Actualitate
EXPLOZIV/ Realitatea, postul tv al SRI/ Generalul Coldea i-a cerut lui Dorin Cocoș 500.000 de euro pentru Realitatea/ „Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”/ ”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”
”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”, a declarat Elan Schwartzenberg într-un interviu în exclusivitate la B1 Tv, conform Flux 24.
După o pauză de șase ani, Elan Schwartzenberg, omul de afaceri cu mandat internațional de arestare, a vorbit în exclusivitate pentru B1 TV, în emisiunea ”Actualitatea Românească” moderată de Sorina Matei.
În 2012 m-a avertizat cineva din SRI, din cercul apropiat lui Coldea, că mi se vor face înscenări și multiple dosare și să plec din țară, a susținut el.
În interviul luat pe teritoriul statului Israel, Elan Schwartzenberg a răspuns, pentru prima dată după șase ani, acuzațiilor oficiale și neoficiale ce i se aduc.
Acesta a mai declarat că Sebastian Ghiță i-a spus că are susținerea totală a lui Florian Coldea. Ulterior și-a dat seama că Ghiță a spus adevărul și chiar e susținut de Coldea.
El a mai spus că Dorin Cocoș la sugestia SRI a sponsorizat Realitatea Tv cu 500.000 de euro.
Omul de afaceri a vorbit şi despre o întâlnire cu Dorin Cocoş, care a avut loc în biroul unui prieten de-al său.
„A spus că a evitat să mă sune pentru că sunt urmărit, că e rău ce fac cu Realitatea că e sub protecţia lui Coldea. Generalul Coldea i-a cerut 500.000 de euro către Realitatea ceea ce a şi făcut”, a declarat omul de afaceri.
Elan Schwartzenberg a mai povestit care au fost rolurile jucate de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru. Totodată, acesta a mai declarat că a fost anunțat de lichidator că se fac presiuni extrem de mari din partea SRI.
Schwartzenberg a mai spus că nu s-a întâlnit niciodată cu Florian Coldea, dar a vorbit cu George Maior în 2012.
„Eu trebuia să mă duc la generalul Coldea şi nu ştiu, să îi pup inelul sau ghiulul, să îi jur credinţă, nu ştiu. Nu m-am întâlnit niciodată cu Coldea. Cu domnul Maior m-am văzut o singură dată la o discuţie după ce am preluat Realitatea. Domnul Maior m-a rugat să trec pe la generalul Coldea şi nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pur şi simplu nu s-a mai întâmplat. Am discutat cu domnul Maior despre multiple teme, inclusiv despre Realitatea. Dorinţa lui era ca acest post de televizune să le ofere susţinere în interese naţionale. A fost o discuţie absolut legitimă. Asta se întâmpla în 2012”, a mai declarat Schwartzenberg.
Afaceristul a mai spus că se vedea ocazional şi cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu, a cărui logodnică, Irina Chirica, a fost adusă de el în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Tv.
Schwartzenberg a mai susținut că aşa-numitul Grup de la Monaco nu reprezintă nimic în comparaţie cu procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis sau Florian Coldea.
„Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”, a declarat Elan Schwartzenberg, într-un interviu acordat B1 TV.
În momentul în care i s-a atras atenţia că aceştia sunt oficiali ai statului român, Schwartzenberg a completat: „Când statul român funcţionează pe sisteme staliniste, influenţa devine forţă letală”.
Cât priveşte aşa-numitul Grup de la Monaco, despre care se spune că este format din milionari influenţă, omul de afaceri a declarat că unii nici nu se cunosc între ei, iar alţii au fost o singură dată la Monaco.
„Grupul de la Monaco- jumătate dintre ei au fost cel mult într-un hotel la Monaco, majoritatea este împărţită în mici bisericuţe, dar nu au relaţii personale. Eu ştiam două, trei persoane la nivel de prieteni”, a mai spus Schwartzenberg.
„M-am întâlnit în 2011 (n.r.: cu Sebastian Ghiţă) şi mi-a spus <<Îmi cer scuze pentru ce voi face. Sunt captiv la SRI şi DNA. Am intrat într-un joc foarte mare, câştig mulţi bani, dar sunt prizonier, captiv total. Dacă mă ajută scap, dacă nu, la puşcărie sau la trei metri sub pământ>> Sunt textual cuvintele lui Ghiţă (…) Îl văd ca pe un puşti care a intrat într-un joc mult prea mare. A fost controlat, dominat, şantajat de Coldea”, a declarat omul de afaceri.
”Eu nu sunt mogul, nu mă identific cu această titulatură. Eu am luat Realitatea TV, dar m-am trezit deposedat de ea și acuzat că nu am achiziționat niciodată stația, că procedura de insolvența nu a fost corectă, de spălare, de bani evaziune fiscală. Copiii domnului Vîntu au ieșit public și au spus că au vândut 100% din acea televiziune mie. E o conferință de presă! Ei au declarat clar! Am amenajat un sediu extrem de costisitor, echipamente noi, am plătit salarii un an și datoriile istorice. Dacă nu sunt nebun și nu credeam că e televiziunea mea, nu aș fi făcut aceste investiții de milioane de dolari. Am fost acuzat de spălare de bani… Probabil că și jurnaliștii ar trebui acuzați la fel”, a afirmat Elan Schwartzenberg.
Un exemplu este al unei datorii istorice către Stelian Tănase. El avea de încasat de la vechea Realitate o sumă de bani. Nu era datoria mea către el, dar eu i-am plătit banii, dânsul a optat să-i plătesc banii într-un cont din Franța. Și când nu a mai fost televiziunea, marele deontolog Stelian Tănase a scris un articol mizerabil la adresa mea. Deși eu i-am plătit niște bani pe care nu-i datoram! Și cât timp a fost la Realitatea l-am plătit la zi. Sper că a plătit taxele pentru acei bani încasați în afara țării. Probele sunt la DNA. Am plătit câteva zeci de mii de euro (către mai mulți jurnaliști). Am plătit mai multe datorii istorice din epoca Vîntu sau Ghiță, că așa am considerat a fi corect. Îmi asum vina că am plătit salariile la zi, am amenajat sediul, am luat echipamente, apoi m-am trezit vinovat de aceste lucruri în ochii autorităților, a mai susținut.Elan Schwartzenberg.
”Cu Blejnar am avut o relație frumoasă, dar, ca în cazul lui Mazăre, nu au funcționat lucrurile când prietenia s-a suprapus cu funcția. De exemplu, i-am bătut la ușă de două ori, prima dată când i-am spus că echipamentele de la Realitatea sunt sub sechestru la ANAF, la Casa Presei. Tu, ca șef ANAF, cu datorii imense de la Realitatea, trebuie ori să le sigilezi la ANAF ori le muți în sediul în care funcționează societatea, adică la Willbroock. În niciun caz nu pot sta la RTV, la Sebi Ghiță. A ridicat din umeri și mi-a spus că-i pare rău că nu poate să mă ajute, că era și legal, dar ”există niște forțe deasupra mea, din sistem”. Eu nu știu la ce se referea. La Băsescu , SRI, DNA sau Sfântul Petru. L-am întrebat și ridica din umeri și se uita în sus. Discuția a avut loc după ce am făcut mai multe cereri oficiale. În cadrul neoficial îmi făcea semne din cap… E un om liber e în România, întrebați-l”, a mai declarat Schwartzenberg, pentru B1 TV.
Întrebat de Sorina Matei dacă vreodată a acordat protecție cuiva, el a răspuns: ”Când eram mai tânăr acordam în cadrul serviciului militar, conform fișei postului. Blejnar și Marta au fost numiți în post de Falcă, Blaga, cine erau acolo, de partid. Nu aveam televiziuni, proiecție. După ce am luat Realitatea, Marta a plecat și la câteva luni Blejnar a fost demis de premierul de atunci, Ungureanu. Nu înțeleg de unde le-am acordat protecție…” (Irinel I.).
Actualitate
Viteza de reacție în era digitală: Cum „avanpostul de inovație” al armatei SUA rescrie regulile achizițiilor militare
Într-o mișcare strategică menită să elimine blocajele birocratice, Corpul XVIII Aeropurtat a transformat recentul exercițiu Scarlet Dragon într-un laborator de testare pentru o nouă structură revoluționară: Joint Innovation Outpost (JIOP). Această unitate nu este doar un centru de idei, ci un motor operațional care promite să livreze tehnologie de ultimă oră către soldați într-un ritm care să depășească capacitatea de adaptare a oricărui adversar.
Puterea la firul ierbii: Decizii de 50 de milioane de dolari direct pe frontul tactic
Pentru prima dată în istoria modernă a Armatei, o comandă operațională primește autoritatea de a lua decizii financiare majore direct de pe teren. JIOP beneficiază de profesioniști în achiziții și de puterea de a gestiona până la 50 de milioane de dolari, în principal din fonduri de cercetare și dezvoltare. Această „operaționalizare a achizițiilor” permite comandanților să identifice, să testeze și să cumpere soluții tehnice fără a mai aștepta aprobările de la nivel central, care deseori durează ani de zile.
Obiectivul este simplu: dacă un sistem funcționează și răspunde unei nevoi imediate a soldatului, acesta trebuie achiziționat și implementat acum, nu peste un deceniu.
Adio, birocrație: De la dosare de 900 de pagini la „9-line-ul” inovației
Inovația adusă de JIOP vizează și simplificarea radicală a modului în care industria de apărare interacționează cu armata. În locul propunerilor stufoase, de sute de pagini, care definesc procesul tradițional de achiziție, noul model propune un format de tip „9-line” — o descriere scurtă și precisă a capacităților tehnologice.
Această abordare transformă exerciții precum Scarlet Dragon din evenimente episodice în procese continue de rafinare a tehnologiei. Furnizorii pot primi feedback instantaneu de la utilizatorii finali, ajustându-și sistemele între zilele de execuție ale exercițiului. Rezultatul? O validare rapidă a tehnologiilor mature care pot fi transferate imediat către întreaga Armată.
„Țesutul conectiv”: Puntea dintre soldat și gigantul industrial
JIOP funcționează ca un element de legătură esențial care nu a existat până acum. Prin monitorizarea directă a nevoilor soldaților în timpul misiunilor, acest avanpost identifică tehnologiile cu potențial de aplicare la scară largă și le transferă către birourile de programe tradiționale ale Armatei (ASA/ALT).
Fie că este vorba despre soluții de rețea cross-domain sau sisteme avansate de procesare a datelor, fluxul de informații este acum bidirecțional. Soldatul generează și validează ideea, JIOP o finanțează și o testează, iar complexul militar-industrial o transformă într-un program oficial de înzestrare. Este o revoluție care transformă inovația dintr-o excepție fericită într-o rutină operațională.
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
-
Exclusivacum 2 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 4 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 5 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 4 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Featuredacum 2 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Ancheteacum 2 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 2 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Exclusivacum 4 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!



