Actualitate
Dragnea-Iohannis-Kovesi-Ciolos, o ecuatie politica teribil de complexa
2018 se anunță extrem de agitat pentru că se plasează înaintea unui an cu evenimente importante: alegeri europene, probabil cele mai importante din istorie, alegeri prezidențiale, final de mandat la DNA șamd. Greșeala care se face în multe analize politice ale momentului e ignorarea factorului extern în bătăliile interne, ori, e vorba de un element care poate da peste cap multe socoteli.
În ultima perioadă, se vorbește insistent de posibila candidatură a Laurei Kovesi la președinție. Una care îi dă fiori de plăcere, anticipat, reputatului om de cultură Gabriel Liiceanu. În aprilie 2015, eram primul ziarist care avansa această ipoteză, nu foarte bine primită de alți confrați. Azi, aș spune că la acea vreme era o variantă fezabilă, pentru că abia debutase mandatul lui Iohannis și nu se știa cum vor evolua lucrurile per ansamblu.
Acum știm mai bine, iar șansele lui Kovesi – deși ea și-a continuat desăvîrșirea profilului de prezidențiabil – sunt aproape nule.
În primul rînd, nu poți ajunge președinte fără a avea în spate, fie și indirect, măcar un partid de prim rang; Iohannis a avut sprijinul și voturile PNL, PDL si UDMR. Și a mai avut și serviciile de partea lui, lucru pe care nu e sigur că l-ar putea bifa acum și șefa DNA.
Kovesi nu are nici carismă, iar tema căreia îi este asociată, anticorupția, nu e una electorală, dacă nu cumva chiar dimpotrivă.
Fără sprijin politic major, fără servicii în spate, fără electorat propriu, fără discurs și carismă și cu un afiș electoral înfățișînd, probabil, o pereche de cătușe, e inutil să discutăm despre șansele la Cotroceni.
Din acest punct, s-ar zice că Iohannis nu are adversar pentru al doilea mandat.
Mai ales că și PSD cam băltește în materie de candidați.
Partea cu adevărat interesantă e că la orizont se prefigurează, în premieră post-decembristă, posturi mai interesante decît președinția țării.
Iar de aici ar putea veni marile surprize.
Analistul Sorin Roșca Stănescu difuza recent știrea că Iohannis nu ar mai fi interesat de un al doilea mandat, preferînd un post de comisar european.
Informații recent intrate în posesia noastră acreditează ceva mult mai spectaculos.
Pe 1 decembrie anul viitor se va alege noul președinte al Consiliului European, Donald Tusk terminînd cel de al doilea și ultimul mandat.
E aproape cert că succesorul său va proveni tot din est.
Postul de președinte al Comisiei Europene e mult prea important ca să fie cedat fostelor state comuniste, marele favorit anunțîndu-se, de pe acum, în persoana francezului Michel Barnier, responsabilul cu Brexitul.
Dar și Estul trebuie să capete ceva, mai ales că dă semne de nervozitate.
Așa că cele 11 fost state comuniste din totalul de 27 de state UE se vor mulțumi cu scaunul lui Tusk.
Or, din acest punct de vedere, România e un candidat de forță: a 6-a țară ca mărime, din UE, după exitul britanic, ea merită ceva consistent.
Klaus Iohannis, la rîndul său, ar avea profilul perfect: structură germanică, CV politic satisfăcător, apropiere de grupul franco-german aflat la butoanele UE, fără ambiții și năbădăi care ar putea crea probleme în momente-cheie.
Singurul hop pe care ar trebui să-l depășească Iohannis ar fi menținerea unei relații suficient de bune cu guvernul de anul viitor cît să obțină nominalizarea pentru șefia Consiliului.
Una care bate la scor, din toate punctele de vedere, atuurile președinției României,
Nu e, însă, singurul asemenea post.
Cel puțin la fel de important se anunță cel de Procuror European.
Unul la care are motive să viseze Laura Kovesi, de astă dată.
Regulamentul noului organism a fost votat în octombrie, la Bruxelles, și, după toate probabilitățile, postul va fi creat efectiv undeva, în cursul anului viitor.
Mandatul lui Kovesi expiră în luna mai 2019.
Ce este Procurorul European?
Procurorul European, cu un madat de opt ani, va avea drept principală atribuție cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. O temă largă, care presupune puteri autonome de cercetare și urmărire penală, inclusiv capacitatea de a desfășura cercetări în cazurile transfrontaliere sau complexe. Structura organizațională a Parchetului European ar trebui, de asemenea, să permită un proces decizional rapid și eficient în desfășurarea cercetărilor și urmăririlor penale, indiferent dacă acestea implică unul sau mai multe state membre. În principiu, cercetările PE ar trebui efectuate de procurori europeni delegați din statele membre. În cazurile în care sunt implicate mai multe state membre sau în cazurile deosebit de complexe, în scopul derulării unei cercetări și urmăriri penale eficiente Procurorul European poate să își exercite atribuțiile și prin coordonarea autorităților naționale de asigurare a respectării legii. Parchetul European, inclusiv Procurorul European, adjuncții acestuia și personalul, procurorii europeni delegați și personalul lor național, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la nicio persoană, stat membru sau instituție, organism, oficiu sau agenție a Uniunii în exercitarea funcțiilor lor.
Una peste alta, acest super-organism judiciar ar urma să aibă o forță teribilă, cu acțiune pe tot teritoriul UE, cu atribuții depășindu-le pe cele ale justiției statelor membre, un colos care va putea ancheta fiecare acțiune bănuită doar a afecta interesele financiare ale UE.
De aici și o mică problemă, am zice noi,
Va fi un post care nu va da socoteală în fața niciunei țări UE și, deci, cu putere cam prea mare ca să fie lăsat, de facto, de capul lui.
O anchetă a PE ar putea bloca, spre exemplu, mega-tranzacții de zeci de miliarde ale unor coloși economici occidentali pînă la lămurirea unei acuzații de fraudă de doar cîteva milioane.
Ce mare putere vestică riscă asemenea ipostază?
Soluția e simplă: desemnarea în respectivul post a unei persoane ”maleabile”.
Cu sau fără sprijinul cetățenilor din propria țară, la urma-urmei Polonia a făcut un scandal epocal cînd Tusk a fost desemnat a doua oară președinte al CE, deși țara sa avansase altă propunere.
Tusk era, însă, considerat mai convenabil de vestici.
La fel de convenabil precum fusese considerat anonimul Cioloș de către Franța și Germania în postul de comisar european pe agricultură.
Kovesi chiar ar putea aspira la postul de Procuror European, mai ales că un rol greu în crearea acestei funcții l-a jucat Monica Macovei.
Și dacă nu ar prinde postul suprem, mai există cele patru posturi de procurori adjuncți, și ei, extrem de grei. Iar sub aceștia s-ar plasa procurorii europeni delegați, stabiliți în statele membre, care, potrivit regulamentului, acționează sub autoritatea exclusivă a Procurorului European și urmează numai instrucțiunile, orientările și deciziile acestuia, în cadrul cercetărilor și urmăririlor penale care le sunt atribuite.
Oricare dintre aceste posturi ar fi aur curat pentru Laura Kovesi, iar cel de vîrf bate calitatea de șef de stat.
Condiția este ca șefa DNA să nu aibă un ”accident” de parcurs la DNA pînă la finele mandatului și să păstreze o presă externă bună, lucru care, cel puțin deocamdată, se întîmplă, probabil cu uriașe eforturi de culise.
Sigur, există o mare întrebare aici: cît de fericite ar fi serviciile secrete autohtone, obișnuite să facă, direct sau indirect, legea în materie de justiție, la gîndul că va apărea un nou șerif în oraș, în fața căruia vor trebui să se încline?
Probabil nu foarte tare.
Tocmai de aceea ar trebui să ne punem întrebarea dacă în bătălia de îngenunchere a lui Kovesi nu și-a băgat coada și vreun mare serviciu de la noi, deși public se vorbește doar de ”penalii” din PSD.
O eventuală decizie a lui Iohannis de a pleca la Bruxelles i-ar ușura mult viața lui Liviu Dragnea, dar, în egală măsură, decizia de a rezista pe post cu orice preț a lui Kovesi i-o complică, la fel de mult. Șefa DNA nu poate tărăgăna dosarele liderului PSD pînă își termină mandatul; Dragnea, la rîndul lui, nu are chef să meargă la pușcărie în loc să rămînă marele jupîn pe tarlaua politicii.
Iar în ecuație intră și Cioloș, tot din motivele externe.
Spuneam că marele favorit să-i succeadă lui Juncker la șefia Comisiei Europene e Michel Barnier, ori, acesta e prietenul apropiat și tutorele lui Dacian Cioloș, de mulți ani. Presa străină specula chiar că ar fi unchiul soției sale, dar informația nu prea s-a verificat.
