Connect with us

Anchete

Motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM in materie disciplinara a stabilit ca Mircea Negulescu trebuie exclus din magistratura

Publicat

pe

Excluderea din magistratura a vestitului procuror DNA Mircea Negulescu (foto) este singura masura prin care se poate preveni riscul ca acesta sa comita in viitor alte abateri disciplinare. Aceasta este opinia procurorilor din CSM, care, au decis aplicarea celei mai severe sanctiuni disciplinare in cazul lui Negulescu, zis „Portocala” sau „Zdreanta”. Motivarea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara este una dura la adresa lui Mircea Negulescu, stabilindu-se ca acesta nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de procuror.

Motivarea deciziei de excludre din magistratura a procurorului Mircea Negulescu a fost prezentata in exclusivitate, luni seara 13 martie 2018, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, realizata de jurnalistul Mihai Gadea.

Iata motivele pentru care Sectia pentru procurori a CSM in materie disciplinara a stabilit ca Mircea Negulescu trebuie exclus din magistratura:

La individualizarea sanctiunii ce urmeaza a fi aplicata paratului procuror Mircea Negulescu, in conditiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, Sectia va avea in vedere imprejurarile, gravitatea concreta, precum si consecintele faptelor savarsite de acesta.

Avand in vedere probatoriul administrat in cauza, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea a savarsit, in diferite perioade de timp, cinci abateri disciplinare distincte, ceea ce denota un caracter repetitiv al incalcarilor normelor legale si regulamentare care instituiau in sarcina sa obligatiile impuse de statutul si demnitatea funtiei de magistrat.

De asemenea, Sectia va avea in vedere diversitatea abaterilor disciplinare savarsite de paratul procuror (art. 99 lit a) – 2 abateri disciplinare, lit. b), lit. l) si lit. i) teza I), aproape toata gama de abateri disciplinare prevazuta de art. 99 din Legea nr. 303/2004, precum si faptul ca in cadrul unei singure abateri disciplinare paratul a savarsit mai multe acte materiale fata de aceeasi persoana sau fata de persoane diferite.

In concret, Sectia retine ca paratul procuror Mircea Negulescu in cadrul abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 a adoptat un comportament necorespunzator, de natura a aduce atingere onoarei si probitatii profesionale, fata de mai multe persoane, respectiv: colegi procurori, martori si parti din dosarele aflate pe rolul parchetului, precum si jurnalisti din presa locala.

Astfel, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea, in cadrul discutiei telefonice din data de 15.12.2016, a facut mai multe afirmatii jignitoare si denigratoare la adresa procurorilor: Botnaru Ionut, Lefter Catalin si Cristea Luminita, precum si a martorului Manole Marian, iar cu ocazia discutiei din luna mai 2015, ce a avut loc la sediul parchetului, in prezenta mai multor persoane (un politist, un avocat si reprezentanti ai presei locale), paratul procuror a manifestat o atitudine necorespunzatoare fata de domna procuror Ilioiu Maria Florentina, numitul Costea Lucian Vileford (parte vatamata intr-un dosar instrumentat de domna procuror Ilioiu Maria Florentina) si jurnalista Tanase Roxana.

Totodata, Sectia constata ca paratul procuror Negulescu Mircea a facut mai multe aprecieri negative cu privire la activitatea de urmarire penala desfasurata de colegii sai procurori in cadrul unor dosare aflate pe rolul parchetului sau in care se dispusese deja o solutie.

Sectia va avea in vedere ca toate aceste afirmatii au ajuns la cunostinta publicului, aspect de natura a afecta in mod grav prestigiul si imaginea justitiei, care, pentru o functionare adecvata, trebuie sa se bucure de increderea deplina a opiniei publice.

Referitor la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004, Sectia constata ca faptele savarsite de paratul procuror Negulescu Mircea au avut loc in afara exercitarii atributiilor de serviciu si prezinta o gravitate deosebita, avand in vedere ca prestigiul si demnitatea functiei pe care o exercita paratul procuror il obliga sa aiba un comportament corespunzator, in concordanta cu normele de conduita impuse prin legi si regulamente. Procurorul trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze efectiv increderea in justitie.

Urmarea faptelor savarsite de paratul procuror este certa si se raporteaza, atat la afectarea reputatiei magistratilor fata de care a facut afirmatiile denigratoare anterior indicate, cat si la atingerea adusa onoarei si prestigiului functiei de magistrat, precum si a prestigiului justitiei, avand repercusiune asupra intregului sistem, ceea ce conduce la diminuarea increderii in magistratul procuror, atat din partea colegilor sai, cat si a justitiabililor.

Referitor la celelalte abateri disciplinare retinute in sarcina paratului procuror, Sectia constata ca acestea au fost savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu sau in stransa legatura cu acestea, ceea ce denota o incalcare grava de catre acesta a responsabilitatilor si atributiilor functiei de procuror.

In concret, Sectia retine ca prin omisiunea paratului procuror de a formula declaratie de abtinere in cadrul dosarului penal nr. 636/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti a fost afectata impartialitatea acestuia in indeplinirea atributiilor profesionale, precum si increderea cetatenilor in actul de justitie.

Prin interventiile exercitate de paratul procuror in activitatea de urmarire penala efectuata de domnul procuror Lefter Catalin in cadrul dosarului penal nr. 457/P/2016 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Sectia constata ca s-a adus atingere unuia dintre principiile fundamentale care guverneaza activitatea Ministerului Public si anume, principiul independentei procurorului in efectuarea activitatilor de urmarire penala, fiind astfel afectata buna desfasurare a anchetei penale si deteriorarea increderii cetatenilor in actul de justitie.

Referitor la consultatiile de specialitate juridica oferite numitului Vlad Constantin, Sectia retine ca paratul procuror si-a depasit competentele profesionale si s-a substituit unei alte activitati cu profil juridic, respectiv aceea de avocat, incalcand si de aceasta data normele legale care impuneau in sarcina sa aceasta interdictie de natura profesionala, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca serviciu in apararea ordinii de drept.

In consecinta, Sectia constata ca, per ansamblu, comportamentul manifestat de paratul procuror este de natura a induce ideea unei functionari deficitare a activitatii desfasurate in cadrul Ministerului Public si a sistemului judiciar in ansambul sau, cu consecinta directa a alterarii opiniei publice cu privire la competenta, probitatea si independenta pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la magistratii carora le incredinteaza apararea drepturilor sale.

Sectia constata ca, in cadrul cercetarilor efectuate in cauza, paratul procuror Mircea Negulescu a avut o pozitie procesuala nesincera, de nerecunoastere a faptelor comise, cu exceptia abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 (referitoare la discutia telefonica din data de 15.12.2016), cu privire la care acesta a aratat in fata Sectiei ca regreta cele intamplate, iar cu proxima ocazie isi va cere scuze de la colegii sai.

Atitudinea adoptata de catre paratul procuror, atat in faza de cercetare disciplinara, cat si in fata Sectiei, dovedeste ca acesta nu a inteles caracterul grav al faptelor sale si nici care este conduita pe care trebuia s-o adopte in calitate de magistrat.

Sectia apreciaza ca maniera in care a procedat paratul procuror este una reprobabila si incompatibila cu functia de procuror, intrucat acesta, pe langa faptul ca a incalcat si a nesocotit o serie de obligatii legale si deontologice impuse de statutul si demnitatea functiei de magistrate, a si incercat sa minimalizeze cele imputate, ba mai mult a acreditat ideea ca prin publicarea de catre un post TV a inregistrarii convorbirii telefonice din data de 15.12.2016 s-a produs o campanie de denigrare la adresa sa, creandu-i-se astfel un prejudiciu de imagine.

Este adevarat ca, la aplicarea sanctiunii, Sectia trebuie sa aiba in vedere alaturi de circumstantele reale identificate de cercetarea judecatoreasca si circumstantele personale ale paratului procuror, precum si consecintele negative ale abaterilor disciplinare.

Vechimea in profesie a paratului procuror Mircea Negulescu – 20 ani, 2 luni si 19 zile (la data de 28.02.2017, data la care a fost suspendat din functie) aprecierile pozitive obtinute la evaluari, aspectele privind cariera profesionala, in cursul careia acesta a detinut mai multe functii de procuror, respectiv procuror militar, procuror inspector, procuror sef Sectie urmarire penala, procuror DNA, ca si gradul de pregatire profesionala, il obligau pe acesta cu atat mai mult sa aiba o atitudine exemplara.

Astfel, cu o asemenea vechime si pregatire in functia de procuror, paratul procuror Mircea Negulescu ar fi trebuit, prin experienta acumulata (procuror inspector, procuror cu functie de conducere), sa cunoasca si sa respecte normele legale si deontologice care guverneaza aceasta activitate, sa respecte obligatiile de corectitudine, demnitate, rezerva, obiectivitate si impartialitate impuse unui procuror de statutul pe care il detine.

De asemenea, trebuie avut in vedere scopul sanctiunilor disciplinare, respectiv de a preveni savarsirea de abateri de la normele legale si regulamentare, de la reguli etice si deontologice dar, in acelasi timp, si de a asigura societatea ca activitatea Ministerului Public se desfasoara in conditii de legalitate, iar indatoririle specifice profesiei de procuror sunt riguros indeplinite, tocmai pentru ca cetatenii sa aiba incredere in aceasta autoritate fundamentala a statului de drept.

Prin savarsirea acestor fapte, Sectia constata ca s-a adus atingere principiilor care guverneaza intreaga activitate a Ministerului Public, precum si prestigiului functiei de magistrat.

Tinand cont de toate aceste imprejurari care, in mod obiectiv trebuie avute in vedere la individualizarea sanctiunii aplicate, gravitatea concreta a faptelor, astfel cum au fost retinute anterior, si vinovatia paratului procuror, precum si legatura de cauzalitate dintre ele, Sectia apreciaza ca paratul nu mai corespunde exigentelor impuse de exercitarea corespunzatoare a functiei de procuror si ca pentru a preveni posibilitatea comiterii unor noi abateri similare, se justifica aplicarea fata de acesta a celei mai grave sanctiuni disciplinare si anume excluderea din magistratura.

Ca urmare, Sectia, in temeiul dispozitiilor art.100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicata, va aplica paratului Negulescu Mircea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Campina (in prezent suspendat din functie), sanctiunea disciplinara constand in excluderea din magistratura pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare), b), l) si i) teza I din acelasi act normativ”. (I. Rizea).

 

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?

Publicat

pe

De

O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.

„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan

Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.

Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.

Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”

Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.

Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor

Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv21 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv21 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv21 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv