Anchete
Pacaleala cu discursul/Iohannis si cacealmaua patriotismului – Comisarul de Prahova
A spune despre Klaus Iohannis ca nu il vad patriot pe cat vrea el sa arate nu cred ca este o calomnie. Si nici insulta nu este. Nu il acuz de vreo infractiune, ca sa se simta ofensat, caci lipsa de patriotism nu e o fapta penala. Este doar o imagine pe care ochiul meu asa o percepe. Sigur, este un gest frumos ca isi duce mana la inima cand se canta imnul, dar, daca imi aduc aminte cum instiga romanii impotriva romanilor, deja cochetez cu ideea ca a vazut prea multe filme americane indoielnice.
Iohannis isi joaca toate cartile posibile, sperand ca Romania il va crede pe cuvant
Discursurile lui gem de cuvinte frumoase, de apreciere si bun-simt. Ne iubeste pe toti la fel de mult. De aia si cred ca ne imparte in romanii lui si restul. Cand se amesteca in politica scoate cele mai chibzuite cuvinte, incepand cu „o gasca de penali” si incheind cu „terminati cu topaiala fiscala”. Cred ca se refera la Calusarii, dans prea dinamic pentru el. Poate prefera Dansul fetelor de la Capalna, mai lent, cam ca o vorbire de ardelean plictisit.
Romania ii face in ciuda
Domnul presedinte – si nici acum nu sunt dumirit de ce il scriu unii cu litera mare – a repus recent pe tapet un plan de care uita periodic. Cand ciclul amneziei expira, il scoate de prin sertare si ne vorbeste iar de el. Este minunatul Proiect pentru Romania. Nu fiti chitrosi, ca suna bine. Dar, cam atat, doar suna. Daca arunci un ochi pe site-ul Presedintiei, descoperi ca totusi s-ar lucra la Proiect. Afli ca, in 2018, bunaoara, n-a vut loc nicio reuniune a grupurilor de lucru. Ce vrea Proiectul? Vrea o Romanie prospera si moderna. Ce frumos, Doamne! Nu altfel decat cea de care vorbeste in fiecare discurs ba in tara, ba la Bruxelles. Exact aceeasi. Ghinion, caci Romania i-a facut si inca ii face in ciuda. Desi el ii sta in frunte si o reprezinta pana si in Tenerife, cand e in concediu, Romania se asaza pe labele din spate si nu prospera. Dar nici cu modernizarea nu sta mai bine, e la acelasi stadiu.
Aveti consens proaspat?
Ne explica domnul presedinte ca romanii au nevoie de o viziune integratoare, pe termen lung, nu una a intereselor politice de moment. Nu vine cu explicatii, asa ca nu aflam cui apartine viziunea. Lui, Uniunii Europene, SUA? Nu cred ca e vorba coalitia PSD-ALDE, ea sigur intra la interese politice de moment, la cat de mult o iubeste Iohannis. Si stati, ca am mai aflat ceva. Anume, ca „Presedintele Romaniei considera ca un astfel de demers poate fi conturat numai prin consens si pus in slujba unui obiectiv care sa-i uneasca pe cetatenii acestei tari”. Traduceti fiecare, acasa, si vedeti ce intelegeti. Eu, de exemplu, nu am inteles de ce „Presedinte” cu „P” si daca unirea cetatenilor acestei tari se refera la romanii lui sau la noi. Eu, oricum, nu pot sa fiu un roman de-al lui. Imi lipseste consensul si, pe vremea asta, dracu’ bate supermarketurile sa intrebe daca au asa ceva sau cand aduc.
Pacaleala cu discursul
Recent, domnul Iohannis a vorbit, din nou, despre Proiectul de tara. Va mai vorbi, cred eu, de inca vreo zece ori pana la sfarsitul lui noiembrie. Ca niciodata. Nu pentru ca l-ar inghesui din urma vreun ceva nerealizat, ci pentru ca este Anul Centenarului. 100 de ani de la Marea Unire nu se pot celebra cu discursuri la Bruxelles, trebuie ceva local, patriotic, sa planga romanul ca prostul cand se uita in gura lui. Trebuie ceva care sa faca sa tresara statuile din Alba Iulia si megafoanele cu urale si aplauze inregistrate. Ceva care sa infioreze sanii sepepistelor, pe sub bundita, daca nu de bucuria prinderii in hora cu Iohannis, macar de frigul de la 1 Decembrie. De aia si spun ca Proiectul pentru Romania e numai bun de scos in fata. Ceva care sa ne arate ca patriotismul nu e o vorba in vant, ci un discurs.( Valentin Boeru).
Anchete
Reactivarea Secției pentru procurori în materie disciplinară: Dosare vechi și controverse în Justiție
Secția pentru procurori în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii își va relua activitatea după vacanță pe 25 septembrie 2024, iar toate cele cinci dosare de pe ordinea de zi sunt vechi de cel puțin trei ani. Unul dintre aceste dosare are nu mai puțin de cinci ani, dezvăluie publicația Lumea Justiției.
Printre numele notabile de pe listă se numără Cristian Ardelean (de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor) și Bogdan Pirlog (șeful Parchetului Militar București), precum și fostul anchetator SIIJ Sorin Iasinovschi, care a părăsit magistratura prin demisie. Aprecierea negativă față de Iasinovschi provine din încercările fostului Procuror General Gabriela Scutea de a-l sancționa pentru aparițiile sale televizate legate de fraudarea alegerilor din 2020, incluzând criticile la adresa instalării Clotildei Armand la Primăria Sectorului 1.
Scutea i-a făcut lui Iasinovschi două plângeri disciplinare: una pentru o intervenție telefonică la România TV și alta pentru un interviu acordat jurnalistei Denise Rifai la Kanal D. Dosarul legat de intervenția telefonică a fost suspendat mai bine de doi ani și jumătate, așteptându-se soluționarea unor cauze în care judecătorii Cristi Vasilica Danilet și Dragoș Călin au cerut anularea mai multor ordine emise de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru.
Este important de menționat că speța disciplinară actuală împotriva lui Sorin Iasinovschi este similară cu cea anterioară, în care Gabriela Scutea a avut un parcurs încurcat la Înalta Curte. Astfel, se poate aștepta ca fosta șefă a PICCJ să se confrunte cu dificultăți în a-și susține acuzațiile, fie la CSM, fie în recurs.
În ceea ce privește celelalte cazuri, publicația Lumea Justiției nu are emoții cu privire la modul în care „Brigada Nufărul” va gestiona plângerile depuse împotriva procurorilor-activiști Cristian Ardelean și Bogdan Pirlog. (Irinel I.).
Anchete
Consiliul Federației al FSANP: Problemele și Soluțiile în Sistemul Penitenciar Discutate în Jupiter
Biroul Executiv al Sindicatului SOLIDARITATEA a participat la Consiliul Federației al FSANP, desfășurat în localitatea Jupiter, județul Constanța. Agenda întâlnirii a inclus discuții esențiale cu privire la disfuncționalitățile sistemului penitenciar și identificarea de soluții pentru provocările cu care se confruntă polițiștii de penitenciare.
Participanți și Deschiderea Ședinței
La ședință, din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), au fost prezenți domnul comisar șef de poliție penitenciară Claudiu ROMÂNU, director general adjunct, și domnul comisar șef de poliție penitenciară Marian ILIE, director al Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar. În deschiderea ședinței, domnul ROMÂNU a apreciat transparența sindicatelor și a subliniat importanța dialogului social corect și cinstit.
Problemele Întâmpinate de Unitatile Penitenciare
Fiecare lider de sindicat a adus în discuție problemele specifice unităților pe care le reprezintă. Acestea au inclus aspecte legate de dosarul de incident, statul de organizare a funcțiilor, necesitatea de noi autovehicule, digitalizarea activităților operaționale, sporurile, supraaglomerarea spațiilor de cazare și gestionarea orelor suplimentare.
Soluții Identificate
Unul dintre subiectele dezbătute a fost îmbunătățirea gestionării dosarelor de incident, prin implementarea unei aplicații software care va facilita autocompletarea documentelor. În plus, s-a discutat despre organizarea de noi posturi în structurile penitenciare, cu un obiectiv de aproximativ 1600 de posturi, din care 450 pentru sectorul medical și administrativ.
Întrebările privind utilizarea eficientă a vehiculelor au fost abordate, s-au identificat doi producători pentru actualizarea parcului auto, iar estimările sugerează livrarea de autovehicule către unități în prima jumătate a anului 2025.
Digitalizarea activităților a fost un alt subiect de interes, cu propuneri de a face apelurile deținuților prin tablete și de a elimina registrele de intrare-ieșire în favoarea soluțiilor digitale.
Desigur, au fost discutate și aspectele legate de sporurile salariale, cum ar fi sporul de psihiatrie și sporul anticorupție, și nevoia de a analiza majorarea sumelor de decont pentru ochelari de vedere și servicii medicale.
Aspecte Controversate și Mobilizarea Sindicală
Domnul președinte Cosmin Dorobanțu a exprimat îngrijorări legate de supravegherea deținuților în activități de socializare, considerând că nu este normal ca polițiștii de penitenciare să îi supravegheze pe aceștia în timpul distracțiilor, pe cheltuiala Administrației Penitenciare.
În plus, s-a decis, în unanimitate, ca în cazul divergențelor între conducerile unităților penitenciare și organizațiile sindicale, liderii să se mobilizeze pentru pichetarea respectivelor unități, promovând astfel o strategie de protest și de avertizare a autorităților.
Această întâlnire a evidențiat nu doar provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar românesc, ci și voința liderilor sindicali de a căuta soluții constructive și de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru polițiștii de penitenciare. Dialogul deschis între sindicate și ANP rămâne esențial în contextul actual, în vederea promovării unei atmosfere de colaborare și respect mutual. (Irinel I.).
Anchete
Evelina-Mirela Oprina preia conducerea Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române
-
Exclusivacum 5 zile
Breșe de securitate și controverse în conducerea IPJ Prahova sub „#rezistul” Ginel Preda
-
Exclusivacum 22 de ore
White Tower: un dosar penal care bate pasul pe loc, în spatele căruia se ascund figuri „influente” din Ploiești
-
Exclusivacum 5 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: intrebări nerezolvate și tensiuni interne (IV)
-
Exclusivacum 22 de ore
Returo: sifonarea banilor românilor – o mafie a deșeurilor sub protecție, cu conexiuni la nivel inalt
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri la Judecătoria Vălenii de Munte: Întrebări Nerezolvate și Tensiuni Interne (V)
-
Exclusivacum 3 zile
Emil Pascut: Îngrijorări legate de vânătoarea de vrăjitoare împotriva sindicatelor
-
Ancheteacum 5 zile
Prezidentialele, pe mana judecatoarei Ioana Bogdan
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul denunță „vânătoarea de vrăjitoare” orchestrată de IGPR