Anchete
Pe cine are Dragnea la mana? Pe Kovesi sau pe Iohannis? – Comisarul de Prahova
COMENTARIU de Contele de Saint Germain:
Există în politica românească de azi o serie de enigme a căror dezlegare pare a fi interzisă muritorilor de rând ca noi.
De ce, dacă Laura Kovesi e atât de puternică pe cât se zice, și Liviu Dragnea atât de nociv și plin de păcate precum ni-l descriu unitățile militarizate de presă ale binomului, DNA-ul nu l-a scos încă din joc pe liderul PSD, prin metodele sale, verificate cu atâta succes pe alți adversari politici?
De ce, în ciuda atacurilor dezlănțuite împotriva lui din mai toate direcțiile (presă, colegi de partid, denunțători cu nume protejat sau la vedere, tefeliști) Liviu Dragnea devine pe zi ce trece tot mai influent iar jocurile politice importante par a se finaliza exact în felul dorit și gândit de domnia sa?
De ce Klaus Iohannis și Franz Timmermann și Hans Klemm și alte personaje influente și vădit anti – Dragnea ale momentului au renunțat în ultima vreme la ostracizarea președintelui PSD și se întâlnesc cu el în tete-a-tete-uri popularizate fără rețineri?
Și aș mai putea adăuga și alte asemenea dece-uri, dar ați înțeles unde bat: spre enunțul, oarecum paradoxal pentru o țară în care ni se spune că binele e DNA și că binele triumfă mereu: „Dragnea – un rău care cade mereu în picioare”.
M-am gândit îndelung la misterul acestei abilități de hopa – mitică a lui Liviu Dragnea. Am încercat să leg într-o combinație logică diverse evenimente care l-au avut ca protagonist: participarea la investirea ca președinte al SUA a lui Donald Trump, primirea cu covor roșu și onorurui militare (onoruri rezervate în mod obișnuit șefilor de stat) de către oficialitățile de la Tel Aviv, acceptarea fără crâcnire de către Klaus Iohannis a propunerii sale (a lui Liviu Dragnea) ca doamna Viorica Dăncilă să fie desemnată ca prim – ministru, apoi invitarea acesteia, însoțită de Liviu Dragnea, pentru o discuție oficială la Cotroceni…
Fragmente de teorii care să explice până la un punct situația am reușit să construiesc. Nu însă și o teorie cap – coadă care să mă satisfacă.
Faptul că Dragnea se întâlnea la chermeze cu „noi suntem statul” nici nu m-a mirat și nici nu m-a indignat peste măsură. Am acceptat ideea că asta era o formă de socializare la modă în timpul regimului Băsescu și, mai ales, spre finalul acestuia. Niște oportuniști cu aspirații înalte își negociau viitorul cum știau ei mai bine. Maior, Oprea, Ponta, Dragnea reprezentau pentru unii ca Laura Kovesi ori Florian Coldea speranța de continuitate pe posturi. Era un joc de marketing politic în care principiile etice și deontologice nu meritau să depășească faza enunțiativă.
Când, însă, Victor Ponta a declarat zilele trecute că și în prezent Liviu Dragnea participă la chermezele „sistemului”, parcă mi s-a aprins un beculeț în întunericul presupunerilor mele pe această temă.
Cum adică? Exact acum, în mijlocul unui așa zis război al statului paralel împotriva lui Dragnea? Și Dragnea nu protestează? Nu neagă vehement? Ba, mai mult, evită să se ducă la comisia pentru controlul SRI?
Dar la cine am mai observat genul acesta de eschivă? Nu cumva la doamna Kovesi?
Și brusc m-au năpădit alte nedumeriri mai vechi. De ce Liviu Dragnea nu ne-a vorbit deloc despre „pârlirea porcului” de la K1? De ce a fost el mereu împotriva organizării de către PSD a unor proteste masive împotriva abuzurilor DNA? De ce respinge cu vehemență ideea suspendării lui Klaus Iohannis în cazul nerevocării Laurei Kovesi? De ce îl critică, și acum chiar vrea să îl îndepărteze din conducerea partidului, pe Codrin Ștefănescu? De ce nu a avut niciodată cuvinte de apreciere pentru atitudinea combativă a lui Liviu Pleșoianu? De ce, ca să sintetizăm, cade mereu în picioare?
Ipoteza principală pe care o lansez este că Liviu Dragnea o are la mână pe Laura Kovesi. Nu știu dacă cu ajutorul prietenilor lui din SRI sau cu ajutorul Mossad-ului, deghizat în Black Cube, dar prea i-a potolit pe toți.
Este aproape singura explicație care mi se pare plauzibilă pentru intangibilitatea sa, pentru calmul și seninătatea pe care el le afișează în momentul în care și PSD-ul și poporul pesedist clocotesc de revoltă. De revolta cauzată de abuzurile DNA scoase la lumină, cu nemiluita, de ultimele dezvăluiri.
Așa se pare! Spre asta conduc toate deducțiile logice. Liviu Dragnea deține un glonț de argint.
Dacă, într-adevăr, Liviu Dragnea o are la mână pa Laura Kovesi cu ceva atât de grav încât și președintele Iohannis și ambasadorul Klemm au ajuns la concluzia că singurul mod de a-și proteja favorita este să nu se atingă de Dragnea, mai mult chiar, să-l „reevalueze” drept un partener esențial de discuție și negocieri, atunci devine de înțeles de ce Liviu Dragnea se comportă atât de pasiv și seren.
Mi-am lăsat însă loc și pentru o ipoteză secundară. Și o a doua, posibilă, explicație.
Dacă Dragnea nu o are la mână pe Kovesi ci pe Iohannis?
Ioan Buduca a lansat zilele trecute, într-un editorial extrem de interesant publicat de Cotidianul (aici), o „ipoteză nucleară” (cum el însuși o numește):
„Dacă generalul Coldea n-a picat în dizgrație cum știm noi, ci din alte pricini, care sunt deocamdată secret de stat? Dacă generalului i s-a reproșat de către un serviciu secret superinfluent că a pus umărul la facerea unui președinte în dulapul căruia cu schelete se află un oscior dintr-o afacere de neiertat din punctul de vedere al acelui serviciu: o potlogărie legată de averile unei organizații naziste din România?… Ipoteza mea nucleară este că președintele nostru actual va afla curând (dacă n-a aflat deja) că un al doilea mandat al său nu poate fi binecuvântat de mai marii acestei lumi. Sau… (și după aceste puncte de suspensie vine un preț!)”.
Dacă ipoteza lui Ioan Buduca se confirmă (și din articol rezultă că ar exista la bază niște informații) atunci deducția că de la Coldea acest secret a ajuns și la Dragnea este imediată și cât se poate de plauzibilă.
Indiferent că s-ar confirma prima sau a doua ipoteză, un lucru ar deveni teribil de grav: România, prin liderii ei actuali, și-ar pierde orice valoare de piață. Ar fi cedată pe nimic, contra tăcere. (Gabriela V.).
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
Anchete
Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.
Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.
Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei
Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.
În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.
Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi
Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.
În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.
O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate
Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.
Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM
Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.
Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.
CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal
În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.
Decizia a fost adoptată în unanimitate.
Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.
O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.
Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 17 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 17 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



