Connect with us

Anchete

Motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM in materie disciplinara a stabilit ca Mircea Negulescu trebuie exclus din magistratura

Publicat

pe

Excluderea din magistratura a vestitului procuror DNA Mircea Negulescu (foto) este singura masura prin care se poate preveni riscul ca acesta sa comita in viitor alte abateri disciplinare. Aceasta este opinia procurorilor din CSM, care, au decis aplicarea celei mai severe sanctiuni disciplinare in cazul lui Negulescu, zis „Portocala” sau „Zdreanta”. Motivarea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara este una dura la adresa lui Mircea Negulescu, stabilindu-se ca acesta nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de procuror.

Motivarea deciziei de excludre din magistratura a procurorului Mircea Negulescu a fost prezentata in exclusivitate, luni seara 13 martie 2018, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, realizata de jurnalistul Mihai Gadea.

Iata motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM in materie disciplinara a stabilit ca Mircea Negulescu trebuie exclus din magistratura:

La individualizarea sanctiunii ce urmeaza a fi aplicata paratului procuror Mircea Negulescu, in conditiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, Sectia va avea in vedere imprejurarile, gravitatea concreta, precum si consecintele faptelor savarsite de acesta.

Avand in vedere probatoriul administrat in cauza, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea a savarsit, in diferite perioade de timp, cinci abateri disciplinare distincte, ceea ce denota un caracter repetitiv al incalcarilor normelor legale si regulamentare care instituiau in sarcina sa obligatiile impuse de statutul si demnitatea funtiei de magistrat.

De asemenea, Sectia va avea in vedere diversitatea abaterilor disciplinare savarsite de paratul procuror (art. 99 lit a) – 2 abateri disciplinare, lit. b), lit. l) si lit. i) teza I), aproape toata gama de abateri disciplinare prevazuta de art. 99 din Legea nr. 303/2004, precum si faptul ca in cadrul unei singure abateri disciplinare paratul a savarsit mai multe acte materiale fata de aceeasi persoana sau fata de persoane diferite.

In concret, Sectia retine ca paratul procuror Mircea Negulescu in cadrul abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 a adoptat un comportament necorespunzator, de natura a aduce atingere onoarei si probitatii profesionale, fata de mai multe persoane, respectiv: colegi procurori, martori si parti din dosarele aflate pe rolul parchetului, precum si jurnalisti din presa locala.

Astfel, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea, in cadrul discutiei telefonice din data de 15.12.2016, a facut mai multe afirmatii jignitoare si denigratoare la adresa procurorilor: Botnaru Ionut, Lefter Catalin si Cristea Luminita, precum si a martorului Manole Marian, iar cu ocazia discutiei din luna mai 2015, ce a avut loc la sediul parchetului, in prezenta mai multor persoane (un politist, un avocat si reprezentanti ai presei locale), paratul procuror a manifestat o atitudine necorespunzatoare fata de domna procuror Ilioiu Maria Florentina, numitul Costea Lucian Vileford (parte vatamata intr-un dosar instrumentat de domna procuror Ilioiu Maria Florentina) si jurnalista Tanase Roxana.

Totodata, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea a facut mai multe aprecieri negative cu privire la activitatea de urmarire penala desfasurata de colegii sai procurori in cadrul unor dosare aflate pe rolul parchetului sau in care se dispusese deja o solutie.

Sectia va avea in vedere ca toate aceste afirmatii au ajuns la cunostinta publicului, aspect de natura a afecta in mod grav prestigiul si imaginea justitiei, care, pentru o functionare adecvata, trebuie sa se bucure de increderea deplina a opiniei publice.

Referitor la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004, Sectia constata ca faptele savarsite de paratul procuror Negulescu Mircea au avut loc in afara exercitarii atributiilor de serviciu si prezinta o gravitate deosebita, avand in vedere ca prestigiul si demnitatea functiei pe care o exercita paratul procuror il obliga sa aiba un comportament corespunzator, in concordanta cu normele de conduita impuse prin legi si regulamente. Procurorul trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze efectiv increderea in justitie.

Urmarea faptelor savarsite de paratul procuror este certa si se raporteaza, atat la afectarea reputatiei magistratilor fata de care a facut afirmatiile denigratoare anterior indicate, cat si la atingerea adusa onoarei si prestigiului functiei de magistrat, precum si a prestigiului justitiei, avand repercusiune asupra intregului sistem, ceea ce conduce la diminuarea increderii in magistratul procuror, atat din partea colegilor sai, cat si a justitiabililor.

Referitor la celelalte abateri disciplinare retinute in sarcina paratului procuror, Sectia constata ca acestea au fost savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu sau in stransa legatura cu acestea, ceea ce denota o incalcare grava de catre acesta a responsabilitatilor si atributiilor functiei de procuror.

In concret, Sectia retine ca prin omisiunea paratului procuror de a formula declaratie de abtinere in cadrul dosarului penal nr. 636/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a fost afectata impartialitatea acestuia in indeplinirea atributiilor profesionale, precum si increderea cetatenilor in actul de justitie.

Prin interventiile exercitate de paratul procuror in activitatea de urmarire penala efectuata de domnul procuror Lefter Catalin in cadrul dosarului penal nr. 457/P/2016 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Sectia constata ca s-a adus atingere unuia dintre principiile fundamentale care guverneaza activitatea Ministerului Public si anume, principiul independentei procurorului in efectuarea activitatilor de urmarire penala, fiind astfel afectata buna desfasurare a anchetei penale si deteriorarea increderii cetatenilor in actul de justitie.

Referitor la consultatiile de specialitate juridica oferite numitului Vlad Constantin, Sectia retine ca paratul procuror si-a depasit competentele profesionale si s-a substituit unei alte activitati cu profil juridic, respectiv aceea de avocat, incalcand si de aceasta data normele legale care impuneau in sarcina sa aceasta interdictie de natura profesionala, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca serviciu in apararea ordinii de drept.

In consecinta, Sectia constata ca, per ansamblu, comportamentul manifestat de paratul procuror este de natura a induce ideea unei functionari deficitare a activitatii desfasurate in cadrul Ministerului Public si a sistemului judiciar in ansambul sau, cu consecinta directa a alterarii opiniei publice cu privire la competenta, probitatea si independenta pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la magistratii carora le incredinteaza apararea drepturilor sale.

Sectia constata ca, in cadrul cercetarilor efectuate in cauza, paratul procuror Mircea Negulescu a avut o pozitie procesuala nesincera, de nerecunoastere a faptelor comise, cu exceptia abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 (referitoare la discutia telefonica din data de 15.12.2016), cu privire la care acesta a aratat in fata Sectiei ca regreta cele intamplate, iar cu proxima ocazie isi va cere scuze de la colegii sai.

Atitudinea adoptata de catre paratul procuror, atat in faza de cercetare disciplinara, cat si in fata Sectiei, dovedeste ca acesta nu a inteles caracterul grav al faptelor sale si nici care este conduita pe care trebuia s-o adopte in calitate de magistrat.

Sectia apreciaza ca maniera in care a procedat paratul procuror este una reprobabila si incompatibila cu functia de procuror, intrucat acesta, pe langa faptul ca a incalcat si a nesocotit o serie de obligatii legale si deontologice impuse de statutul si demnitatea functiei de magistrate, a si incercat sa minimalizeze cele imputate, ba mai mult a acreditat ideea ca prin publicarea de catre un post TV a inregistrarii convorbirii telefonice din data de 15.12.2016 s-a produs o campanie de denigrare la adresa sa, creandu-i-se astfel un prejudiciu de imagine.

Este adevarat ca, la aplicarea sanctiunii, Sectia trebuie sa aiba in vedere alaturi de circumstantele reale identificate de cercetarea judecatoreasca si circumstantele personale ale paratului procuror, precum si consecintele negative ale abaterilor disciplinare.

Vechimea in profesie a paratului procuror Mircea Negulescu – 20 ani, 2 luni si 19 zile (la data de 28.02.2017, data la care a fost suspendat din functie) aprecierile pozitive obtinute la evaluari, aspectele privind cariera profesionala, in cursul careia acesta a detinut mai multe functii de procuror, respectiv procuror militar, procuror inspector, procuror sef Sectie urmarire penala, procuror DNA, ca si gradul de pregatire profesionala, il obligau pe acesta cu atat mai mult sa aiba o atitudine exemplara.

Astfel, cu o asemenea vechime si pregatire in functia de procuror, paratul procuror Mircea Negulescu ar fi trebuit, prin experienta acumulata (procuror inspector, procuror cu functie de conducere), sa cunoasca si sa respecte normele legale si deontologice care guverneaza aceasta activitate, sa respecte obligatiile de corectitudine, demnitate, rezerva, obiectivitate si impartialitate impuse unui procuror de statutul pe care il detine.

De asemenea, trebuie avut in vedere scopul sanctiunilor disciplinare, respectiv de a preveni savarsirea de abateri de la normele legale si regulamentare, de la reguli etice si deontologice dar, in acelasi timp, si de a asigura societatea ca activitatea Ministerului Public se desfasoara in conditii de legalitate, iar indatoririle specifice profesiei de procuror sunt riguros indeplinite, tocmai pentru ca cetatenii sa aiba incredere in aceasta autoritate fundamentala a statului de drept.

Prin savarsirea acestor fapte, Sectia constata ca s-a adus atingere principiilor care guverneaza intreaga activitate a Ministerului Public, precum si prestigiului functiei de magistrat.

Tinand cont de toate aceste imprejurari care, in mod obiectiv trebuie avute in vedere la individualizarea sanctiunii aplicate, gravitatea concreta a faptelor, astfel cum au fost retinute anterior, si vinovatia paratului procuror, precum si legatura de cauzalitate dintre ele, Sectia apreciaza ca paratul nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de procuror si ca pentru a preveni posibilitatea comiterii unor noi abateri similare, se justifica aplicarea fata de acesta a celei mai grave sanctiuni disciplinare si anume excluderea din magistratura.

Ca urmare, Sectia, in temeiul dispozitiilor art.100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicata, va aplica paratului Negulescu Mircea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Campina (in prezent suspendat din functie), sanctiunea disciplinara constand in excluderea din magistratura pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare), b), l) si i) teza I din acelasi act normativ”. (I. Rizea).

 

Anchete

Decontarea serviciilor turistice pentru personalul din apărare și ordine publică în 2025

Publicat

pe

De

Prevederi generale

Conform art. IV, alin. 3 din OUG nr. 131/2021, în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025, personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională va beneficia de decontarea a 50% din valoarea serviciilor turistice prestate de structuri de primire turistică clasificate. Aceasta se aplică pentru persoanele ale căror solde/neturi sunt de până la 8.000 lei lunar.

Detalii ale decontării

Decontul va fi limitat la un maxim de 800 lei, pentru servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei. Este necesar ca solicitantul să fie cazat pentru minimum o zi la unitatea turistică aleasă, care trebuie să fie inclusă în lista structurilor clasificate disponibilă pe site-ul Ministerului Turismului. Menționăm că funcționarea unor unități turistice fără clasificare este considerată contravenție.

Perioada de decontare

  • Interval: 01.01.2025 – 31.12.2025
  • Excepții: Serviciile turistice neprestate în 2024 nu se pot deconta.

Categorii de servicii turistice decontabile

  1. Servicii de cazare
  2. Alimentație publică (mese la restaurant)
  3. Tratament balnear și agrement

Decontul se poate solicita atât pentru servicii realizate în timpul concediului de odihnă, cât și pentru cele efectuate în afara acestuia. Cele două situații sunt:

  1. Servicii decontate în perioada concediului: 800 lei la o factură de 1.600 lei.
  2. Servicii decontate în afara concediului: 800 lei la o factură de 1.600 lei, cu aplicarea impozitelor și contribuțiilor sociale de 41,5% (468 lei net).

Condiții pentru factură

Pentru a beneficia de decontare, factura fiscală trebuie să conțină următoarele informații:

  • Denumirea serviciilor turistice (ex. servicii cazare și masă)
  • Denumirea unității turistice (numele pensiunii/hotelului, ex. Hotel Neptun, Pensiunea Maria)
  • Perioada cazării (ex. 04.06-08.06.2025)
  • Numele și prenumele titularului (care trebuie să fie distincte de numele firmei careadministrează unitatea de cazare)

Documente necesare pentru decontare

La structurile financiare trebuie să se depună următoarele acte:

  • Factura fiscală
  • Bon fiscal sau chitanță pentru a dovedi plata OR extra de cont pentru plățile efectuate prin Booking
  • Raport tipizat.

Modalități de plată

Plata serviciilor turistice poate fi efectuată exclusiv de către polițist sau de către soțul/soția acestuia. Deconturile se fac în ultima săptămână a lunii, oferind astfel o oportunitate atât pentru relaxare, cât și pentru acces la facilități turistice pentru personalul din domeniile de apărare și ordine publică. (Sava N.).

Citeste in continuare

Anchete

Avize favorabile pentru reducerea pensiilor magistratilor și creșterea vârstei de pensionare

Publicat

pe

De

Inițiativa legislativă în discuție

Publicația Lumea Justiției dezvăluie că avizele favorabile pentru proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor continuă să susțină modificările propuse de liderii coaliției de guvernare. Proiectul vizează reducerea pensiilor magistratilor, calculul acestora urmând să se facă raportat la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Aviz negativ de la CSM

Până în prezent, singurul aviz negativ pentru acest proiect de lege provine de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta reprezintă o reacție importantă din partea corpului magistratului, care își exprima îngrijorările legate de impactul acestor modificări asupra sistemului judiciar.

Parcursul legislativ al inițiativei

Ințiativa legislativă (Pl-x nr. 103/2025) este deja în proces de analiză în Camera Deputaților, unde au fost depuse trei avize. Din păcate pentru judecători și procurori, două dintre acestea sunt favorabile proiectului de lege. Avizul Comisiei pentru Drepturile Omului, Culți și Problemele Minorităților Naționale a fost adoptat în unanimitate, iar cel al Consiliului Legislativ, condus de Florin Iordache, include o serie de propuneri și observații care nu ridică obiecții semnificative la adresa modificărilor propuse.

Reacții și implicații

Aceste avize favorabile sugerează o continuare a discuțiilor în cadrul legislativ și o posibilă aprobată a proiectului, ceea ce ar putea avea un impact considerabil asupra sistemului judiciar românesc. Reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare stârnesc controverse și discuții în rândul comunității juridice și al opiniei publice, în contextul în care se depun eforturi continue pentru a asigura o justiție independentă și eficientă. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în continuare în acest proces legislativ. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

CSM emite aviz negativ pentru proiectul pensiilor speciale ale magistraților

Publicat

pe

De

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, în data de marți, pentru proiectul de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaților ce vizează modificarea pensiilor magistraților, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

Detalii despre proiectul de lege

Proiectul propus de liderii coaliției de guvernare prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și beneficia de pensia de serviciu, dacă au minimum 25 de ani de vechime în aceste funcții și o vârstă de cel puțin 48 de ani. De asemenea, magistrații vor ajunge treptat la vârsta de pensionare de 65 de ani până în 2045.

Obiecțiile CSM la proiectul de lege

CSM a argumentat avizul negativ invocând Legea 282/2023, care a modificat deja condițiile de pensionare pentru magistrați. Astfel, legea actuală prevede creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani, precum și eliminarea vechimilor în alte funcții juridice. De asemenea, este prevăzută o perioadă de tranziție pentru valorificarea vechimii în alte funcții juridice, totodată stabilind o bază de calcul de 80% din venitul brut pentru pensii.

CSM consideră că adoptarea unei noi legi la scurt timp după legislativul anterior afectează stabilitatea cadrului normativ și riscă să influențeze negativ resursele umane din sistem, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În perioada 2021-2023, a existat o pensionare masivă a magistraților, ceea ce i-ar putea determina pe mulți dintre ei să iasă din sistem dacă proiectul este adoptat.

Impactul asupra magistraților

Conform CSM, un procent semnificativ dintre magistrați îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare. De exemplu, 75,45% dintre judecătorii Instanței Supreme și 23,92% dintre cei de la curțile de apel pot ieși la pensie. Consiliul mai susține că o nouă lege ar crea discriminări între generațiile de magistrați, fiind trei regimuri de pensionare diferite.

CSM a subliniat că reducerea cuantumului pensiei la 65% din venitul realizat în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care impune respectarea principiului independenței justiției și asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor din perioada activă.

Contextul legislativ și presiunea europeană

Guvernul se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene, care a blocat o plată de 230 de milioane de euro prin PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului referitor la reforma pensiilor speciale. Premierul Marcel Ciolacu a menționat că Guvernul are câteva variante pentru a remedia această situație.

De asemenea, Curtea Constituțională a declarat că impozitarea progresivă a pensiilor speciale a creat premisele unei recalculări anuale a pensiilor, contrar legislației actuale. Aceasta a stabilit că actul normativ nu precizează modalitatea de calcul a părții contributive, ceea ce încalcă drepturile stabilite în Constituție.

Prin urmare, tensionarea legislativă pe tema pensiilor magistraților continuă să genereze controverse și preocupări atât în interiorul sistemului judiciar, cât și pe scena politică.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Sâmbăta Mare: Tradiții, obiceiuri și ce nu trebuie să faci in această zi

Pregătiri pentru Învierea Domnului Sâmbăta Mare este ziua de dinaintea Învierii Domnului, un moment de tihnă și pregătire spirituală pentru...

Exclusiv9 ore ago

Reflectii asupra indiferenței sociale

Provocare la meditație Vitalie Josanu, reprezentant al Sindicatului Diamantul, invită la o profundă meditație asupra valorilor morale și a responsabilității...

Exclusiv19 ore ago

Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției

Teatrul absurdității în afacerile cu deșeuri Un circ în jurul gunoaielor (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc Într-o...

Exclusivo zi ago

Analiză juridică asupra inaplicabilității interdicțiilor din proiectul de lege privind mercenariatul pentru polițiștii suspendați

Considerații preliminare Analiza se concentrează asupra aplicabilității interdicțiilor incluse în proiectul de lege ce modifică diverse acte normative din domeniul...

Exclusivo zi ago

Mușamalizarea organizată: Răspunsuri insălătoare și coordonate de la vârful IGPR

Context și scopul analizei În ultimele luni, Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” a identificat un model sistematic de dezinformare și disimulare a...

Exclusivo zi ago

Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România

Context internațional și precedent alarmant Recenta serie de atacuri asupra închisorilor din Franța a generat un semnal de alarmă în...

Exclusivo zi ago

Destructurarea unei rețele internaționale de inșelăciune în domeniul suplimentelor alimentare

Sprijin internațional în combaterea infracționalității Poliția Română, în colaborare cu specialiști din cadrul EUROPOL, a oferit asistență ofițerilor de investigație...

Exclusivo zi ago

Percheziții în Pogoanele: Trei persoane reținute pentru inșelăciune în domeniul relațiilor online

Acțiune coordonată împotriva infracțiunilor economice Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Buzău, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele, au...

Exclusiv2 zile ago

CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”

Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a emis un nou certificat de bună...

Exclusiv3 zile ago

Corupția în sistem: Legătura dintre inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine

Corupția în sistem: Legătura dintre INFRACTORUL – INCULPAT spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine Cum site-ul de...

Exclusiv3 zile ago

Corupția în justiție: Cazul inculpatului pseudo – jurnalist spagar si santajist  Cătălin Stavri și murdăriile din White Tower

Scandalul White Tower: Între escrocherii și complicități neimaginabile Miza imobiliară care scoate la iveală colapsul moral al justiției Într-un nou...

Exclusiv3 zile ago

Suspiciuni în IGPR: Director cercetat pentru o afacere discretă cu Bolt?

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul a dezvăluit informații intrigante privind un director din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Europol răspunde IGPR: Dovada lipsei de carburant este adevărată

Sindicatul Europol reamintește reacția inițială a IGPR în legătură cu acuzațiile privind lipsa de carburant. Atunci, conducerea Poliției Române a...

Exclusiv4 zile ago

Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul infractor al sit-ului de denigrare și șantaje Incomod.ro – Dezvăluiri explozive și inregistrări despre corupție

Cazul Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul implicat în santaj și corupție – Dezvăluiri explozive și inregistrări revelatoare Un infractor sub presiune: Revelații...

Exclusiv4 zile ago

„Adio, Halchin!”. Ieri, a fost ultima zi a Directorului General al ANP/Urmeaza Valentin Matei de la Penitenciarul Ploiesti?

Pe 14 aprilie 2025, la ora 16:00, Dan Halchin si-a încheiat mandatul în funcția de director general al Administrației Naționale...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv