Anchete
Oligarhul lui Putin ataca Romania! – Comisarul de Prahova
Decizia Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), vazuta in toata lumea buna a finantelor internationale drept „interfata” Guvernului SUA de a se alipi consortiului format din gigantul spaniol Regasificadora del Noroeste si compania romaneasca Transgaz a fost privita ca si semnalul clar ca balanta pentru preluarea operatorului national grec de transport al gazelor DESFA s-a inclinat deja catre acest trio, la care s-a adaugat si Reganosa Asset Investements. Ceea ce a facut ca inclusiv la cel mai inalt nivel al Comisiei Europene, Transgaz sa fie perceput drept un nou lider regional in piata de zeci de miliarde de euro a gazelor, mai ales ca aceeasi companie continua in ritm alert si cu derularea proiectului BRUA. Cel care, dupa ce va functiona, va aduce pierderi de cel putin doua miliarde de euro anual rusilor, asta ca sa nu mai vorbim de anihilarea metodei de santaj economic practicat nu de putine ori de catre Moscova la adresa cancelariilor occidentale.

Miliardarul Ghenadi Timcenko, asociat cu belgienii care se lupta cu Transgaz pentru preluarea DESFA
Iata insa ca, la foarte putin timp dupa ce zarurile pareau sa fi fost aruncate, publicatia elena „To Vima” detinuta de influentul armator miliardar Evangelos Marinakis dezvaluia jocul murdar practicat impotriva consortiului din care facea parte si Transgaz de catre, foarte probabil, jocurile de interese din jurul celuilalt competitor ramas in „finala” pentru preluarea pachetului majoritar de 66 % din DESFA, consortiul format din Snam (Italia), Enagas International (Spania) si – mare atentie !!! – grupul belgian Fluxys. Astfel, se facea public atacul declansat prin trimiterea catre oficialii Fondului de Dezvoltare al Activelor din Republica Elena, institutia responsabila cu privatizarea companiilor de stat a unor informari „anonime”, dezamorsate insa de catre chiar Comisia Europeana, tocmai impotriva companiei Transgaz. Iar dupa ce jurnalistii eleni nu se aratau deloc mirati ca la mijloc ar putea fi „salvgardarea” intereselor economice rusesti in aceasta parte a Europei, mai multe semnale au venit atat de la Bruxelels, cat si de la Washington cu privire la faptul ca „Moscova nu va sta cu mainile in san”.

„Tarul” este cu ochii pe competitorii companiilor rusesti
Mai mult chiar, Ramona Manescu, europarlamentar roman extrem de bine conectat la varful Comisiei Europene si membru inclusiv a Comisiei pentru Afaceri Externe avea taria de a afirma raspicat ca „ rolul activ jucat extrem de serios de catre Transgaz la nivel regional afecteaza direct interesele rusesti, insa este in beneficiul securitatii energetice a intregii Uniuni Europene”. Si iata ca, dupa aceste avertismente venite din partea unora mai mult decat avizati, organe de presa romanesti, dar cu actionariat rusesc au si declansat „Jihadul” impotriva acestor proiecte vitale pentru relansarea economiei romanesti. Iar dupa o scurta perioada de deruta, iata ca structurile contrainformative romanesti si-au revenit si au reusit sa puna cap la cap informatii care arata ca, pur si simplu, in acest moment Romania este atacata economic in „razboiul gazelor” de catre interesele rusesti grupate in jurul miliardarului cu cetatenie rusa, armeana si finlandeza Ghenadi Timcenko, recunoscut la Moscova drept noul oligarh al lui Vladimir Putin. Este vorba de cel care controleaza colosul Novatek, al doilea mare jucator rus pe piata gazelor dupa Gazprom si care are nu doar afaceri, dar si o intelegere strategica pe 20 de ani cu belgienii de la Fluxys, tocmai compania implicata in privatizarea DESFA impotriva consortiului din care face parte Transgaz. Iar cum oligarhul Timcenko personal si Novatek, holding identificat ca sustinator financiar direct al Guvernului Federatiei Ruse se afla pe „lista neagra” oficiala a sanctiunilor impuse de catre Administratia Statelor Unite ale Americii dupa anexarea Crimeii, „razboiul gazelor” declansat de Moscova si in care Romania prin Transgaz este „tinta in miscare” pentru „realesul” Vladimir Putin capata deja dimensiuni geo-globale… Nu doar pentru ca astfel Moscova poate pierde 27 de miliarde de dolari, dar si pentru ca ramane fara mijlocul prin care sa controleze economic tari ca Germania, Austria sau Franta. Iar cum Transgaz este in acest moment una din „perlele coroanei” economice a Romaniei si prin asocieri precum cea cu BERD reprezinta principalul competitor pentru oligarhii lui Putin trebuie inteles ca structurile rusesti aveau tot interesul sa declanseze un razboi hibrid mediatic prin care sa „toace” companiile romanesti implicate in astfel de mega-proiecte transfrontaliere de infrastructura.

Dupa cum tot la fel de bine le revine structurilor noastre contrainformative rolul de a apara angajamentele cu partenerii externi, fiind vorba de catre chiar apararea securitatii energetice si nu doar a Romaniei si, in buna parte, chiar a Uniunii Europene !
Timcenko joaca pentru Fluxys
Catalogat de „Forbes” cu o avere personala estimata la 16,4 miliarde de dolari, Ghenadi Timcenko este unul dintre cei mai apropiati oameni de presedintele rus, fiind considerat unul dintre putinii oligarhi care mai fac parte din acest cerc restrans. Iar grupul privat controlat de acesta, Novatek, este al doilea mare jucator pe piata gazelor, dupa compania de stat Gazprom. Iar interesul lui Timcenko pentru soarta privatizarii operatorului grec al sistemului de transport al gazelor este mai mult decat clar, din moment ce Novatek este implicat „pana in gat” economic si politic vorbind in Yamal, in jurul caruia au o intelegere strategica cu partenerii de la Fluxys. Yamal este cel mai mare proiect privat in domeniul gazelor, cotat la nu mai putin de 27 de miliarde de dolari, dar considerat „marele pariu al lui Putin”, dupa ce si Guvernul Federatiei Ruse a cotizat cu doua miliarde de dolari, investitii in port si in infrastructura menita sa asigure transportul gazulul explorat in regiunea arctica din Peninsula Yamal in regiunea Asia – Pacific. Cum insa pe calea maritima de nord acest transport cu navele se poate face cel mult sapte luni pe an, perioada in care toata cantitatea este exportata direct in Japonia, Coreea de Sud si China, Novatek-ul lui Timcenko, care are o cota parte de 50,1 % din Yamal cauta cu disperare o solutie de a putea asigura transportul tot timpul anului. Iar pentru asta au nevoie de un terminal vestic. Si astfel a intrat Timcenko in asociere cu Fluxys, pentru operarea terminalului belgian de la Zeebruge.
Vor DESFA cu orice pret
Astfel ca intelegerea cu Fluxys este vitala pentru Yamal si pentru oligarhul Timcenko. De altfel, in iunie 2014, Novatek semna un acord cu Fluxys pentru implementarea proiectului Yamal cotat la peste un miliard de dolari, in timp ce trei ani mai tarziu, in iunie 2017, la Sankt Petersburg, orasul simbol pentru Regimul Putin, Pascal de Buck din partea Fluxys si Leonid Mikhelson, partenerul lui Timcenko in Novatek semnau o intelegere strategica pe 20 de ani, in care era prevazuta si apararea intereselor rusesti pe piata gazelor din tari din sudul Europei, asta ca sa fie clar de ce vor rusii ca DESFA sa fie preluata de consortiul lui Fluxys, si nu de cel „pro-american” din care face parte si Transgaz. Mai ales ca DESFA asigura transportul gazelor dinspre Turcia inspre Bulgaria…
Pe lista neagra a USA
Iar pentru a intelege mai bine razboiul ruso-american dus pe piata gazelor publicam documentele care arata ca oligarhul Ghenadi Timcenko, dar si compania Novatek controlata de acesta se afla pe lista oficiala a sanctiunilor impuse de catre Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin Office of Foreign Assets Control, dupa anexarea Crimeii de catre Rusia. Iar in documentatia oficiala americana pentru trecerea oligarhului lui Putin pe „blacklisted” se afirma ca exista probe directe privind sponsorizarea, suportul tehnologic si oferirea de servicii care arata conectarea directa intre Novatek si Guvernul Federatiei Ruse. Asa ca despre ce vorbim…? (Catalin Tache).
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 22 de orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 22 de orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



