum înainte, prin prisma cinismului americanilor, ce pare că vor să continue războiul cu prețul morții și distrugerii altora, aveți toate motivele să deveniți cu adevărat îngrijorați de soarta voastră, a copiilor voștri și poate a nepoților voștri. Ce puteți face? Să ieșiți din această pasivitate inconștientă de tip sinucigaș și să cereți în mod activ stoparea provocărilor la adresa rușilor, la pachet cu militarea pentru pace urgentă din partea celor pe care i-ați ales și-i veți alege în 2024.
Cozmin Gușă
(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Actualitate
Partidul Mișcarea Populară (PMP) este formațiunea care și-a trădat electoratul, cum bine a sintetizat Mihail Neamțu într-o analiză recentă
Răspunsul la această întrebare poate părea de la sine înțeles, dar în vremurile confuze pe care le trăim, neo-marxismul se marketează pe sine ca fiind „Alianța Dreapta Unită”.
În România post-revoluționară, cei care susțin disoluția familiei și a națiunii, ignoră libertatea individului, promovează uciderea pruncilor ca „drept al omului”, se pot promova ca fiind „de dreapta”.
Despre „Uniunea Salvați România” nu sunt multe de spus. Deși s-au prezentat, de la înființare, ca fiind „de dreapta”, USR s-a remarcat doar prin susținerea celor mai fanatice precepte ideologice ale extremei de stânga.
USR a fost vârf de lance împotriva Referendumului pentru Familie din 2018 și un promotor constant al ideologiei LGBT.
Sunt atât de toleranți cei de la USR, încât Elena Lasconi a fost scoasă de pe listele de la europarlamentare după ce a declarat că familia este formată doar între un bărbat și o femeie.
De la propunerile legislative privind legalizarea parteneriatului civil la educația sexuală obligatorie pentru copii, începând cu clasa a V-a.
Drepturile individuale?
USR a fost cel mai aprig susținător al vaccinării obligatorii. De altfel, miniștri USR ai Sănătății au achiziționat zeci de milioane de doze de vaccin, acționând ca veritabili agenți ai Big Pharma și ai Ursulei von der Leyen.
Programul electoral al USR pentru europarlamentare este simplu: disoluția statului național român în conglomeratul de la Bruxelles.
În fine, cei care pretind că salvează România au votat în 2023 pentru suprimarea suveranității statelor naționale și pentru înlocuirea termenilor „femeie și bărbat” din tratatele UE cu „gen”.
Citește: De ce un creștin și un patriot nu poate vota cu Partidul Comasat Român (PSD-PNL) la viitoarele alegeri
Celălalt membru al Alianței Marxiste și-a pus „dreapta” chiar în denumire. Forța Dreptei este formațiunea condusă de fostul premier Ludovic Orban.
Cum a fost „de dreapta”, Orban, în timp ce a guvernat? A instituit cele mai draconice măsuri de carantinare a populației, într-un total dispreț față de lege și față de drepturile cetățeanului.
Ludovic Orban a supervizat închiderea bisericilor de Paști, decizie fără precedent în istoria recentă a României.
Tot sub „dreapta” guvernare a lui Ludovic Orban a luat ființă prima comisie de cenzură a informațiilor, de după 1989.
Lipsit de orice transparență, „Grupul de Comunicare Strategică” instituit de Orban s-a ocupat de închiderea unor siteuri. Căpetenia „grupului” nu a absolvit nici măcar studiile universitare.
Singurul și cel mai important merit al lui Manciu: susținerea necondiționată a lui Klaus Iohannis.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) este formațiunea care și-a trădat electoratul, cum bine a sintetizat Mihail Neamțu într-o analiză recentă.
Mai poate fi de dreapta un partid care se duce cu brațele deschise către „Renew Europe”? Către grupul european cel mai radical din Parlamentul de la Bruxelles? În grupul cel mai pro cenzură, pro LGBT, pro război, pro identitate digitală?
Mihai Neamțu
-
Exclusivacum 2 zile
WHITE TOWER (XXV)/Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower
-
Exclusivacum o zi
Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine”
-
Exclusivacum 3 zile
WHITE TOWER (XXIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER: copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie!
-
Ancheteacum 2 zile
INTOARCEREA “RABINULUI”
-
Exclusivacum 4 zile
Este dezonorant pentru un șef de poliție să se păteze în jocurile murdare ale politicienilor
-
Exclusivacum 2 zile
Ameninţări drastice din partea poliţiştilor şi agenţilor din penitenciare/Sindicaliştii ameninţă că măsurile pe care le vor lua, vor fi şi mai drastice in data de 9 Mai 2024
-
Exclusivacum 3 zile
Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul” Oficial a intocmit un ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI
-
Exclusivacum 4 zile
„Polițiștii și militarii nu suntem sclavii nimănui, iar niște drepturi acordate parțial nu sunt decât o altă ofensă adusă la sacrificiile pe care le facem și serviciul adus de către noi la menținerea ordinii publice și a siguranței naționale”