De aceea Dragnea a câștigat atât de ușor bătălia de etapă din interiorul patidului, instalând un al treilea Guvern, mult mai ușor de controlat decât primele două, întrucât la butoane sunt aproape exclusiv oameni loiali președintelui partidului. Astfel încât, imediat după formarea Guvernului Dăncilă, Liviu Dragnea a trecut la contraatac, programând în mod suprinzător un Congres Extraordinar care se va desfășura chiar în a doua parte a acestei luni. Este interesant de văzut ce așteaptă Dragnea de la acest Congres, ce așteaptă adversarii săi interni, care sunt din ce în ce mai numeroși și mai proeminenți și, mai ales, care este conjunctura în care are loc evenimentul.
Dragnea este silit de împrejurări să schimbe în mare măsură garnitura de conducere a partidului, pentru că mulți dintre actualii lideri nu mai au încredere în el și pentru că oricând aceștia sunt pregătiți să-și strângă rândurile să-l debarce. În acest scop, el beneficiază de avantajul precarității unora dintre structurile teritoriale PSD. Organizații județene conduse de interimari. Interimarii sunt puși de Dragnea dintre cei mai de încredere oameni ai săi, pot fi demiși oricând, tot de Dragnea, dar pot la acest Congres Extraordinar rămâne pe poziții pentru a deveni defintivi. Pe acești interimari și pe delegații aduși de ei la Congres se bazează în mare măsură președintele PSD pentru ca, utilizând susținerea lor, să schimbe garnitura de conducere și să-i îndepărteze pe adversarii săi, care s-au manifestat deja ca atare, dar și pe potențialii adversari.
Ceilalți, care deocamdată au adoptat poziția ghiocelului, făcând demersurile necesare unei reconcilieri cu Liviu Dragnea, nu mai așteaptă de la acest Congres Extraordinar debarcarea acestuia – debarcare care s-ar putea face în condiții statutare extrem de discutabile – dar vor încerca, strângând rândurile și încordându-și mușchii, să-și păstreze totuși cât mai multe poziții importante, urmând ca în momentul propice să facă o nouă tentativă de a impune o conducere colectivă.
Dacă ar fi fost cu adevărat puternici, atunci în prima zi a Congresului ar fi impus mai multe schimbări în statut, inclusiv cea referitoare la modalitatea de alegere și respectiv de demitere a președintelui. Astfel încât, în a doua zi, în baza noului statut, să poată organiza asaltul final. Dar viitorul lor numai e ce a fost odată.
Premizele îi sunt favorabile lui Liviu Dragnea pentru acest Congres extraordinar. A reușit să treacă și cel de-al treilea examen, să instaureze un al treilea Guvern, care pare să-i fie mai fidel decât celelalte două și a încheiat și un relativ armistițiu cu președintele Klaus Iohannis. Acesta din urmă s-a consolat cu ideea că nu poate avea un Guvern al său și nici o majoritate a sa și, în plus, este din ce în ce mai preocupat de mandatul de șase luni de președinte prin rotație al Consiliului European, unde are nevoie ca de aer de susținerea Guvernului.
Sunt însă două evenimente mari, ambele externe, care pot avea impact asupra Congresuui Extraordinar, ambele fiind oportunități pentru Liviu Dragnea. Înaintea acestui Congres Extraordinar, urmează să se anunțe soluția în cauza penală care îl privește pe Ludovic Orban. Dacă Ludovic Orban câștigă bătălia de la Înalta Curte și este declarat în mod definitiv și irevocabil nevinovat, atunci PSD va putea face o dublă demonstrație. 1) Că DNA și doamna Laura Codruța Kovesi au mai săvârșit un abuz dovedit ca atare în Justiție și, prin urmare, majoritatea parlamentară are dreptate atunci când operează modificări legislative, încercând să restructureze acest domeniu. 2). În subsidiar, PSD va mai putea face și demonstrația că atât DNA cât și Justiția continuă să fie partizane politic, întrucât procurorul i-a cerut lui Ludovic Orban o pedeapsă simbolică și câmpul tactic încă a funcționat la Înalta Curte.
Liviu Dragnea câștigă și în ipoteza în care Ludvic Orban ar fi condamnat la închisoare. Cu sau fără executare. În ambele scenarii, el fie se retrage instantaneu de la conducerea PNL, declanșând un nou război în interiorul partidului, legat de succesiune, fie încearcă să rămână acolo, schimbând statutul, dar demonstrând astfel că din această perpectivă nu mai există practic diferențe între putere și opoziție.
A doua situație din care Liviu Dragnea nu are decât de câștigat pentru partid, dar și pentru sine, este poziția în care se află președintele Klaus Iohannis, în raport cu solicitarea de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Dacă nu o aprobă, se ajunge la un conflict interinstituțional, care va trebui soluționat de CCR, iar soluția va fi probabil în favoarea deciziei ministrului Justiției. Deci o victorie PSD. Dacă, așa cum eu unul sunt convins, președintele aprobă revocarea, fie că negoiciază netransparent, fie că nu negociază persoana sucesorului la șefia DNA, din nou Dragnea iese în câștig. Dacă negociază, probabil că își negociază tot netransparent și propriul dosar și face cu acest prilej și o înțelegere cu Klaus Iohannis de susținere tot netransparentă a acestuia pe termen lung, cu condiția ca Iohannis să nu mai candideze la prezidențiale și același Dragnea câștigă și în absența unei asemenea negocieri, întrucât împreună cu Tudorel Toader, va fi liber să pună la șefia DNA pe cine vrea el.
De unde la sfârșitul anului trecut era pe tobogan, iată că Liviu Dragnea pare a fi în acest moment pe cai mari. Nu cred că se va culca liniștit rezumându-se să-și facă iluzii, pentru că știe și el foarte bine că în PSD sunt posibile oricând suprize de mari proporții atunci când un Congres organizat ca la carte scapă în ultima secundă se sub control.
Sorin Rosca Stanescu