Cu Barnier, lider european de vîrf, pe post de proptea și cu un Iohannis pregătit pentru Bruxelles, Cioloș ar deveni marea speranță a dreptei la prezidențiale, nici e nu e de mirare că USR îl curtează insistent de pe acum. Iar PNL va trebui, probabil, să-l accepte la un moment dat, în lipsa unei soluții proprii și lăsat în ofsaid de Iohannis.
Toate aceste ipoteze sunt demne de luat în calcul chiar dacă e o vorbă veche care spune că socoteala de acasă nu se potrivește mereu cu cea din tîrg.
Un lucru e sigur, însă: doar naivii ar putea crede că în spatele scandalului monstru din aceste zile cu mega-dosare de miliarde clasate și cu înregistrări-bombă, care implică DNA, PSD, Cotrocenii și alte structuri s-ar afla doar orgolii mărunte ori interese de moment, E doar începutul obișnuitului război dinaintea anilor electorali, cînd ceea ce se vede e doar vîrful aisbergului. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
FNSS prezintă İ-ZAHA, un vehicul amfibiu autonom destinat primului val al operațiunilor de desant
Vehiculul fără echipaj, proiectat pentru misiuni cu risc ridicat
Producătorul turc de vehicule militare FNSS a prezentat, în cadrul expoziției de apărare Teknofest, noul vehicul amfibiu autonom multifuncțional İ-ZAHA.
Platforma cu patru roți a fost concepută pentru a elimina echipajele umane din primul val al unui asalt amfibiu, considerat etapa cu cel mai ridicat nivel de risc. Vehiculul este destinat să opereze în cadrul unor echipe mixte om-mașină, alături de vehiculele de asalt marin aflate deja în dotarea Forțelor Navale Turce.
Opt tone, viteză de șapte noduri pe apă
İ-ZAHA are o masă de aproximativ opt tone și poate naviga de la zona maritimă către țărm. Vehiculul atinge o viteză de până la șapte noduri pe apă și poate rula cu maximum 70 de kilometri pe oră pe uscat.
Configurația sa permite utilizarea în mai multe tipuri de misiuni, de la sprijinul cu foc și deminare până la război electronic și combaterea dronelor.
Armament și sisteme pentru câmpul de luptă
Vehiculul poate fi echipat cu o mitralieră destinată sprijinului trupelor, sisteme pentru detectarea și neutralizarea minelor, module de război electronic și soluții pentru contracararea aeronavelor fără pilot.
La bord sunt integrate un sistem de navigație GNSS/INS, un modul de identificare „prieten sau dușman” — IFF — și capabilități de procesare a imaginilor bazate pe inteligență artificială.
Aceste tehnologii îi permit platformei să se deplaseze autonom, să identifice mediul operațional și să contribuie la desfășurarea unor misiuni în zone în care trimiterea unui echipaj uman ar implica riscuri majore.
Module interschimbabile pentru misiuni diferite
Una dintre principalele caracteristici ale İ-ZAHA este arhitectura sa modulară. Diferitele încărcături utile pot fi schimbate pe aceeași platformă de bază, în funcție de profilul operațional al misiunii.
Potrivit producătorului, înlocuirea unui modul poate fi realizată pe teren în aproximativ 40 de minute. Soluția permite adaptarea rapidă a vehiculului pentru operațiuni de sprijin cu foc, deminare, război electronic sau apărare împotriva dronelor.
FNSS accelerează dezvoltarea sistemelor autonome
FNSS este o companie privată turcă din industria de apărare, deținută integral de grupul Nurol Holding.
Directorul general al companiei, Selim Baybaş, a declarat că FNSS își extinde activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul vehiculelor fără echipaj și al platformelor autonome.
Potrivit acestuia, U-MAV reunește experiența inginerească a companiei, rezultatele obținute de vehiculele de asalt marin și investițiile continue în cercetare și dezvoltare, într-o platformă amfibie autonomă de nouă generație, destinată clasei grele.
Actualitate
SUA accelerează ofensiva dronelor: Casa Albă vrea producție internă și supremație tehnologică
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump a făcut un nou pas pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Washington, în clădirea Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La reuniune au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației americane în domeniul dronelor. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, administratorul Small Business Administration.
„Cavaleria guvernamentală a venit să se întâlnească cu propria dumneavoastră cavalerie din sectorul privat, pentru a ne asigura că Statele Unite nu vor avea doar suficiente drone sau o poziție de paritate, ci vor domina acest domeniu”, le-a transmis Emil Michael participanților.
Washingtonul vrea să rupă dependența de furnizorii străini
Evenimentul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației americane, menit să consolideze producția națională de drone într-un moment în care industria trebuie să respecte simultan cerințele Departamentului Apărării, reglementările Administrației Federale a Aviației și noile restricții privind materiile prime strategice.
O ordonanță executivă acordă companiilor termen până la începutul anului 2027 pentru a elimina din lanțurile de aprovizionare materialele și mineralele critice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Pentru sectorul apărării, Emil Michael a anunțat noi investiții guvernamentale, după modelul unui împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat recent companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital.
„În următoarele două săptămâni veți vedea mai multe astfel de acorduri. Construim capacitatea industrială în Statele Unite pentru a garanta reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a răspunde nevoilor industriei”, a declarat oficialul.
Un „târg” guvernamental pentru companiile din domeniu
După discursurile susținute în prima parte a zilei, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg. Mai multe instituții americane au amenajat standuri unde reprezentanții companiilor puteau discuta direct despre finanțare, reglementări, achiziții publice și oportunități de colaborare.
Printre instituțiile prezente s-au aflat Departamentul Apărării, Departamentul Comerțului, Small Business Administration, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Un oficial al Casei Albe a precizat ulterior că evenimentul a fost conceput pentru a sprijini toate componentele producției interne de drone, nu doar fabricarea aparatelor propriu-zise. La reuniune au participat și producători de baterii, camere video, senzori termici și motoare.
De la ordinul prezidențial la reorganizarea Pentagonului
Reuniunea de la Washington a avut loc la peste un an de la semnarea, în iunie 2025, a ordinului executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”, prin care administrația Trump a stabilit obiectivul extinderii rapide a capacităților americane în domeniul dronelor.
O lună mai târziu, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în dotarea forțelor armate.
În lunile care au urmat, Pentagonul a lansat mai multe inițiative pentru punerea în aplicare a programului. Printre acestea se numără înființarea funcției de manager al portofoliului pentru autonomia militară, prezentarea unui plan de aproape 55 de miliarde de dolari pentru înlocuirea inițiativei „Replicator”, creată în timpul administrației Biden, precum și dezvoltarea programului Defense Autonomous Warfare Group, cunoscut sub acronimul DAWG.
Un miliard de dolari pentru drone de atac de mici dimensiuni
Programul „Drone Dominance” este prezentat drept principalul mecanism prin care Pentagonul intenționează să aloce un miliard de dolari în următorii doi ani pentru drone de atac de mici dimensiuni.
Pentru selectarea furnizorilor, oficialii americani organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să-și demonstreze rapid capacitățile tehnice și de producție. Ulterior, firmele câștigătoare primesc comenzi directe.
Prima rundă, denumită „Gauntlet 1”, s-a concentrat pe drone de atac de mici dimensiuni, concepute pentru o singură misiune. Potrivit clasamentului programului, 11 companii au obținut deja contracte pentru furnizarea a 24.320 de arme aeriene fără pilot.
Prin aceste măsuri, administrația americană urmărește să construiască o bază industrială capabilă să producă drone la scară largă, să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure Statelor Unite un avantaj decisiv într-un domeniu devenit esențial pentru conflictele moderne.
Actualitate
E-2D Advanced Hawkeye intră într-o nouă etapă: modernizarea radarului aeropurtat va fi finalizată până la sfârșitul deceniului
Programul Block II a trecut testul critic al proiectării
Avionul american de avertizare timpurie E-2D Advanced Hawkeye urmează să primească una dintre cele mai ample modernizări de la intrarea sa în dezvoltare. Programul Block II a trecut analiza critică a proiectării, o etapă esențială prin care se verifică dacă noul sistem îndeplinește cerințele operaționale stabilite.
Depășirea acestui prag deschide calea pentru livrarea primelor aeronave modernizate până la sfârșitul anilor 2020, potrivit informațiilor furnizate de Marina Statelor Unite și de compania producătoare.
Modernizarea va include un cockpit redesenat, o arhitectură deschisă pentru sistemele de misiune și o putere de calcul semnificativ îmbunătățită.
Arhitectură deschisă și tehnologii mai ușor de integrat
Unul dintre principalele obiective ale programului Block II este introducerea unei arhitecturi Open Mission Systems. Aceasta va permite înlocuirea mai rapidă a componentelor devenite depășite și integrarea unor tehnologii noi fără dependență de soluții proprietare.
Noua arhitectură ar trebui să reducă problemele asociate cu învechirea pieselor și să permită actualizări tehnologice mai rapide, pe măsură ce apar noi cerințe operaționale.
Modificările aduse cockpitului și sistemelor de zbor sunt concepute pentru a reduce volumul de muncă al piloților și pentru a îmbunătăți imaginea operațională asupra câmpului de luptă. Echipajele vor putea astfel să se concentreze mai mult asupra misiunilor complexe de coordonare și conducere a operațiunilor aeriene.
Un centru aeropurtat pentru comanda și controlul luptelor
E-2D Advanced Hawkeye este o aeronavă tactică de avertizare timpurie, capabilă să opereze de pe portavioane. Elementul său distinctiv este radarul de mari dimensiuni, montat deasupra fuselajului, care detectează amenințările aflate la distanță și furnizează informații esențiale pentru forțele participante la luptă.
Echipajul aeronavei nu se limitează la supravegherea spațiului aerian. Operatorii pot coordona alte platforme și pot contribui la gestionarea întregului dispozitiv militar, transformând E-2D într-un nod aeropurtat de comandă și control.
Prin modernizarea Block II, avionul ar urma să-și păstreze rolul de principal centru aerian pentru coordonarea operațiunilor, oferind forțelor navale capacități mai reziliente și mai eficiente într-un mediu maritim contestat.
Testele de zbor încep în 2029
Testarea în zbor a noilor sisteme este programată să înceapă în anul fiscal 2029. Compania producătoare intenționează să aplice modernizarea atât aeronavelor deja aflate în serviciu, cât și avioanelor noi care vor fi construite în perioada următoare.
Producătorul consideră programul Block II cea mai importantă actualizare realizată de la dezvoltarea modelului E-2D. Primele aeronave modernizate sunt așteptate să fie livrate până la sfârșitul deceniului.
Depășirea analizei critice a proiectării marchează finalizarea unei etape importante pentru echipele implicate și confirmă direcția tehnică aleasă pentru modernizarea aeronavei.
E-2D poate coordona mai multe tipuri de misiuni
Deși rolul principal al aeronavei este asigurarea comenzii și controlului aerian, E-2D poate sprijini simultan mai multe tipuri de operațiuni.
Printre acestea se numără coordonarea atacurilor aeriene, sprijinirea forțelor terestre și gestionarea misiunilor de căutare și salvare. Capacitatea de a administra misiuni desfășurate în paralel crește valoarea aeronavei în cadrul operațiunilor complexe, în care avioane de luptă, bombardiere, elicoptere, drone, nave și submarine trebuie să acționeze sincronizat.
Aeronava a fost implicată în operațiuni împotriva Iranului
E-2D Advanced Hawkeye a participat recent la Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului, într-un dispozitiv militar american care a inclus bombardiere, avioane de luptă, elicoptere, drone de atac unidirecționale, distrugătoare și submarine.
Prezența aeronavei într-o astfel de operațiune evidențiază rolul său în coordonarea forțelor și în furnizarea unei imagini comune asupra situației tactice.
E-2D, soluție de rezervă pentru apărarea aeriană americană
În trecut, Pentagonul a analizat posibilitatea renunțării la programul aeronavei E-7 Wedgetail, destinată Forțelor Aeriene, și achiziționării unui număr suplimentar de E-2D ca soluție temporară.
Planul a întâmpinat opoziție în Congres, iar dezvoltarea E-7 a fost reluată ulterior. Discuția a demonstrat însă importanța acordată de armata americană aeronavelor capabile să furnizeze avertizare timpurie și să coordoneze forțele de pe câmpul de luptă.
Japonia operează deja aeronava, Franța o va primi în 2027
Statele Unite nu sunt singura țară care utilizează E-2D Advanced Hawkeye. Japonia operează deja acest tip de aeronavă, iar Franța este așteptată să primească primul său exemplar în 2027.
Prin modernizarea Block II, E-2D va beneficia de sisteme mai flexibile, o capacitate de procesare sporită și o integrare mai rapidă a noilor tehnologii. Obiectivul este ca aeronava să rămână un element central al operațiunilor aeriene și navale americane într-un mediu de securitate tot mai complex.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid
-
Exclusivacum 3 zileMinisterul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG



