Connect with us

Anchete

Motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM in materie disciplinara a stabilit ca Mircea Negulescu trebuie exclus din magistratura

Publicat

pe

Excluderea din magistratura a vestitului procuror DNA Mircea Negulescu (foto) este singura masura prin care se poate preveni riscul ca acesta sa comita in viitor alte abateri disciplinare. Aceasta este opinia procurorilor din CSM, care, au decis aplicarea celei mai severe sanctiuni disciplinare in cazul lui Negulescu, zis „Portocala” sau „Zdreanta”. Motivarea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara este una dura la adresa lui Mircea Negulescu, stabilindu-se ca acesta nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de procuror.

Motivarea deciziei de excludre din magistratura a procurorului Mircea Negulescu a fost prezentata in exclusivitate, luni seara 13 martie 2018, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, realizata de jurnalistul Mihai Gadea.

Iata motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM in materie disciplinara a stabilit ca Mircea Negulescu trebuie exclus din magistratura:

La individualizarea sanctiunii ce urmeaza a fi aplicata paratului procuror Mircea Negulescu, in conditiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, Sectia va avea in vedere imprejurarile, gravitatea concreta, precum si consecintele faptelor savarsite de acesta.

Avand in vedere probatoriul administrat in cauza, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea a savarsit, in diferite perioade de timp, cinci abateri disciplinare distincte, ceea ce denota un caracter repetitiv al incalcarilor normelor legale si regulamentare care instituiau in sarcina sa obligatiile impuse de statutul si demnitatea funtiei de magistrat.

De asemenea, Sectia va avea in vedere diversitatea abaterilor disciplinare savarsite de paratul procuror (art. 99 lit a) – 2 abateri disciplinare, lit. b), lit. l) si lit. i) teza I), aproape toata gama de abateri disciplinare prevazuta de art. 99 din Legea nr. 303/2004, precum si faptul ca in cadrul unei singure abateri disciplinare paratul a savarsit mai multe acte materiale fata de aceeasi persoana sau fata de persoane diferite.

In concret, Sectia retine ca paratul procuror Mircea Negulescu in cadrul abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 a adoptat un comportament necorespunzator, de natura a aduce atingere onoarei si probitatii profesionale, fata de mai multe persoane, respectiv: colegi procurori, martori si parti din dosarele aflate pe rolul parchetului, precum si jurnalisti din presa locala.

Astfel, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea, in cadrul discutiei telefonice din data de 15.12.2016, a facut mai multe afirmatii jignitoare si denigratoare la adresa procurorilor: Botnaru Ionut, Lefter Catalin si Cristea Luminita, precum si a martorului Manole Marian, iar cu ocazia discutiei din luna mai 2015, ce a avut loc la sediul parchetului, in prezenta mai multor persoane (un politist, un avocat si reprezentanti ai presei locale), paratul procuror a manifestat o atitudine necorespunzatoare fata de domna procuror Ilioiu Maria Florentina, numitul Costea Lucian Vileford (parte vatamata intr-un dosar instrumentat de domna procuror Ilioiu Maria Florentina) si jurnalista Tanase Roxana.

Totodata, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea a facut mai multe aprecieri negative cu privire la activitatea de urmarire penala desfasurata de colegii sai procurori in cadrul unor dosare aflate pe rolul parchetului sau in care se dispusese deja o solutie.

Sectia va avea in vedere ca toate aceste afirmatii au ajuns la cunostinta publicului, aspect de natura a afecta in mod grav prestigiul si imaginea justitiei, care, pentru o functionare adecvata, trebuie sa se bucure de increderea deplina a opiniei publice.

Referitor la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004, Sectia constata ca faptele savarsite de paratul procuror Negulescu Mircea au avut loc in afara exercitarii atributiilor de serviciu si prezinta o gravitate deosebita, avand in vedere ca prestigiul si demnitatea functiei pe care o exercita paratul procuror il obliga sa aiba un comportament corespunzator, in concordanta cu normele de conduita impuse prin legi si regulamente. Procurorul trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze efectiv increderea in justitie.

Urmarea faptelor savarsite de paratul procuror este certa si se raporteaza, atat la afectarea reputatiei magistratilor fata de care a facut afirmatiile denigratoare anterior indicate, cat si la atingerea adusa onoarei si prestigiului functiei de magistrat, precum si a prestigiului justitiei, avand repercusiune asupra intregului sistem, ceea ce conduce la diminuarea increderii in magistratul procuror, atat din partea colegilor sai, cat si a justitiabililor.

Referitor la celelalte abateri disciplinare retinute in sarcina paratului procuror, Sectia constata ca acestea au fost savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu sau in stransa legatura cu acestea, ceea ce denota o incalcare grava de catre acesta a responsabilitatilor si atributiilor functiei de procuror.

In concret, Sectia retine ca prin omisiunea paratului procuror de a formula declaratie de abtinere in cadrul dosarului penal nr. 636/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a fost afectata impartialitatea acestuia in indeplinirea atributiilor profesionale, precum si increderea cetatenilor in actul de justitie.

Prin interventiile exercitate de paratul procuror in activitatea de urmarire penala efectuata de domnul procuror Lefter Catalin in cadrul dosarului penal nr. 457/P/2016 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Sectia constata ca s-a adus atingere unuia dintre principiile fundamentale care guverneaza activitatea Ministerului Public si anume, principiul independentei procurorului in efectuarea activitatilor de urmarire penala, fiind astfel afectata buna desfasurare a anchetei penale si deteriorarea increderii cetatenilor in actul de justitie.

Referitor la consultatiile de specialitate juridica oferite numitului Vlad Constantin, Sectia retine ca paratul procuror si-a depasit competentele profesionale si s-a substituit unei alte activitati cu profil juridic, respectiv aceea de avocat, incalcand si de aceasta data normele legale care impuneau in sarcina sa aceasta interdictie de natura profesionala, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca serviciu in apararea ordinii de drept.

In consecinta, Sectia constata ca, per ansamblu, comportamentul manifestat de paratul procuror este de natura a induce ideea unei functionari deficitare a activitatii desfasurate in cadrul Ministerului Public si a sistemului judiciar in ansambul sau, cu consecinta directa a alterarii opiniei publice cu privire la competenta, probitatea si independenta pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la magistratii carora le incredinteaza apararea drepturilor sale.

Sectia constata ca, in cadrul cercetarilor efectuate in cauza, paratul procuror Mircea Negulescu a avut o pozitie procesuala nesincera, de nerecunoastere a faptelor comise, cu exceptia abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 (referitoare la discutia telefonica din data de 15.12.2016), cu privire la care acesta a aratat in fata Sectiei ca regreta cele intamplate, iar cu proxima ocazie isi va cere scuze de la colegii sai.

Atitudinea adoptata de catre paratul procuror, atat in faza de cercetare disciplinara, cat si in fata Sectiei, dovedeste ca acesta nu a inteles caracterul grav al faptelor sale si nici care este conduita pe care trebuia s-o adopte in calitate de magistrat.

Sectia apreciaza ca maniera in care a procedat paratul procuror este una reprobabila si incompatibila cu functia de procuror, intrucat acesta, pe langa faptul ca a incalcat si a nesocotit o serie de obligatii legale si deontologice impuse de statutul si demnitatea functiei de magistrate, a si incercat sa minimalizeze cele imputate, ba mai mult a acreditat ideea ca prin publicarea de catre un post TV a inregistrarii convorbirii telefonice din data de 15.12.2016 s-a produs o campanie de denigrare la adresa sa, creandu-i-se astfel un prejudiciu de imagine.

Este adevarat ca, la aplicarea sanctiunii, Sectia trebuie sa aiba in vedere alaturi de circumstantele reale identificate de cercetarea judecatoreasca si circumstantele personale ale paratului procuror, precum si consecintele negative ale abaterilor disciplinare.

Vechimea in profesie a paratului procuror Mircea Negulescu – 20 ani, 2 luni si 19 zile (la data de 28.02.2017, data la care a fost suspendat din functie) aprecierile pozitive obtinute la evaluari, aspectele privind cariera profesionala, in cursul careia acesta a detinut mai multe functii de procuror, respectiv procuror militar, procuror inspector, procuror sef Sectie urmarire penala, procuror DNA, ca si gradul de pregatire profesionala, il obligau pe acesta cu atat mai mult sa aiba o atitudine exemplara.

Astfel, cu o asemenea vechime si pregatire in functia de procuror, paratul procuror Mircea Negulescu ar fi trebuit, prin experienta acumulata (procuror inspector, procuror cu functie de conducere), sa cunoasca si sa respecte normele legale si deontologice care guverneaza aceasta activitate, sa respecte obligatiile de corectitudine, demnitate, rezerva, obiectivitate si impartialitate impuse unui procuror de statutul pe care il detine.

De asemenea, trebuie avut in vedere scopul sanctiunilor disciplinare, respectiv de a preveni savarsirea de abateri de la normele legale si regulamentare, de la reguli etice si deontologice dar, in acelasi timp, si de a asigura societatea ca activitatea Ministerului Public se desfasoara in conditii de legalitate, iar indatoririle specifice profesiei de procuror sunt riguros indeplinite, tocmai pentru ca cetatenii sa aiba incredere in aceasta autoritate fundamentala a statului de drept.

Prin savarsirea acestor fapte, Sectia constata ca s-a adus atingere principiilor care guverneaza intreaga activitate a Ministerului Public, precum si prestigiului functiei de magistrat.

Tinand cont de toate aceste imprejurari care, in mod obiectiv trebuie avute in vedere la individualizarea sanctiunii aplicate, gravitatea concreta a faptelor, astfel cum au fost retinute anterior, si vinovatia paratului procuror, precum si legatura de cauzalitate dintre ele, Sectia apreciaza ca paratul nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de procuror si ca pentru a preveni posibilitatea comiterii unor noi abateri similare, se justifica aplicarea fata de acesta a celei mai grave sanctiuni disciplinare si anume excluderea din magistratura.

Ca urmare, Sectia, in temeiul dispozitiilor art.100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicata, va aplica paratului Negulescu Mircea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Campina (in prezent suspendat din functie), sanctiunea disciplinara constand in excluderea din magistratura pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare), b), l) si i) teza I din acelasi act normativ”. (I. Rizea).

 

Anchete

Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI

Publicat

pe

De

Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.

Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.

Fritz, prezent la Înalta Curte

Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.

Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare

Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.

Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției.  (irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională

Publicat

pe

De

Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.

Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei

Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.

Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026

Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.

Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis

În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.

Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE

Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului

Publicat

pe

De

Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.

Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.

Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice

Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.

Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.

Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse

Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.

Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției

Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.

Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 minute ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv8 minute ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusiv21 de ore ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv21 de ore ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv21 de ore ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv21 de ore ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv21 de ore ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv21 de ore ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv