Afaceri murdare, „rețineri” de paradă și un sistem corupt care plutește deasupra dreptății

În timp ce victimele megaescrocheriei imobiliare de la Ploiești așteaptă cu disperare justiția să le restituie ceea ce le-a fost furat, un grup de „oameni de afaceri” și politicieni de rang înalt își plimbă avuțiile și influența pe cele mai profitabile și mafiote cote de piață. Cât timp șefii justiției par să doarmă, clanurile ciumei imobiliare se extind, iar frica și corupția înfloresc în lumina zilei: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc..

Dan Ștefănescu, starul paradisului ilegal: de la fraierele telefonice la turnurile de pe urmele lui Ion Țiriac

Cel mai mare distribuitor de telefoane, Dan Ștefănescu, alias Daniel Ștefănescu, aparent „miliardar” în marele joc imobiliar, pășește cu nonșalanță în sânul noii mafii de pe ulițele Bucureștiului. În timp ce pagubiții de la Ploiești așteaptă justiția să și-și recupereze apartamentele, Ștefănescu își face apariția pe piața imobiliară din București, cu un proiect monstru pe terenul de 11.575 mp din Sector 6, alegând să construiască turnuri cu până la 14 etaje la baza Podului Grant, publicând planuri pentru construcții de peste 25.000 mp și promovând variante de turnuri titanice, aproape de terenul fostei fabrici IFMA, chiar lângă super-proiectul lui Ion Țiriac.

Microcosmosul mafiei imobiliare: de la o asociere pârlită la o pleiadă de firme fără milă

De la Gersim Pipera și Gersim Dorobanți până la Gersim Iancu Nicolae și Gersim Titan, Ștefănescu a înființat o întreagă rețea de firme care urmează să devasteze Bucureștiul, în stilul caracteristic: fără respect pentru lege, fără griji, cu un singur scop – să-și umple buzunarele de pe spatele cetățenilor.

Și ce dacă a fost pus sub control judiciar în Ploiești pentru fraude imobiliare? Omul ăsta pare mai hotărât ca niciodată să-și „recupereze” bogăția, și nu se fereste să-și învârtă bani în cele mai murdare și netransparente afaceri.

Bătaia de joc a statului și incompetența justiției

În ciuda faptului că terenul de la Podul Grant a aparținut unui grup consolidat de întreprinderi controlate de alte mase de bani și influență, dosarul pășește cu pași șubrezi printre degete, iar investitorii ilegali zburdă liber. În timp ce plătitorii de taxe își văd casele furate, clanurile mafiote continuă să joace „păcănele” pe ruinele legii.

Paguba uriașă și promisiunile mincinoase – o peluză pentru mafie în plină vară

Promisiunile „sincere” de a construi apartamente și de a securiza siturile sunt doar o iluzie, căci cu fiecare zi, complexul City Gate și proiectul White Tower se transformă într-un focar de spălare de bani, comis un adevărat teatru ieftin de către rețelele de complici furioși după noul lor parc de terenuri și construcții. Incredibil cât tupeu să declari că „banii au venit din muncă”, când de fapt, acești bani sunt de manevrat prin scheme ilegale, peste spatele celor păgubiți.

Ce urmează?

Rămâne de văzut dacă justiția română va reuși să se trezească din amorțeală și să distrugă această rețea de mafie imobiliară, sau dacă toți acești impostori vor rămâne în continuare să se învârtă în cercul lor vicios de furt, minciună și manipulare. În timp ce oficialii de la cel mai înalt nivel par să fie mai interesați de „afaceri” decât de dreptate, victimele acestei scamatorii uriașe trebuie să vadă dacă, până la urmă, adevărul va ieși la lumină sau va fi ascuns sub un munte de profit ilegal.

După toate aceste întâmplări, rămâne adevărul: în România, mafia imobiliară e mai puternică ca niciodată, iar frica și corupția sunt cei care conduc jocul. Întrebarea e dacă justiția va avea forța să le încheie capătul acestui circ mizerabil. (Cristina T.).

Timp de muncă excesiv și manipularea normelor legale pentru reducerea costurilor

Recent, sindicaliștii și specialiștii din domeniu semnalează o practică extrem de gravă în structurile de poliție de frontieră, acuzând autoritățile de implementarea unor scheme ilegale pentru organizarea serviciului de permanență. Conform informațiilor obținute, graficul nr. 1.440.903/28.02.2025 impune personalului disponibilitatea 24 de ore din 24, de la ora 8:00 dimineața până a doua zi la aceeași oră, o măsură considerată abuzivă și ilegală.

Planificarea ilegală a muncii: un mecanism de eludare a legii

Potrivit liderului sindical Emil Păscuț, această modalitate de planificare contravine flagrant definiției legale a programului normal de lucru și încalcă dreptul la odihnă și refacerea forței de muncă. Astfel, polițiștii sunt puși în situația de a fi disponibili neîntrerupt, fără a beneficia de compensări legale pentru orele suplimentare sau pentru serviciul de permanență la domiciliu, ceea ce constituie o încălcare evidentă a prevederilor legale.

Timpul la domiciliu, o formă mascată de muncă forțată

Un exemplu în acest sens îl reprezintă activitatea lui Alin Rusu, polițist de frontieră, care, în februarie 2025, a acumulat peste 168 de ore de permanență la domiciliu. În realitate, această situație încalcă prevederile legale, instancele superioare fiind de acord că polițiștii trebui să execute serviciul de permanență în unitate, nu de acasă, pentru a se evita abuzurile.

Practici legale ignorate: ore nesimțite și încălcări europene

Legea 360/2002 și normele europene, inclusiv Directivele 2003/88/CE, stipulează clar limite maxime de muncă și repaus obligatoriu de 11 ore consecutive. Însă, în cazul serviciilor de poliție de frontieră, aceste reguli sunt false aplicate, iar statisticile arată că, într-o singură săptămână, polițiștii pot munci peste 66 de ore, dublu față de limita legală.

Medicament pentru sistemul corupt: motivare financiară și sistematică

Conducătorii poliției par să fie interesați doar de reducerea costurilor și menținerea continuității activităților, ignorând complet drepturile angajaților. Sindicatul susține că aceste abuzuri nu sunt doar ilegale, ci și periculoase pentru sănătatea și siguranța personalului. În plus, recurgerea la metode de angajare în condiții ilegitime face ca munca polițiștilor să devină, de fapt, o formă de sclavie modernă.

Ce urmează?

Autoritățile trebuie să ia măsuri și să pună capăt acestor practici abuzive, asigurând respectarea legislației naționale și europene privind timpul de lucru, odihna și compensarea muncii suplimentare. Până atunci, povestea polițiștilor de frontieră continuă să fie una a exploatării și a lipsei de respect pentru drepturile fundamentale ale angajaților. (Cristina T.).

Producția de energie în declin, importurile în expansiune și provocările pentru siguranța energetică a țării

În analiza primelor trei luni ale anului 2025, Cotidianul Național, bazându-se pe raportul Transelectrica, evidențiază o situație alarmantă pentru sectorul energetic românesc. Producția de energie electrică a României scade, în timp ce importurile au crescut, semnalând o vulnerabilitate a sistemului și o dependență tot mai mare de surse externe.

Scădere dramatică a producției interne de energie

În primele trei luni ale anului, producția de energie a înregistrat o reducere semnificativă, de la 14,8 TWh în perioada similară a anului trecut, la doar 12,4 TWh în 2025. Toate principalele surse de energie din mixul național au cunoscut declinuri, cu cele mai mari fiind la hidroenergie (-1,7 TWh) și regenerabile (-0,4 TWh). În același timp, importurile au crescut cu 109%, fiind importate cu 661 GWh mai mult din Bulgaria decât în 2024, marcând o dependenta accentuată față de sursele externe.

Fenomenul importurilor: o soluție temporară sau o problemă de durată?

Raportul arată, de asemenea, o ușoară diminuare a consumului intern net cu 0,5%, însă reducerea producției de energie a fost de 16%. Schimburile transfrontaliere de energie au înregistrat o scădere de 28% la export și o creștere de 109% la import, indicând o flexibilitate în fluxurile internaționale, dar și o vulnerabilitate majoră a sistemului energetic național.

