Actualitate
EXPLOZIV/Concluzia-soc a unor dezvaluiri fierbinti: Iohannis, salvat in 2014 de Tariceanu
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Pentru prima dată, în episodul difuzat aseară din interviul-fluviu, Sebastian Ghiță a expus clar, cu subiect și predicat, o teorie care a circulat mai degrabă furișat, în ultimii ani în mediile politice ori în unele analize din presă. O expunere, dacă vreți, a planurilor reale din anul prezidențial 2014, pe tabere, cu strategii, cu mijloace și fără prea mare legătură, din păcate, cu democrația. O bătălie pe care descoperim că a cîștigat-o, finalmente, actualul președinte, în mod straniu, doar grație unui outsider, Călin Popescu Tăriceanu.
”Cineva care a avut un interes să influențeze rezultatul din alegerile prezidențiale, adică s-o pună pe Elena Udrea în urma Monicăi Macovei” a spus Ghiță în interviul luat de Ion Cristoiu, cu referire la regizorul celebrului scandal al fotografiilor de la Paris, din 2014.
Cine și de ce?
Simplu, explică același Ghiță.
Pentru că exista o grupare, în jurul președintelui, care voia ca Elena Udrea să ocupe locul trei după primul tur al prezidențialelor, la fel cum o grupare din jurul lui Florian Coldea avea același plan pentru Monica Macovei.
În ambele variante, între cele două tururi de scrutin am fi asistat la mult-așteptata, pe atunci, bombă, anume eliminarea lui Klaus Iohannis din cursă de către ÎCCJ, prin verdictul în cazul procesului de incompatibilitate. Caz în care acesta ar fi fost descalificat, iar bătălia s-ar fi dus între locurile 2 și 3.
Ponta și Udrea.
Sau Ponta și Macovei.
„Dacă ajungea Udrea pe trei, ne trezeam cu ea candidata dreptei!” mai spune, pe bună dreptate, Ghiță.
Vrînd-nevrînd, în spatele ei s-ar fi grupat toți adversarii PSD, maximizîndu-i șansele pentru Cotroceni. Iar mai apoi, ale lui Băsescu pentru palatul Victoria.
”Elena Udrea iese pe trei, adică Ponta, Iohannis și Elena Udrea. Așa voia Elena Udrea. Dar planul domnului Coldea era să fie Monica Macovei” afirmă Ghiță. ”Minunea anticorupției, Monica Macovei, mama, spaima, bunica lui Portocală…” mai completează el, înțepător.
Ghiță mai spune că filarea Elenei Udrea la Paris a fost opera lui Coldea, care avea un interes clar în compromiterea acesteia: ”Să nu ajungă Elena Udrea pe locul trei, pentru că altfel Băsescu ar fi încercat s-o pună președinte și să-l oblige pe Coldea să-l declare incompatibil pe Iohannis, cu ajutorul Înaltei Curți, a Liviei Stanciu”.
Într-adevăr, dificilă misiune pentru Florian Coldea: să fenteze revocarea de către președinte și să aibă, totodată, nu unul, ci doi candidați pregătiți pentru Cotroceni, pentru a fi sigur că acolo nu ajunge Ponta, cel care îi transmisese, deja, că va trebui să-și caute de lucru dacă ajunge la palat.
Fostul adjunct de la SRI a ”mers” și cu Iohannis, și cu Macovei, în timp ce Băsescu își folosea ultimele resurse de autoritate ”trăgînd” pentru Udrea.
Monica Macovei, ce-i drept, furnizase o mare surpriză prin candidatura prezidențială, din mai multe motive.
Prima era că avea statutul de membru al PDL, iar partidul avea deja opțiunea Klaus Iohannis pentru Cotroceni. După ce și-a strîns semnăturile de susținere din postura ilegală de candidat membru PDL, încălcînd statutul și decizia partidului, ea a demisionat, finalmente, acuzîndu-l pe Iohannis că nu a dovedit că e un om al dreptei, un luptător anticorupție și un susținător al statului de drept.
A doua era că o candidatura prezidențială independentă presupune bani, logistică, resurse umane, sprijin media șamd. Macovei nu prea avea nimic din toate astea, cel puțin la vedere, spre deosebire de Elena Udrea.
Și totuși, nu a ezitat să se arunce în cursă cu capul înainte.
Acum, aflăm și cine o sprijinea, din umbră. Inclusiv prin aranjarea arestării, cu cîteva zile înaintea alegerilor, a fostului soț al Elenei Udrea și altor foști apropiați.
Pentru ca planul să meargă, era necesară, însă gestionarea cu mare atenție a situației lui Klaus Iohannis.
Procesul său de incompatibilitate trebuie dirijat astfel încît să funcționeze perfect, dacă va fi cazul, dar să nu-l incomodeze dacă va trebui să rămînă candidatul lui Coldea, pe fondul unui eșec al lui Macovei.
Să amintim, pe scurt, evoluția de-a dreptul explozivă a evenimentelor, pe care am consemnat-o, cîndva, într-un material:
În 24 aprilie 2013, ANI anunţa că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În 2 iulie, ANI a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de strămutare a dosarului de incompatibilitate de la Curtea de Apel Alba-Iulia la o altă instanţă egală în grad. ÎCCJ a respins însă cererea.
Pe 25 septembrie 2013, Iohannis a câştigat procesul intentat ANI.
ANI a făcut, evident, recurs.
Ce a urmat?
Nimic.
Timp de un an de zile.
Pînă în toamna anului electoral 2014.
Între timp, au mai fost ceva evenimente ”colaterale”.
În aprilie 2014, întrebat de reporterii Kamikaze ce ar face dacă ar pierde procesul cu ANI și ar fi declarat incompatibil, Iohannis răspunde: ”Aș rămâne un simplu politician neamț din România, așa e. Dar găsim noi o soluție nemțească și în situația aceea, deși sper să nu ajungem acolo”.
În luna iunie, Iohannis mai nuanțează puțin, declarînd că, in situatia in care va pierde procesul de incompatibilitate cu ANI, se va retrage din functia de primar al Sibiului, mentionand insa ca nu considera ca va pierde procesul aflat la ICCJ.
În iulie 2014, CCR hotărăște că o condamnare în baza Legii ANI interzice candidatura la orice funcţie eligibilă, timp de trei ani. Decizia de interpretare îl afecta și pe Klaus Iohannis, care ar fi ieșit automat din cursa prezidențială în cazul pierderii procesului cu ANI.
Pe 25 iulie, la Realitatea TV, viitorul director al SRI, Eduard Hellvig, dezminte orice posibilă pierdere a procesului: ”Nu se va intampla asa ceva! Iohannis a castigat mereu cu ANI si sunt convins ca va castiga si acum. O sa vedeti ca Iohannis va fi cartea castigatoare”.
Pe 5 august 2014, într-o conferință de presă, Iohannis afirmă că ”Sunt extrem de calm şi liniştit în această chestiune”.
La jumătatea lunii septembrie, surpriză: confirmînd strălucit unele zvonuri de peste vară, ANI cere ÎCCJ să pună urgent pe rol procesul Iohannis, alături de alte cîteva zeci de dosare similare. Judecătorii se conformează și fixează termen pe 25 septembrie 2014.
Pe 30 septembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul ANI, la completul de filtrare, cu menţiunea ca părţile să formuleze în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare. ANI se conformează pe 3 octombrie, în chiar ziua în care a primit raportul de la ICCJ, în schimb Iohannis trimite documentele abia în data de 17 octombrie, deși candidatul susține permanent că e interesat în finalizarea cît mai grabnică a procesului.
Ulterior, instanța stabilește ca termen de judecată data de 18 noiembrie, deși judecătorii aveau, legal, posibilitatea să dea verdictul în aceeași zi în care au admis recursul.
Pe 22 octombrie, ANI face o cerere specială către ÎCCJ, de judecare cu celeritate a procesului cu Iohannis, care este, însă, respinsă.
Pe 23 octombrie, Traian Băsescu afirmă că ”O decizie a instanței de incompatibilitate după validarea mandatului și după începerea exercitării funcției suspendă exercitarea funcției de către președinte”.
Pe 30 octombrie, Monica Macovei afirmă că alegerile vor trebui repetate dacă Iohannis pierde procesul cu ANI.
Pe 16 noiembrie, Iohannis ajunge președinte și apar speculații potrivit cărora procesul va fi întrerupt din cauza imunității prezidențiale.
Pe 17 noiembrie, ÎCCJ amînă, în mod ciudat, judecarea procesului cu încă o săptămînă, pentru data de 25 noiembrie.
Pe 25 noiembrie, opinia publică află că ÎCCJ a admis recursul ANI – deși acesta lucru părea deja petrecut încă din 30 septembrie – și fixează drept termen de judecată ziua de 14 ianuarie 2015.
Adică după alegerile prezidențiale. Punct final.
Ce se întîmplase între timp?
Simplu: după primul tur al alegerilor, nici Udrea, nici Macovei nu ocupaseră locul trei, care le-ar fi trimis în finală prin descalificarea lui Iohannis, fie de către sforarii lui Băsescu, fie de către cei ai lui Coldea.
Ci Călin Popescu Tăriceanu, care adunase, ca independent, peste jumătate de milion de voturi (5,36%).
A fost lovitura de grație pentru taberele sus-pomenite, care au trebuit să se resemneze cu varianta Iohannis.
Lovitura care trebuia să-i ia gîtul actualului președinte nu s-a mai produs.
Tăriceanu: ”Știam de planul cu Udrea pe locul 3!”
Într-o declarație acordată azi Inpolitics, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, mărturisește că știa, în perioada alegerilor din 2014, despre scenariul cu Udrea menită să ocupe locul trei pentru a accede apoi în finală. Nu și de cel cu Macovei, care e o noutate pentru el.
”Eu știam de prima variantă, de a doua e prima dată cînd aud. Era evident că Băsescu și Udrea doreau ca ea să iasă pe locul trei, iar Udrea a și cheltuit foarte mult în acest sens. Asta era dorința, să o propulseze pe doamna Udrea pe locul trei, dar nu știam alte detalii, pentru că nu mai aveam multe contacte cu cei care lucrau pentru ea, cum s-a întîmplat, spre exemplu, în 2012, cînd cei care lucrau pentru Băsescu în campanie erau foștii mei consultanți. Și abia acum am aflat, de cînd cu procesul pe care îl am, c
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
-
Exclusivacum 8 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 5 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii



