Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/PAGUBITII FONDULUI NATIONAL DE INVESTITII FRAUDAT DE O GASCA DE INFRACTORI COORDONATA DE SORIN OVIDIU VANTU, PRIETENUL FOSTULUI DIRECTOR SRI, ALEXANDRU RADU TIMOFTE (episodul II)

Publicat

pe

Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”

Scriam in articolul anterior ca pagubitii FNI s-au constituit in asociatii non-profit pentru a-si apara mai eficient si unitar/coerent drepturile.

Una dintre aceste asociatii a luat fiinta la Ploiesti, ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI, cu sediul in str. Pinului nr. 6 (e-mail: asociatiapagubitilorfniploiesti@yahoo.ro), reprezentata legal de dl. STANCIU MISU – presedinte, dl. MANDRICEL ION – vicepresedinte si d-na BODOIU VICTORIA – contabil, cu un nr. de cca. 700 membri.

Cu modestele sale posibilitati si avand la dispozitie o gama extrem de redusa de mijloace (identificarea avocatilor care sa-i reprezinte, a executorilor judecatoresti obligatoriu din Bucuresti, sub aspectul competentei teritoriale si adresarea de memorii si petitii autoritatilor competente pentru a explica argumentat si a atrage atentia asupra problematicii grave in care se afla de aproape 8 ani pagubitii FNI), asociatia s-a zbatut zadarnic pentru casigarea drepturilor legitime castigate definitiv prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie si Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in recurs in dosarul cu nr. unic  24632/3/2006 de de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cu un titlu executoriu legal, valabil si cu creantele certe, lichide si exigibile, in anul 2011, membrii asociatiei, regasiti printre cei aproximativ 10.000 de pagubiti din Romania, au pasit pe calea executarii silite a debitoarei CNVM, in prezent AAAS, obtinand incuviintarea inceperii executarii silite in formele/modalitatile prevazute de C. proc. civ.

Din acel moment a inceput un nou calvar, generat si sustinut chiar de Guvernul Romaniei, la cererile/interventiile CNVM/AAAS, doua fiind modalitatile abuzive prin care statul blocheaza punerea in executare a unui titlu executoriu si nu respecta hotararile definitive ale instantelor judecatoresti:

  1. Guvernul se contazice cu AAAS in privinta alocarii fondurilor de la buget destinati despagubirii pagubitilor FNI in baza titlului executoriu, care au castigat definitiv si irevocabil, Executivul sustinand ca, anual, prevede in buget sume de bani in acest sens, AAAS din contra, ca nu are, desi, de ex., in 2014, AAAS a inregistrat venituri de 977,29 milioane lei, incheind anul cu un excedent de 924 milioane lei. Refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului, ori de a le avea dar a le deturna de la capitolul bugetar avand aceasta destinatie, constituie, conform CEDO, si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I, iar statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.
  2. Pentru a-i zapaci complet pe creditori si a le da dureri de cap si prilej de controverse profesionale avocatilor si executorilor judecatoresti, precum si pentru a provoca deruta printre judecatori, Guvernul a reorganizat, tranformat, comasat, absorbit etc. in mod repetat pe debitoarea initiala din hotararea penala, adica pe CNVM, in alte institutii ale statului (AVAS, AVAB, AAAS), ba pe AAAS a infiintat-o printr-un act normativ (OUG nr. 93/2012) al carui titlu nu are nicio legatura cu aceasta, denumirea ordonantei fiind „privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara – ASF”. Astfel, a necesitat efort si putere de persuasiune pentru a convinge instantele care este adevarata debitoare, respectiv ca noua entitate care tot aparea in timp, era succesoarea in drepturi si obligatii a celeilalte reorganizate/absorbite/desfiintate etc., astfel ca trebuia sa-i preia si procedura de executare silita in stadiul in care se afla la data intrarii in vigoare a actului normativ de infiintare.
  3. Guvernul emite acte normative (OG si OUG, a doua categorie fiind aprobata de Parlament) care blocheaza executarea debitoarei. Cu privire la aceasta practica, sunt multe de spus, existand o multitudine de acte normative succesive ale Executivului care, fie exclud anumite categorii de venituri ale AAAS de la executare, fie instituie interdictii de a se trece la executarea silita a debitoarei, prorogand (amanand) abuziv, potrivit propriului interes, de fiecare data, termenul de incepere a acesteia. Dezvoltarea acestui aspect ar implica un text greoi, tehnic, cu multiple elemente de tehnica legislativa si explicarea semantici terminologiilor / sintagmelor juridice, inaccesibil stimatilor nostri cititori care nu au, toti, pregatirea profesionala de specialitate.

De aceea, vom incerca sa consemnam doar sinteza: in realitate, textele legale amintite nu fac altceva decat sa acopere, printr-un cadru legislativ inadecvat, refuzul autoritatii de a se conforma imediat si de buna voie unui titlu executoriu, aflandu-se pe o pretinsa pozitie de superioritate fata de orice alta persoana debitoare.

Pentru a asigura o minima concretete afirmatiei de mai sus, va spunem ca cel mai uzitat act normativ, invocat obsesiv repetitiv, pana la saturatie, de AAAS in apararea sa este  OG nr. 22/2002, pe care o utilizeaza ca pe un panaceu juridic universal, bun la rezolvarea oricarei probleme pe care considera ca o vatama in interese si a a ajuns un fel de argumentum ad nauseam dupa trecerea a peste 10 (zece ani) de cand creditorii au titlu executoriu si debitoarea refuza plata, opunandu-le acest act normativ contrar legislatiei europene si jurisprudentei CEDO.

In cadrul legislativ actual, OG nr. 22/2002 reglementeaza executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Acest act normativ este contrar legislatiei europene. Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva, iar in masura in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului” (art. 2 din O.G. nr. 2/2001). In fine, legiuitorul a prevazut in art. 3 al actului normativ in discutie ca “In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie”.

In primul rand, s-a instituit termenul de 6 luni in care poate fi indestulata creanta creditorului pe seama institutiei publice debitoare exclusiv in ipoteza in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri”; prin urmare, termenul in discutie nu isi gaseste aplicabilitatea in cazul tuturor creantelor care izvorasc din titluri executorii si cu privire la orice institutie publica ci, eventual, in ipoteza in care debitoarea face dovada certa a lipsei de fonduri (ceea ce, in practica, nu se intampla niciodata).

De altfel, instituirea termenului de 6 luni nu reprezinta altceva decat o modalitate legislativa, indirecta, de sustragere a institutiilor publice de la plata creantelor izvorate din titluri executorii in conditiile in care, daca s-ar merge pe rationamentul legiuitorului, ar exista intotdeauna garantia ca, in decurs de 6 luni de zile, termen care curge pentru fiecare titlu executoriu in parte de la momentul primirii somatiei de plata, toate institutiile publice vor avea bugetul alimentat astfel incat sa fie satisfacute creantele creditorilor (si aceasta o ipoteza teoretica si iluzorie).

Sustinerile AAAS (regasite in toate raspunsurile la memoriile si petitiile pe care le-am enumerat mai jos), potrivit carora nu poate efectua decat acele cheltuieli care au fost prevazute in bugetul propriu de venituri si cheltuieli, buget aprobat prin hotarare a Guvernului, sumele preluate de la CNVM nefiind prevazute in bugetul sau, nu pot fi primite avand in vedere ca obligatia ce incumba acesteia – preluata de la CNVM prin subrogare in drepturi si obligatii conform Legii nr. 113/26.04.2013[1] – nu poate fi conditionata de existenta fondurilor alocate in acest sens de stat. Daca s-ar da eficienta acestor sustineri, ar insemna sa se accepte ca obligatia ce incumba acesteia ar fi una potestativa pura, fiind afectata de o conditie care depinde perpetuu si in exclusivitate de vointa debitoarei, ceea ce este inadmisibil.

In mod constant, CEDO a statuat, chiar si in Decizia de inadmisibilitate din data de 8 ianuarie 2013 (cererea nr. 48006/11a pagubitilor FNI): “Totuşi, Curtea a reamintit faptul că nu va accepta ca o autoritate publică să invoce lipsa resurselor financiare pentru a se opune executării obligaţiei de plată decurgând din hotărârile judecătoreşti. A constatat cu satisfacţie că instanţele naţionale nu au acceptat un asemenea motiv invocat de debitoare în cadrul contestaţiei la executare. Mai departe, Curtea a notat că restricţiile privind plata creanţelor, adoptate prin măsuri legislative pertinente în temeiul O.U.G. nr. 4/2011 şi al Legii nr. 116/2011, sunt temporare.

Or, astazi, dupa 10 ani, reglementarile in materie numai „temporare” nu  mai pot fi!

Concret, raportat la hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sandor vs. Romania, instantele din Romania (majoritatea, nu toate!) au constatat ca dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007, care instituie acel termen de 6 luni in favoarea debitorului institutie publica, pentru a-si indeplini obligatia de plata, termen in care debitorul nu poate fi supus executarii silite, chiar conditionat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligatiei de plata, constituie o incalcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrara prevederilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Drept urmare, constatand existenta unui conflict intre dispozitiile nationale si normele juridice europene, in baza art. 11 si 20, alin. 2 din Constitutie, avand in vedere forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, cvasi-majoritatea completelor de judecata investite cu solutionarea contestatiilor la executare introduse de AAAS (la fond sau in recurs), au inlaturat de la aplicare dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007.

Alte instante au avut alte considerente, astfel ca asa se explica – printre alte motive – de ce unii au castigat, iar altii au pierdut procesele cu CNVM/AVAB/AVAS/AAAS, desi obiectul cauzelor era similar.

Pe de alta parte, dar in aceeasi ordine de idei, conducerea Asociatiei ne-a informat ca, deoarece – dupa 13 ani de procese – nu a mai identificat solutii juridice pentru a obtine banii castigati in instante (chiar unii terti popriti refuzand, la randul lor, amenintati de CNVM/AAAS, sa ii execute conturile din Trezorerie si din bancile comerciale unde le au deschise), a apelat la o campanie sustinuta de a incunostiinta, atentiona si sensibiliza, prin memorii si petitii, autoritatile si institutiile/organele competente ale statului roman, solicitandu-le, argumentat, legal, legitim si procedural, in functie de competentele fiecareia/fiecaruia sa deblocheze situatia complet anormala, contrara principiilor statului de drept, determinand, in final, inceperea platilor cu titlu de despagubiri.

Astfel, asociatia s-a adresat:

– Presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, la aceea data (nr. 687/08/04.2013);

– Prim-ministrului Victor Ponta, la aceea data (nr. 2230/21.10.2013, nr. 03/06/2014, nr. 1/26.09.2014 si o notificare din martie 2015, depusa direct);

– AAAS Bucuresti (nr. R/7555/09.03.2015);

– Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti (42796/30.04.2015);

– Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis (nr. 4/21.05.2015);

– Ambasadei SUA la Bucuresti pe 03.12.2015;

– Prim-ministrului Dacian Ciolos, la aceea data (nr. 4/03.12.2015);

– Institutiei Prefectului Judetului Prahova (3545/L106/24.02.2016.

Nici aici nu vom detalia istoria fiecarui demers in parte si nici continutul fiecarui raspuns (daca l-a primit, deoarece nu toti cei sesizati de Asociatie au catadicsit sa-si asume un punct de vedere propriu), ci vom consemna ideile principale care le-am desprins noi din citirea tuturor memoriilor si raspunsurilor puse la dispozitie:

– AAAS a raspuns cu arhicunoscutele alegatii stiute de atatia ani din contestatiile, intampinarile si recursurile sale depuse la dosarele in care pagubitii se judeca; asadar, nicio noutate!

– majoritatea autoritatilor/organelor sesizate    s-au derobat instantaneu de orice obligatie si complicatie si au transmis petitiile, in tembelul obicei romanesc, chiar institutiei reclamate/incriminate, in loc sa faca propriile verificari / cercetari, sa o traga la raspundere pentru situatia grava creata, care treneaza de ani de zile si nemultumeste zeci de mii de cetateni romani (includem aici si membrii familiilor pagubitilor) si/sau sa-si puna capul la contributie sa gaseasca o solutie, astfel ca ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI s-a trezit cu raspunsul „standard” tot de la … AAAS!;

– una din petitiile adresate prim-ministrului Romaniei a fost directionata la … Ministerul Economiei, Comertului si Turismului (sic!);

– cea adresata Presedintelui Romaniei, a fost trimisa la „Cancelaria Primului-ministru”.

Cazul nu face decat sa confirme ca neasumarea responsabilitatilor, lipsa de seriozitate si de respect pentru cetatean, sunt endemice in Romania zilelor noastre, iar ping-pong-ul cu reclamatiile tinde sa devina sport national.

Concluzii: Pe undeva, este si explicabil (dar nu si normal si moral, iar in unele cazuri poate ca nu este nici legal), sa nu fie bani la buget, atata timp cand:

Guvernul

– aloca sute de milioane de euro ANRP in vederea acordarii despagubirilor conform legii, valorii reale de despagubire si potrivit unei ordini de prioritati, si conducerea instititiei, Comisia de Evaluare a Despagubirilor, le acorda clientelei de partid, acolitilor si altor rechini imobiliari cu conexiuni in spatiul politic.

Administratia Prezidentiala cheltuie sute de milioane de euro pentru:

– reconditionarea / modernizarea resedintei Presedintelui;

– pentru avioane (la propriu), in scopul dotarii flotilei prezidentiale;

– pentru schimbarea sistemului de irigatii al Gradinii Palatului Cotroceni si pentru hrana animalelor;

– pentru vacantele si deplasarile repetate si indelungate ale familiei prezidentiale (una dintre ele la Washington ca sa asiste la ‘Festivalul Cireșilor Înfloriți’ și nu a avut timp de chestiuni plictisitoare și inutile cum a făcut, de exemplu, Președintele Erdogan, care a avut întâlniri separate de peste o oră și cu Barack Obama și cu Joe Bidden);

– pentru naveta cuplului prezidential de la Bucuresti la Sibiu si retur, actualmente „navetand” singur;

– pentru designeri, croitori, stilisti ai cuplului prezidential si haine personalizate.

Parlamentul, care are un numar nesimtit de membri, 588, numar de parlamentari comparativ cu tari cu populatie dubla, sfidarea la adresa cetateanului roman fiind cu atat mai mare cu cat, la referendumul din 2009, romanii au votat ca isi doresc ca Parlamentul tarii sa fie limitat la 300 de membri, iar trei ani mai tarziu acest numar aproape s-a dublat, cheltuie alte sute de milioane de euro anual pe:

– multiplele deplasari inutile catre destinatii exotice si pe inca alte cate si mai cate matrapazlacuri tot din banii publici, pe care presa le dezvaluie zilnic;

– cazarea parlamentarilor in Bucuresti, transportul din localitatea de domiciliu, telefon mobil, autoturism de la Parlament;

– indemnizatiile consistente ale acestora, indemnizatia lunara fiind cuprinsa intre 4.570 lei si 6.000 de lei, sumele destinate intretinerii birourilor parlamentare teritoriale si platii angajatilor acestora (peste 10.000 lei/luna);

– in decembrie 2015, Presedindele le-a promulgat Legea privind pensiile speciale, in baza careia un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie;

ANRP, care a primit sute si sute de milioane de euro pe care le-a praduit in directa convenita cu politicieni verosi, mafioti, exponenti ai crimei organizate, corupti etc., adica exact asa cum a „dovedit” DNA-ul, nu o spunem noi.

Serviciile secrete, care au primit anual bugete din ce in ce mai mari.

Intregul aparat bugetar de stat este supradimensionat, parazitat cu incompetenti care primesc degeaba salariile, carora li s-a gasit o sinecura intr-o institutie a statului doar pentru ca este ruda, afin, prieten, amanta etc. cu cine trebuie.

Sinceri sa fim, ctitind cu atentie toate materialele (care va si stau la dispozitie), am ramas uluiti de nedreptatea care se face acestor oameni si de indolenta statului (prin anumite autoritati, cum sunt, de exemplu, Guvernul si AAAS). Pentru a scapa de aceasta uluiala, noi apelam la ajutorul DNA, careia ii propunem sa se autosesizeze cu privire la cazul „AAAS-Pagubitii FNI”, deoarece avem, asa, un feeling, ca ceea ce a depistat la ANRP a fost „parc de distractii” pe langa ce se intampla cu cheltuirea banului public la AAAS si cu „schema” despagubirilor pagubitilor FNI! (Ec Adrian Radu).

[1] In temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, art. II, alin. (1) “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. In baza art. II, alin. (2) „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.

Actualitate

Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville

Publicat

pe

De

Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”

Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.

Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.

Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față

Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.

Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.

Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație

Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.

În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.

Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană

Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.

În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.

Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice

Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.

Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.

PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin

Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.

PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.

Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.

Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale

Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.

Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.

Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.

Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.

Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.

Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.

Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă

McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.

„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.

Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital

În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.

În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.

Teste imposibile în lumea reală

Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.

Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.

În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.

Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.

În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri

Publicat

pe

De

În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.

Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.

În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.

Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.

O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.

Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă

Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.

De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.

Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.

Datele trebuie să circule fără întreruperi

Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.

Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite

Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.

Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.

Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.

O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție

Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.

Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.

Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esențială

În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.

Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv13 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv13 ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv13 ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv13 ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusivo zi ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusivo zi ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusivo zi ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv2 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv2 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv3 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv3 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv4 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv