Actualitate
EXPLOZIV/SRI închide Colegiul Național de Informații şi îi retrage diploma lui Eugen Teodorovici
„Este o chestiune de săptămâni”, au declarat pentru site-ul pressone.ro mai multe surse din SRI.
Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.
Colegiul Național de Informații, instituție de învățământ care face parte din Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), urmează să fie desființat.
„Este o chestiune de săptămâni”, ne-au declarat mai multe surse din SRI. Într-un răspuns oficial primit de PressOne de la Biroul de Presă al Academiei SRI se precizează că, în acest moment, „activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”.
Decizia de suspendare a activității, care va fi urmată de închiderea Colegiului, a fost generată de ancheta internă pe care conducerea ANIMV a declanşat-o după ce, în octombrie 2017, actualul ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici (46 de ani), declara că are o diplomă de absolvire a Colegiului fără să fi trecut „nici măcar o dată” pe acolo.
Mai mult, în răspunsul primit de PressOne la Biroul de Presă al Academiei SRI se spune că lui Eugen Teodorovici îi va fi retrasă diploma de absolvire a Colegiului, ca urmare a respectivei anchete interne.
Aceste două decizii, desființarea Colegiului și retragerea diplomei ministrului Teodorovici, sunt primele semne concrete de reformă în ANIMV pe care le ia noua conducere a SRI.
De altfel, surse din interiorul Serviciului ne-au declarat că Eugen Teodorovici nu este singurul politician care a obținut o diplomă de absolvire fără să fi trecut vreodată pe la Colegiul SRI.
De unde s-a plecat
Suspendarea activității și viitoarea desființare a Colegiului Naţional de Informaţii (CNI) survin unor scandaluri care au zguduit credibilitatea instituţiei, dar și pe cea a ANIMV, în ansamblu.
Cel mai recent scandal s-a petrecut într-o emisiune a TVR 1 din octombrie 2017, când, provocat de deputatul PMP Robert Turcescu, senatorul PSD Eugen Teodorovici a mărturisit că a obținut o diplomă de la Colegiul Național de Informații fără să treacă pe acolo.
Iată schimbul de replici dintre cei doi:
Turcescu: Mă uimește domnul Orlando Teodorovici. Păi, nu aveți și dumneavoastră o intersecție cu băieții aia din servicii?
Teodorovici: Eu, personal?
Turcescu: Da. N-ați trecut pe la școala lor, pe-acolo?
Teodorovici: Eu am o diplomă de la Academie…
Turcescu: Care Academie?
Teodorovici: Păi, spuneți dumneavoastră, ați fost cel mai perspicace. Vedeți că v-ați dat de gol, cum ați mușcat din capcana…
Turcescu: Ce diplomă?
Teodorovici: Pe trei luni de zile, este un curs postuniversitar.
Turcescu: Dar care Academie?
Teodorovici: O academie, nu ştiu cum îi zice… Academia de… Academia Națională de Informații a SRI.
Turcescu: Așa!
Teodorovici: Am o diplomă de master sau ce este el, curs postuniversitar, unde nu am fost nici măcar o dată.
Turcescu: Păi, și cum ați luat diploma?
Teodorovici: Nu știu, întrebați-i pe cei care mi-au dat diploma.
Turcescu: Păi, de ce v-ați dus să o luați?
Teodorovici: Nu, mi s-a adus, nici măcar n-am luat-o eu. Mi s-a dat, da, pur și simplu.
Turcescu: Dar de ce v-au dat diploma aia?
Teodorovici: Probabil că merit.
Moderator: Dar cine v-a contactat să vă dea o diplomă?
Teodorovici: Nu, diploma a venit la finalul acelor trei luni de zile. La care, recunosc, eu n-am fost.
*
Ulterior, Eugen Teodorovici a precizat că diploma îi fusese adusă la birou.
A doua zi după acea emisiune, ANIMV a anunțat că Teodorovici absolvise Colegiul Național de Informații în 2013, urmând un curs postuniversitar de 45 de zile dedicat civililor.
„Senatul actual al Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» s-a autosesizat pentru a verifica condițiile de absolvire în cazul domnului Teodorovici”, se preciza în comunicatul de presă al ANIMV.
Anularea diplomei lui Eugen Teodorovici
Într-un răspuns la o solicitare pe care PressOne a adresat-o Academiei Naţionale de Informaţii după numirea lui Eugen Teodorovici în funcția de ministru al Finanțelor, ni s-a comunicat că o comisie de specialitate a verificat respectarea procedurilor prin care acesta a obținut diploma de absolvire a Colegiului Naţional de Informații.
Respectiva comisie a constatat că Teodorovici a depus cerere și dosar de înscriere, apoi a fost prezent și a susținut colocviul de admitere, a încheiat un contract de studii cu ANIMV și a plătit taxa de școlarizare aferentă programului Colegiului.
Aceeași comisie a descoperit mai multe nereguli referitoare la modul în care Eugen Teodorovici a primit diploma de la Colegiul Naţional de Informaţii.
El nu a susținut evaluările la cele trei discipline obligatorii, nu i-au fost acordate note, nu a dat examenul de certificare a competențelor și nu şi-a ridicat personal diploma de absolvire de la sediul ANIMV.
În urma acestor încălcări ale Legii educației, conducerea ANIMV și cea a Colegiului au decis anularea certificatului de absolvire acordat lui Eugen Orlando Teodorovici.
„Menționăm că persoanele responsabile de încălcarea procedurilor de evaluare și acordare a certificatelor de studii din cadrul ANIMV nu mai au niciun fel de relație contractuală cu Academia Națională de Informații «Mihai Viteazul» sau cu Serviciul Român de Informații”, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Academiei SRI.
Aceeași comisie derulează un proces prin care verifică procedurile de obținere a diplomelor de către toți absolvenții Colegiului, de la înființare până în prezent.
„Menționăm că, pe parcursul verificărilor, activitatea Colegiului Naţional de Informații este suspendată”, mai precizează Biroul de Presă al Academiei SRI.
PressOne a încercat să obțină și poziția ministrului Eugen Teodorovici, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la SMS înainte de publicarea acestui articol.
Fostul director al SRI George Maior, actualmente ambasador al României la Washington. Foto: Lucian Muntean
Lobbyistul Ciobanu
Primele informații publice care au pus sub semnul întrebării funcţionarea Colegiului Naţional de Informaţii au apărut la începutul lunii septembrie 2017, după reținerea lui Sergiu Nicolae Ciobanu într-un dosar DNA care vizează fraudarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Ciobanu este fin al lui George Maior şi i-a fost consilier personal în toată perioada în care acesta a condus SRI.
Într-o stenogramă aflată în dosarul de la DNA, Ciobanu descrie Colegiul Naţional de Informaţii ca fiind o poartă de acces în sistemul de securitate, un loc unde politicieni în ascensiune se duceau pentru „lobby”, după spusele sale.
În discuția purtată cu o femeie care avea să-l denunțe la DNA, Ciobanu susținea că prezența la cursuri nu era obligatorie. Diploma, în schimb, ajuta la „relaționarea” cu deputați, senatori şi membri ai Guvernului.
„Să faceți, dom’le, la Academia Națională de Informații… Vreo trei luni. Pentru… pe securitate… în… mă rog, e pe domeniul de securitate, dar ăsta vă ajută foarte mult la relaționarea cu care… În mediul ăsta… Cursurile sunt marți, miercuri, joi de la 9 la 12. Dacă veniți o dată… marțea, lunea ăă… marțea, miercurea sau joia. Nu trebuie să fiți prezentă mereu”.
Fostul consilier al lui Maior explica și cum se poate absolvi Colegiul, cu un material de numai 3-4 pagini:
„Vă ajut eu cu documentația și cu… că trebuie făcut un… un… ăă… material de 3-4 pagini, un colocviu care trebuie prezentat pe zona asta de siguranță națională. Da’ tu… putem s-o legăm de… zona asta medicală. Poa’ să fie o… e pe siguranță națională, ar putea să fie și un studiu privind îmbătrânirea populației la, la, la… riscuri și așa mai departe, știți!?”
Pentru a-și convinge partenera de discuție despre „intrarea” pe care o avea la Academia Națională de Informații, Sergiu Nicolae Ciobanu i-a spus cum influențase numirea unui om de afaceri, care construise un spital pentru SRI, într-un post de profesor la această instituție.
„Chiar vorbeam cu ăsta, cu… nu știu dacă-l știți pe Victor Matei. El e un constructor de spitale. Și pe Victor l-am dus profesor la Academia Națională de Informații. SRI-ul are și el o academie. Și l-am dus profesor acolo. El preda și la Sociologie, «Managementul crizelor», l-am dus acolo, și-a creat o bază, și-a creat o… anumite situații…”
Anul trecut, după o altă solicitare formulată în baza Legii 544/2001, Academia Națională de Informații ne-a răspuns că Victor Matei nu a fost angajatul instituției, dar că a fost colaborator, poziție pe care a deținut-o și la Facultatea de Sociologie a Universității din București.
Totuși, în CV-ul depus la Universitatea din București, Victor Matei susține că în intervalul 2014–2015 a fost lector la ANIMV în cadrul programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă: Ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice naționale și europene.
Această informație indică faptul că el a predat chiar la Colegiul Național de Informații.
În perioada 1982-1985, Victor Matei a fost lăcătuș mecanic, iar între 1985 şi 1989 a fost tehnician proiectant. Astăzi, el are două doctorate, unul în Științe militare, obținut la Universitatea Națională de Apărare, și unul în Relații economice internaționale, obținut la Universitatea din Craiova. Din 2016, este doctorand la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport.
Etapa de restructurare
Primele semnale care puneau la îndoială modalitatea de organizare a cursurilor de la Colegiul Național de Informații au apărut în presă în 2015, în contextul dezvăluirilor despre plagierea unor teze de doctorat susținute la ANIMV.
Una dintre criticile aduse Colegiului viza faptul că la cursuri se amestecau ofiţeri de informaţii cu politicieni, magistraţi şi reprezentanți ai societății civile.
O altă critică spunea că, la Academia SRI, implicit şi la Colegiul Național de Informații, fusese posibilă producerea unor derapaje grave. Asta cu toate că educația este inclusă la capitolul „Riscuri și vulnerabilități” al Strategiei Naționale de Apărare, iar SRI, prin ofițerii săi, ar fi trebuit să culeagă date despre problemele sensibile din învăţământ, pe care să le pună la dispoziția decidenților politici.
Fostul director al SRI George Maior recunoştea, într-un interviu acordat PressOne în septembrie 2016, că doctoratele plagiate reprezintă un risc la adresa securității naționale.
Toate aceste lucruri au dus, în 2016, la o primă încercare de reformare a Colegiului SRI, prin numirea în funcția de director a lui Iulian Fota, conferențiar universitar la ANIMV și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu.
Potrivit unor surse din SRI, o altă măsură pe care conducerea Serviciului a luat-o în considerare încă din 2016 a fost să limiteze accesul la programele Colegiului doar la angajații SRI.
Totuși, pe pagina de internet a Colegiului, acest lucru a fost anunțat ca aplicabil din 2017:
„Programul Colegiului Național de Informații se va adresa preponderent persoanelor care dețin autorizație de acces la documente clasificate, prin natura activităților profesionale pe care le desfășoară, în domenii relevante pentru securitatea națională”.
Acum, conducerea SRI a ajuns la concluzia că singura modalitate de a reduce pagubele de imagine pe care le decontează de trei ani încoace este să închidă Colegiul.
Aceste decizii, care arată o intenție clară de curățenie în cadrul Academiei SRI, vin după măsura din 2016 de reducere a numărului de doctoranzi la concursurile de admitere din 2016 și 2017.
Iulian Fota (cu părul alb) este directorul Colegiului Naţional de Informaţii din 2016. Foto: George Călin / Inquam Photos
Politicienii, atrași de Colegiul SRI
Colegiul Național de Informații a fost gândit după modelul Colegiului Național de Apărare, care funcţionează în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” şi pe unde trece o mare parte din elita politică și administrativă a țării.
Scopul declarat al CNI, așa cum reiese de pe pagina sa de internet, era de a oferi cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă, prin intermediul cărora „SRI participă la creșterea nivelului de expertiză a reprezentanților societății civile, administrației publice și mediului privat și la o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate actuale”.
„În majoritatea cazurilor, cursanții au fost beneficiari ai produselor de intelligence – parlamentari, demnitari și funcționari guvernamentali, funcționari publici din administrația centrală și locală, dar și reprezentanți ai unor mari companii sau ai mass-media”, se mai precizează pe pagina CNI.
De la înființare, în 2002, și până în prima parte a lui 2017, pe la Colegiu au trecut 885 de persoane, potrivit unui alt răspuns primit de la Biroul de Presă al ANIMV.
În cei 15 ani de funcţionare, doar 40 de absolvenți ai CNI au provenit dintre cadrele SRI. Ceilalţi absolvenţi au fost persoane din societatea civilă (presă, ONG-uri, Biserică, sindicate sau din mediul privat), din ministere și agenții guvernamentale, din partide, din Parlament şi din administrația locală, dar și din alte servicii secrete (SIE, SPP, STS sau din serviciile MAI și ale MApN).
În spatele acestor numere stau numele unor personalități ale vieții politice și publice din România.
Mihai Tudose − fost premier, Sorin Grindeanu − fost premier, Sorin Câmpeanu − fost ministru al Educației, Claudiu Manda − deputat și șeful Comisiei de control al activității SRI, Georgian Pop și Cezar Preda − deputați și foști șefi ai Comisiei de control al activității SRI, toţi au absolvit acest Colegiu.
Cristian Bușoi, Ramona Mănescu, Angel Tîlvăr, Marilen Pirtea, Valeriu Zgonea, Gabriel Vlase, Octavian Marius Popa, Ioan Bălan, Alin Popoviciu, Ninel Peia, Ionuț Stroe, Claudia Boghicevici, Daniel Barbu − cu toţii parlamentari sau europarlamentari − sunt și ei absolvenți ai Colegiului Național de Informații.
Și alți funcționari publici de rang înalt, cum este Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Integritate, și-au trecut în CV-ul public cursurile postuniversitare absolvite la Colegiul SRI.
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 16 ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 8 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o zi
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri