Actualitate
EXPLOZIV/SRI închide Colegiul Național de Informații şi îi retrage diploma lui Eugen Teodorovici
„Este o chestiune de săptămâni”, au declarat pentru site-ul pressone.ro mai multe surse din SRI.
Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.
Colegiul Național de Informații, instituție de învățământ care face parte din Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), urmează să fie desființat.
„Este o chestiune de săptămâni”, ne-au declarat mai multe surse din SRI. Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.

Decizia de suspendare a activității, care va fi urmată de închiderea Colegiului, a fost generată de ancheta internă pe care conducerea ANIMV a declanşat-o după ce, în octombrie 2017, actualul ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici (46 de ani), declara că are o diplomă de absolvire a Colegiului fără să fi trecut „nici măcar o dată” pe acolo.
Mai mult, în răspunsul primit de PressOne la Biroul de Presă al Academiei SRI se spune că lui Eugen Teodorovici îi va fi retrasă diploma de absolvire a Colegiului, ca urmare a respectivei anchete interne.
Aceste două decizii, desființarea Colegiului și retragerea diplomei ministrului Teodorovici, sunt primele semne concrete de reformă în ANIMV pe care le ia noua conducere a SRI.
De altfel, surse din interiorul Serviciului ne-au declarat că Eugen Teodorovici nu este singurul politician care a obținut o diplomă de absolvire fără să fi trecut vreodată pe la Colegiul SRI.
De unde s-a plecat
Suspendarea activității și viitoarea desființare a Colegiului Naţional de Informaţii (CNI) survin unor scandaluri care au zguduit credibilitatea instituţiei, dar și pe cea a ANIMV, în ansamblu.
Cel mai recent scandal s-a petrecut într-o emisiune a TVR 1 din octombrie 2017, când, provocat de deputatul PMP Robert Turcescu, senatorul PSD Eugen Teodorovici a mărturisit că a obținut o diplomă de la Colegiul Național de Informații fără să treacă pe acolo.
Iată schimbul de replici dintre cei doi:
Turcescu: Mă uimește domnul Orlando Teodorovici. Păi, nu aveți și dumneavoastră o intersecție cu băieții aia din servicii?
Teodorovici: Eu, personal?
Turcescu: Da. N-ați trecut pe la școala lor, pe-acolo?
Teodorovici: Eu am o diplomă de la Academie…
Turcescu: Care Academie?
Teodorovici: Păi, spuneți dumneavoastră, ați fost cel mai perspicace. Vedeți că v-ați dat de gol, cum ați mușcat din capcana…
Turcescu: Ce diplomă?
Teodorovici: Pe trei luni de zile, este un curs postuniversitar.
Turcescu: Dar care Academie?
Teodorovici: O academie, nu ştiu cum îi zice… Academia de… Academia Națională de Informații a SRI.
Turcescu: Așa!
Teodorovici: Am o diplomă de master sau ce este el, curs postuniversitar, unde nu am fost nici măcar o dată.
Turcescu: Păi, și cum ați luat diploma?
Teodorovici: Nu știu, întrebați-i pe cei care mi-au dat diploma.
Turcescu: Păi, de ce v-ați dus să o luați?
Teodorovici: Nu, mi s-a adus, nici măcar n-am luat-o eu. Mi s-a dat, da, pur și simplu.
Turcescu: Dar de ce v-au dat diploma aia?
Teodorovici: Probabil că merit.
Moderator: Dar cine v-a contactat să vă dea o diplomă?
Teodorovici: Nu, diploma a venit la finalul acelor trei luni de zile. La care, recunosc, eu n-am fost.
*
Ulterior, Eugen Teodorovici a precizat că diploma îi fusese adusă la birou.
A doua zi după acea emisiune, ANIMV a anunțat că Teodorovici absolvise Colegiul Național de Informații în 2013, urmând un curs postuniversitar de 45 de zile dedicat civililor.
„Senatul actual al Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» s-a autosesizat pentru a verifica condițiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici”, se preciza în comunicatul de presă al ANIMV.
Anularea diplomei lui Eugen Teodorovici
Într-un răspuns la o solicitare pe care PressOne a adresat-o Academiei Naţionale de Informaţii după numirea lui Eugen Teodorovici în funcția de ministru al Finanțelor, ni s-a comunicat că o comisie de specialitate a verificat respectarea procedurilor prin care acesta a obținut diploma de absolvire a Colegiului Naţional de Informații.
Respectiva comisie a constatat că Teodorovici a depus cerere și dosar de înscriere, apoi a fost prezent și a susținut colocviul de admitere, a încheiat un contract de studii cu ANIMV și a plătit taxa de școlarizare aferentă programului Colegiului.
Aceeași comisie a descoperit mai multe nereguli referitoare la modul în care Eugen Teodorovici a primit diploma de la Colegiul Naţional de Informaţii.
El nu a susținut evaluările la cele trei discipline obligatorii, nu i-au fost acordate note, nu a dat examenul de certificare a competențelor și nu şi-a ridicat personal diploma de absolvire de la sediul ANIMV.
În urma acestor încălcări ale Legii educației, conducerea ANIMV și cea a Colegiului au decis anularea certificatului de absolvire acordat lui Eugen Orlando Teodorovici.
„Menționăm că persoanele responsabile de încălcarea procedurilor de evaluare și acordare a certificatelor de studii din cadrul ANIMV nu mai au niciun fel de relație contractuală cu Academia Națională de Informații «Mihai Viteazul» sau cu Serviciul Român de Informații”, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Academiei SRI.
Aceeași comisie derulează un proces prin care verifică procedurile de obținere a diplomelor de către toți absolvenții Colegiului, de la înființare până în prezent.
„Menționăm că, pe parcursul verificărilor, activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”, mai precizează Biroul de Presă al Academiei SRI.
PressOne a încercat să obțină și poziția ministrului Eugen Teodorovici, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la SMS înainte de publicarea acestui articol.

Fostul director al SRI George Maior, actualmente ambasador al României la Washington. Foto: Lucian Muntean
Lobbyistul Ciobanu
Primele informații publice care au pus sub semnul întrebării funcţionarea Colegiului Naţional de Informaţii au apărut la începutul lunii septembrie 2017, după reținerea lui Sergiu Nicolae Ciobanu într-un dosar DNA care vizează fraudarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Ciobanu este fin al lui George Maior şi i-a fost consilier personal în toată perioada în care acesta a condus SRI.
Într-o stenogramă aflată în dosarul de la DNA, Ciobanu descrie Colegiul Naţional de Informaţii ca fiind o poartă de acces în sistemul de securitate, un loc unde politicieni în ascensiune se duceau pentru „lobby”, după spusele sale.
În discuția purtată cu o femeie care avea să-l denunțe la DNA, Ciobanu susținea că prezența la cursuri nu era obligatorie. Diploma, în schimb, ajuta la „relaționarea” cu deputați, senatori şi membri ai Guvernului.
„Să faceți, dom’le, la Academia Națională de Informații… Vreo trei luni. Pentru… pe securitate… în… mă rog, e pe domeniul de securitate, dar ăsta vă ajută foarte mult la relaționarea cu care… În mediul ăsta… Cursurile sunt marți, miercuri, joi de la 9 la 12. Dacă veniți o dată… marțea, lunea ăă… marțea, miercurea sau joia. Nu trebuie să fiți prezentă mereu”.
Fostul consilier al lui Maior explica și cum se poate absolvi Colegiul, cu un material de numai 3-4 pagini:
„Vă ajut eu cu documentația și cu… că trebuie făcut un… un… ăă… material de 3-4 pagini, un colocviu care trebuie prezentat pe zona asta de siguranță națională. Da’ tu… putem s-o legăm de… zona asta medicală. Poa’ să fie o… e pe siguranță națională, ar putea să fie și un studiu privind îmbătrânirea populației la, la, la… riscuri și așa mai departe, știți!?”
Pentru a-și convinge partenera de discuție despre „intrarea” pe care o avea la Academia Națională de Informații, Sergiu Nicolae Ciobanu i-a spus cum influențase numirea unui om de afaceri, care construise un spital pentru SRI, într-un post de profesor la această instituție.
„Chiar vorbeam cu ăsta, cu… nu știu dacă-l știți pe Victor Matei. El e un constructor de spitale. Și pe Victor l-am dus profesor la Academia Națională de Informații. SRI-ul are și el o academie. Și l-am dus profesor acolo. El preda și la Sociologie, «Managementul crizelor», l-am dus acolo, și-a creat o bază, și-a creat o… anumite situații…”
Anul trecut, după o altă solicitare formulată în baza Legii 544/2001, Academia Națională de Informații ne-a răspuns că Victor Matei nu a fost angajatul instituției, dar că a fost colaborator, poziție pe care a deținut-o și la Facultatea de Sociologie a Universității din București.
Totuși, în CV-ul depus la Universitatea din București, Victor Matei susține că în intervalul 2014–2015 a fost lector la ANIMV în cadrul programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă: Ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice naționale și europene.
Această informație indică faptul că el a predat chiar la Colegiul Național de Informații.
În perioada 1982-1985, Victor Matei a fost lăcătuș mecanic, iar între 1985 şi 1989 a fost tehnician proiectant. Astăzi, el are două doctorate, unul în Științe militare, obținut la Universitatea Națională de Apărare, și unul în Relații economice internaționale, obținut la Universitatea din Craiova. Din 2016, este doctorand la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport.
Etapa de restructurare
Primele semnale care puneau la îndoială modalitatea de organizare a cursurilor de la Colegiul Național de Informații au apărut în presă în 2015, în contextul dezvăluirilor despre plagierea unor teze de doctorat susținute la ANIMV.
Una dintre criticile aduse Colegiului viza faptul că la cursuri se amestecau ofiţeri de informaţii cu politicieni, magistraţi şi reprezentanți ai societății civile.
O altă critică spunea că, la Academia SRI, implicit şi la Colegiul Național de Informații, fusese posibilă producerea unor derapaje grave. Asta cu toate că educația este inclusă la capitolul „Riscuri și vulnerabilități” al Strategiei Naționale de Apărare, iar SRI, prin ofițerii săi, ar fi trebuit să culeagă date despre problemele sensibile din învăţământ, pe care să le pună la dispoziția decidenților politici.
Fostul director al SRI George Maior recunoştea, într-un interviu acordat PressOne în septembrie 2016, că doctoratele plagiate reprezintă un risc la adresa securității naționale.
Toate aceste lucruri au dus, în 2016, la o primă încercare de reformare a Colegiului SRI, prin numirea în funcția de director a lui Iulian Fota, conferențiar universitar la ANIMV și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu.
Potrivit unor surse din SRI, o altă măsură pe care conducerea Serviciului a luat-o în considerare încă din 2016 a fost să limiteze accesul la programele Colegiului doar la angajații SRI.
Totuși, pe pagina de internet a Colegiului, acest lucru a fost anunțat ca aplicabil din 2017:
„Programul Colegiului Național de Informații se va adresa preponderent persoanelor care dețin autorizație de acces la documente clasificate, prin natura activităților profesionale pe care le desfășoară, în domenii relevante pentru securitatea națională”.
Acum, conducerea SRI a ajuns la concluzia că singura modalitate de a reduce pagubele de imagine pe care le decontează de trei ani încoace este să închidă Colegiul.
Aceste decizii, care arată o intenție clară de curățenie în cadrul Academiei SRI, vin după măsura din 2016 de reducere a numărului de doctoranzi la concursurile de admitere din 2016 și 2017.

Iulian Fota (cu părul alb) este directorul Colegiului Naţional de Informaţii din 2016. Foto: George Călin / Inquam Photos
Politicienii, atrași de Colegiul SRI
Colegiul Național de Informații a fost gândit după modelul Colegiului Național de Apărare, care funcţionează în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” şi pe unde trece o mare parte din elita politică și administrativă a țării.
Scopul declarat al CNI, așa cum reiese de pe pagina sa de internet, era de a oferi cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă, prin intermediul cărora „SRI participă la creșterea nivelului de expertiză a reprezentanților societății civile, administrației publice și mediului privat și la o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate actuale”.
„În majoritatea cazurilor, cursanții au fost beneficiari ai produselor de intelligence – parlamentari, demnitari și funcționari guvernamentali, funcționari publici din administrația centrală și locală, dar și reprezentanți ai unor mari companii sau ai mass-media”, se mai precizează pe pagina CNI.
De la înființare, în 2002, și până în prima parte a lui 2017, pe la Colegiu au trecut 885 de persoane, potrivit unui alt răspuns primit de la Biroul de Presă al ANIMV.
În cei 15 ani de funcţionare, doar 40 de absolvenți ai CNI au provenit dintre cadrele SRI. Ceilalţi absolvenţi au fost persoane din societatea civilă (presă, ONG-uri, Biserică, sindicate sau din mediul privat), din ministere și agenții guvernamentale, din partide, din Parlament şi din administrația locală, dar și din alte servicii secrete (SIE, SPP, STS sau din serviciile MAI și ale MApN).
În spatele acestor numere stau numele unor personalități ale vieții politice și publice din România.
Mihai Tudose − fost premier, Sorin Grindeanu − fost premier, Sorin Câmpeanu − fost ministru al Educației, Claudiu Manda − deputat și șeful Comisiei de control al activității SRI, Georgian Pop și Cezar Preda − deputați și foști șefi ai Comisiei de control al activității SRI, toţi au absolvit acest Colegiu.
Cristian Bușoi, Ramona Mănescu, Angel Tîlvăr, Marilen Pirtea, Valeriu Zgonea, Gabriel Vlase, Octavian Marius Popa, Ioan Bălan, Alin Popoviciu, Ninel Peia, Ionuț Stroe, Claudia Boghicevici, Daniel Barbu − cu toţii parlamentari sau europarlamentari − sunt și ei absolvenți ai Colegiului Național de Informații.
Și alți funcționari publici de rang înalt, cum este Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Integritate, și-au trecut în CV-ul public cursurile postuniversitare absolvite la Colegiul SRI.
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.