Puterea instalată: fluctuații și tendințe

Puterea totală instalată a centralele pe surse termo a fost aproape neschimbată, cu o descreștere minimă de 0,03%. La începutul lui 2025, instalațiile de stocare au totalizat 234,7 MW, iar cele ale prosumatorilor – 2.442 MW. În primul trimestru, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național (SEN) a crescut cu 697 MW față de 2024, ajungând la 19.016 MW.

Geografia fluxurilor energetice: dependență și diversificare

Fluxurile de energie au fost din ce în ce mai concentrate pe anumite granițe. În cazul exporturilor, s-au înregistrat scăderi pe granițele cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina, dar creșteri pe cele cu Serbia și Moldova. La import, creșterea a fost semnificativă pe granițele cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina, în timp ce importurile din Moldova au scăzut. Astfel, România devine tot mai dependentă de Bulgaria și Ungaria pentru aprovizionare, o situație ce ar putea prezenta riscuri în cazul unor crize regionale.

Criza de energie: importuri masive și influența condițiilor meteorologice

Comparativ cu primul trimestru din 2024, importurile s-au majorat cu 478 GWh din Ungaria, 661 GWh din Bulgaria, 277 GWh din Serbia și 263 GWh din Ucraina. Creșterea importurilor a fost impulsionată de scăderea producției hidro, dar și de eliminarea mecanismului MACEE, precum și de temperaturile scăzute din februarie, ce au determinat cresc prețurile pe piața de electricitate. Prețul mediu al energiei achiziționate s-a ridicat la 741 lei/MWh, fiind mult peste cel din perioada similară a anului anterior.

Piața energiei: volatilitate și evoluție a prețurilor

Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este extrem de volatilă, cu fluctuații de până la 30-40% într-o singură săptămână, influențată de condițiile meteorologice și de prețurile europene. Prețul mediu al energiei achiziționate în primul trimestru din 2025 a fost de 612 lei/MWh, față de 436 lei/MWh în aceeași perioadă a anului trecut.

Viitorul energiei regenerabile: planuri ambițioase pentru următorii 10 ani

Conform raportului Transelectrica, Planul de Dezvoltare pentru următorul deceniu prevede un program amplu de investiții menite să consolideze securitatea energetică națională și să sprijine digitalizarea sistemului prin implementarea conceptului de SMART GRID. Această strategie vizează atât creșterea capacității de integrare a energiilor regenerabile, cât și intensificarea interconexiunilor cu rețelele europene.

Provocări și oportunități în regiunea Dobrogea și Banat

Potențialul de dezvoltare a energiilor eoliene și solare în regiunile Dobrogea și Banat este considerabil, însă acestea sunt deja congestionate. Luând în calcul investițiile în curs de finalizare și cele planificate pentru următorii ani, autoritățile estimează capacități suplimentare de aproximativ 5.000 MW până în 2027. Pentru acest motiv, compania se pregătește pentru investiții totale de aproape 2,7 miliarde de lei, dedicate procesului de integrare a noilor unități de producție din surse regenerabile, în special în zonele Dobrogea și Moldova, dar și în alte regiuni ale țării.

Concluzii: un sistem energetic sub semnul incertitudinii

Analiza primelor trei luni ale anului 2025 evidențiază un sistem energetic românesc aflat în criză, caracterizat prin declinul producției interne și creșterea semnificativă a importurilor. Dependența de sursele externe, în special de Bulgaria și Ungaria, și volatilitatea pieței de energie reprezintă provocări majore pentru asigurarea securității energetice pe termen mediu și lung. De asemenea, strategiile ambițioase de dezvoltare a energiilor regenerabile oferă perspective, dar și obstacole legate de congestie și necesitatea unor investiții masive pentru modernizarea și extinderea infrastructurii naționale. Toate these factors trebuie gestionate cu mare atenție pentru stabilitatea și sustenabilitatea sistemului energetic românesc în anii următori.