Actualitate
Kovesi PRINSĂ CU MINCIUNA: A decapatat, înregistrarea e reală- CONFIRMĂ INSPECȚIA JUDICIARĂ
Conform Flux 24, in actiunea disciplinara inaintata Sectiei de procurori a CSM – care va avea rol de instanta disciplinara, se arata ca expertizele tehnice efectuate asupra inregistrarii audio in care Kovesi (n.red- șefa DNA) cerea “sa decapati institutional in dosarul ala cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul daca din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decat cel intentionat de autoarea afirmatiilor, asa cum sustinea DNA, dar si Kovesi: “Concluziile de specialitate nu confirma ipoteza invocata in aparare de persoana cercetata, respectiv ca acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare”, scrie Lumea Justiției.
Prezentam cele mai relevante fragmente din actiunea disciplinara inaintata Sectiei de procurori a CSM (sursa: Lumea Justiției):
„La data de 04.12.2017, s-a constatat refuzul de a da declaratie de catre doamna procuror sef directie Laura Codruta Kovesi. Prin procesul verbal din data de 22.11.2017 s-a constata refuzul ascultarii in cadrul cercetarii disciplinare, emis de catre procuror sef sectie Popovici Gheorghe, care a mentionat ca nu solicita administrare de probe, dar a depus la lucrare un memoriu cu referire la aceeasi rezolutie de incepere a cercetarii disciplinare privind persoana sa. (…)
La data de 23.11.2017 a fost intocmit un proces verbal prin care s-a consemnat refuzul emis de catre domnul procuror sef directie Marius Constantin Iacob privind materializarea procedurii ascultarii. (…)
In timpul cercetarii disciplinare au fost suplimentate probatoriile dupa cum urmeaza: S-a procedat la ascultarea a 7 persoane, respectiv magistrati din cadrul DNA-Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie (Marius Bogdan Bulancea, Beldie Canela Mihaela, Balan Ionela, Dumitrescu Florin, Matei George Adrian, Mircea Adrian si Voinigescu Adrian). (…)
Au fost audiate persoanele indicate ca probatoriu in aparare-procurorii Irina Constantin, Dumitru Paul si Ana Dana Manuela – de catre doamna Laura Codruta Kovesi. (…)
Contextul faptic ce a format obiectul prezentelor verificari privind incidenta unor abateri disciplinare vizeaza, dupa caz:
-manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei savarsite, in cazul concret, in exercitarea atributiilor de serviciu;
-atitudini nedemne in timpul exercitiului atributiilor de serviciu fata de colegi;
-conduite de imixtiune in activitatea altui procuror;
-nerespectarea, in mod nejustificat, a unor dispozitii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente;
-nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa;
-conduite de obstructionare, prin orice mijloace, a activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari;
-exercitarea functiei cu rea-credinta. (…)
Examinand cronologia evenimentelor, retinem ca verificarile prezentei lucrari rezuma ca prim aspect continutul inregistrarilor audio, difuzate in mass-media la data de 18.06. 2017. S-a stabilit, cu certitudine, ca acestea au ca sursa o sedinta de lucru ce a avut loc la data de 30.03.2017 la sediul DNA, unde au participat procurorul sef al DNA, cei doi adjuncti, respectiv Marius Iacob si Calin Nistor si 21 de procurori cu functie de conducere si executie din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie. La aceasta sedinta au participat inclusiv magistratii procurori care au formulat sesizarile ulterioare privind aspecte conexe inregistrarilor audio (…)
Masura adoptata de o unitatea a Ministerului Public, care, aflata in mijlocul unui scandal public generat de difuzarea in mass-media a acestor inregistrari, de a decide la nivelul conducerii (careia ii sunt atribuite afirmatiile incriminante) sa constituie un dosar penal, sa desemneze o echipa de anchetatori dintre care unul participant la sedinta el insusi si sa procedeze la administrarea de probe pentru a identifica autorul inregistrarii si pentru a dovedi caracterul contrafacut al acesteia, nu este de natura a rasturna prezumtia de liceitate a inregistrarii, aceasta din perspectiva legii penale. (…)
Una din probele administrate in dosarul penal 246/P/2017 al DNA si in dosarul 307/P/2017 al PICCJ a fost constatarea tehnico-stiintifica/criminalistica si unul din obiectivele acestor constatari a fost a se verifica daca fragmente din discutii au fost juxtapuse astfel incat sa se verifice daca din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decat cel intentionat de autoarea afirmatiilor. Nici specialistul din cadrul DNA, nici expertul INEC nu au putut confirma aceasta ipoteza invocata de persoana cercetata disciplinar sau de catre DNA. (…)
Concluziile de specialitate nu confirma ipoteza invocata in aparare de persoana cercetata, respectiv ca acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare. (…)
In privinta probelor testimoniale, au fost audiati 16 procurori din efectivul celor prezenti la sedinta operativa in discutie…La momentul luarii unor note/declaratii, unii procurori nu mai faceau parte din colectivul DNA. In lucrare au fost audiati cei trei petenti, respectiv Mihaela Iorga Moraru, Doru Tulus si Nicolae Marin. Au fost audiati majoritar procurori care fac parte din structura DNA, inclusiv procurori indicati de catre persoana cercetata disciplinar. In esenta, acestia din urma au confirmat realitatea sedintei, precum si mare parte din afirmatiile care au format obiectul prezentei cauze. Declaratiile acestora, insa, converg in a prezenta intr-o maniera atenuata impactul afirmatiilor procurorului sef, unii dintre ei sustinand ca nu isi mai amintesc exact cuvintele si expresiile folosite din cauza timpului scurs, iar altii sustinand ca desi isi amintesc mare parte din cuvintele si expresiile folosite, acestea nu li s-au parut nepotrivite sau avand aptitudinea de a genera vreun fel de presiune asupra lor. (…)
Se remarca existenta unor contradictii intre declaratiile luate pe parcursul verificarilor ale procurorilor care au parasit DNA si ale celor care inca mai activeaza in DNA. (…)
In concluzie, din analiza intregului material probator, rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila ca in cadrul sedintei din data de 30.03.2017, procurorul sef al DNA a facut afirmatii de natura a aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale si prestigiului justitiei. (…)
Limbajul uzitat (facandu-se abstractie de expresiile nerecunoscute de procurorii audiati, respectiv ‘a decapa’, ‘manca-ti-as’, ‘a infasca’, ‘stai cu curu pe dosare’) este constatabil de catre orice observator echidistant si rezonabil ca fiind inadecvat unui magistrat, agresiv, chiar intr-un registru licentios si de natura a contraria sau indigna opinia publica, iar pe de alta parte contine tendinte de interventie in activitatea unor magistrati procurori cu referire la cauze penale aflate in curs de instrumentare. (…)
Putand fi indusa ideea, in cadrul opiniei publice, ca unul din criteriile in functie de care se prioritizeaza solutionarea dosarelor de catre conducerea DNA este impactul mediatic al acestora si calitatea oficiala a persoanelor cercetate. In aceeasi nota a fost exprimat de catre procurorul sef al DNA si dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv si general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017, fiind folosite exprimari inadecvate la adresa Curtii Constitutionale si a unui judecator al Curtii. (…)
Avand in vedere toate cele expuse, apreciem ca subzista conditiile legale pentru admiterea sesizarilor si exercitarea actiunii disciplinare fata de laura Codruta Kovesi, pentru abaterea disciplinara prevazuta de art. 99, lit a din Legea 303/2004. (…)
Desemnarea, in concret, a procurorului sef adjunct Marius Iacob sa instrumenteze dosarul penal s-a realizat cu incalcarea prevederilor art 64 lit f (‘exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata) cu referire la art. 65. alin. 1 din CPP care se refera la cazurile de incompatibilitate a procurorului. (…)
Procurorul sef al Directiei, care a participat la sedinta, constientizand cu siguranta faptul ca domnul procuror Marius Iacob fusese la randul sau prezent, nu poate sustine ca nu a avut reprezentarea starii vadite de incompatibilitate in care procurorul sef adjunct se afla in raport cu investigatia ce formeaza obiectul dosarului 246/P/2017, fiind pus practic, prin rezolutia de investire a procurorului sef, in postura de a efectua acte de urmarire penala, inclusiv fata de sine insusi. (…)
Rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila comiterea abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. m teza a II-a din Legea 303/2004 care se refera la ‘nerespectarea in mod nejustificat (…) a altor obligatii cu caracter administrativ de catre Laura Codruta Kovesi. (…)
Plangerea formulata de catre procurorii Mihaela Iorga Moraru, Doru Tulus si Nicolae Marin, la data de 27.06. 2017, in care, pe langa alte neregularitati procedural penale descrise ca fiind materializate prilej al constituirii si instrumentarii dosarului penal 246/P/2017 al DNA, se invoca si ‘vadita stare de incompatibilitate a procurorului de caz, care a participat la sedinta operativa ce face obiectul cercetarilor penale ale dosarului in discutie’, a fost solutionata de catre Laura Kovesi, in sensul respingerii acesteia. Semnatarii plangerii au invederat faptul ca unul din procurorii care efectueaza urmarirea penala, fiind participant la sedinta in discutie, teoretic putea fi una din persoanele ce ar fi putut inregistra sedinta, astfel fiind interesat in ceea ce priveste modul de solutionare a cauzei, asa incat ar fi trebuit sa se abtina„.(Irinel I.).
Actualitate
Schimbare de gardă la gigantul aviației: Lockheed Martin iși desemnează un nou lider pentru Divizia de 30 de miliarde de dolari
Într-o mișcare strategică ce marchează finalul unei epoci, Greg Ulmer, veteranul care a condus destinele diviziei aeronautice a celui mai mare contractant de apărare din lume, a anunțat retragerea sa din funcție. Ștafeta va fi preluată de OJ Sanchez, actualul șef al legendarei divizii Skunk Works, care primește misiunea de a ghida viitorul puterii aeriene globale.
Finalul unei cariere de trei decenii sub semnul excelenței
Greg Ulmer părăsește prima linie a industriei de apărare după un parcurs impresionant care a început în 1995. De la primele sale misiuni ca inginer de teste de zbor pentru programul C-130, Ulmer a urcat treaptă cu treaptă ierarhia companiei, culminând cu preluarea programului F-35 în 2018 și ulterior a întregii divizii de aeronautică în 2021. Sub conducerea sa, portofoliul de aeronave a cunoscut progrese tehnologice majore, consolidând securitatea aliaților prin inovație constantă. Deși se va retrage oficial în iunie, acesta va rămâne în rolul de consilier strategic pentru a asigura o tranziție fără sincope către noua eră de leadership.
Un colos industrial: Portofoliul de fier al aeronauticii
Divizia pe care OJ Sanchez urmează să o gestioneze nu este doar o componentă a corporației, ci un motor economic și militar masiv, evaluat la 30 de miliarde de dolari. Cu o forță de muncă de peste 35.000 de angajați, acest segment include „bijuteriile coroanei” aviației moderne: avionul invizibil F-35 Joint Strike Fighter, temutul F-22, versatilul F-16 și robustul transportor C-130. Pe lângă acestea, mandatul noului lider va include și supravegherea Skunk Works, atelierul de design secret unde sunt create cele mai avansate și clasificate tehnologii de zbor ale viitorului.
De la manșă la pupitrul de comandă: Cine este OJ Sanchez?
Succesorul desemnat, OJ Sanchez, aduce o perspectivă unică la vârful ierarhiei, având o experiență directă în carlinga avioanelor de vânătoare. Fost pilot de F-22, Sanchez s-a alăturat companiei în 2014, parcurgând rapid etapele de management până la preluarea diviziei Skunk Works în 2025. Trecerea sa de la pilotaj la managementul strategic este privită ca un semnal clar de orientare către performanță tactică și viziune operațională. Experiența sa de lider și pasiunea pentru misiune sunt considerate pilonii pe care se va sprijini următorul capitol al supremației aeriene în cadrul organizației.
Actualitate
De la NASA la avangarda securității naționale: Jim Bridenstine preia conducerea Quantum Space
Fostul administrator NASA face pasul spre sectorul privat într-un moment critic, pariind pe o nouă generație de vehicule spațiale capabile de „manevre dinamice” pentru a contracara amenințările globale.
Startup-ul american Quantum Space a dat o lovitură pe piața tehnologiei aerospațiale prin numirea lui Jim Bridenstine în funcția de CEO. Mișcarea vine într-un moment în care Statele Unite își redefinesc prioritățile de securitate în spațiul cosmic, căutând soluții pentru nave spațiale ultra-manevrabile și capabile de zboruri pe distanțe lungi. Bridenstine, al 13-lea administrator al NASA și arhitectul programului Artemis, aduce cu sine o expertiză rară, combinând experiența de aviator naval cu cea de legiuitor și lider al celei mai importante agenții spațiale din lume.
Ranger: Satelitul care rescrie regulile jocului pe orbită
Punctul central al strategiei sub conducerea lui Bridenstine este nava spațială Ranger. Într-o eră în care activele orbitale ale SUA sunt tot mai vulnerabile, noul CEO subliniază o necesitate urgentă: impredictibilitatea. Pentru a supraviețui într-un mediu ostil, sateliții trebuie să aibă capacitatea de a se deplasa rapid și frecvent.
Proiectul Ranger este o anomalie tehnologică în cel mai bun sens al cuvântului. Deși face parte din clasa medie (400-700 kg), vehiculul va putea transporta o cantitate record de 4.000 de kilograme de combustibil (hidrazină). Această rezervă masivă, utilizată atât pentru propulsia chimică (manevre rapide), cât și pentru cea electrică (eficiență pe termen lung), oferă o libertate de mișcare fără precedent în comparație cu sateliții geostaționari actuali, care rămân adesea „captivi” în orbite rigide.
Miza cislunară: Noua frontieră a supremației strategice
Dincolo de orbita terestră, Quantum Space privește spre spațiul cislunar — regiunea dintre Pământ și Lună. Pe măsură ce marile puteri mondiale accelerează planurile pentru extracția de resurse și prezența permanentă pe suprafața lunară, controlul acestei zone devine vital. „Trebuie să devenim mai buni în spațiul cislunar pentru a rămâne în fața adversarilor”, avertizează Bridenstine.
Compania nu pornește de la zero. Cu sediul în Maryland, startup-ul are deja contracte solide cu Forțele Spațiale ale SUA și DARPA. Recent, Quantum Space a fost selectată pentru programul Andromeda, menit să înlocuiască vechile constelații de monitorizare orbitală, și participă la proiectul LASSO al DARPA pentru detectarea apei pe Lună. Cu prima lansare a vehiculului Ranger programată pentru începutul anului 2027, Quantum Space se poziționează nu doar ca un furnizor de tehnologie, ci ca un pilon al noii arhitecturi de apărare spațială.
Actualitate
Motoare de război sub capotă civilă: Gigantii auto europeni cochetează cu industria apărării
Într-un peisaj economic marcat de tensiuni geopolitice și o concurență acerbă pe piața vehiculelor electrice, granița dintre industria auto și cea de apărare începe să se estompeze în Europa. Producători de renume, precum Renault și Volkswagen, explorează noi modalități de a-și rentabiliza spațiile de producție, transformând liniile de asamblare a mașinilor în baze de sprijin pentru tehnologia militară.
Dilema de la Paris: Drone cu ADN de automobil
Renault Group a făcut recent un pas îndrăzneț prin parteneriatul cu startup-ul Turgis Gaillard, vizând producția a 600 de drone lunar pentru forțele armate franceze. Proiectul, cunoscut sub numele de „Chorus”, este răspunsul Franței la amenințările reprezentate de dronele de tip Shahed. Cu toate acestea, gigantul francez pășește cu prudență, refuzând oficial eticheta de „jucător major” în sectorul armamentului.
Deși la uzina din Le Mans va fi instalată o linie dedicată structurilor de drone, conducerea companiei insistă că aceasta este o oportunitate punctuală. Strategia pare a fi una de tipul „un picior înăuntru, unul afară”: utilizarea expertizei în producția de serie pentru a sprijini nevoile statului, fără a altera identitatea mărcii axate pe mobilitate civilă.
Umbra „Iron Dome” asupra Germaniei și falimentul unor parteneriate
În Germania, situația este și mai nuanțată. Volkswagen a explorat posibilitatea de a utiliza fabrica sa din Osnabrück — aflată într-un impas economic — pentru a produce componente destinate sistemului israelian de apărare antirachetă Iron Dome. Deși compania a negat oficial intenția de a produce „arme”, portița pentru fabricarea de componente auxiliare rămâne deschisă, în contextul în care site-ul respectiv are nevoie disperată de proiecte pentru a supraviețui după anul 2027.
Nu toate aceste „maritaje” industriale sunt însă încununate de succes. Gigantul rachetelor MBDA a încercat un parteneriat similar cu un producător auto anonim pentru a fabrica drone de atac, însă planurile au eșuat recent, forțând sectorul apărării să revină la metodele tradiționale de producție.
Factorul chinez și excedentul de producție
Analiștii identifică două motoare principale din spatele acestei tendințe incipiente. Pe de o parte, bugetele de apărare europene au atins niveluri record, generând o cerere masivă de echipamente. Pe de altă parte, ofensiva producătorilor chinezi de mașini în Europa a erodat cota de piață a giganților locali, lăsându-i pe aceștia cu spații de producție neutilizate și o nevoie urgentă de diversificare a veniturilor.
Totuși, entuziasmul este temperat de realitate. În Germania, veniturile industriei auto depășesc 500 de miliarde de euro, în timp ce primii cinci jucători din apărare abia ating 30 de miliarde. Sectorul militar poate „îndulci” declinul economic, dar nu poate înlocui coloana vertebrală a industriei auto.
O Europă cu două viteze: Conversie versus consolidare
În timp ce Franța și Germania experimentează conversia civil-militar, alte națiuni, precum Italia, aleg o cale diferită. În loc să transforme fabricile de mașini, Roma mizează pe consolidarea campionilor săi naționali deja existenți, precum Leonardo sau Fincantieri.
Miza finală rămâne una de adaptabilitate: producătorii auto vor deveni furnizori de apărare doar atât timp cât profitabilitatea este reală, iar procesele complexe de reconversie tehnologică nu vor sufoca eficiența liniilor de asamblare.
-
Exclusivacum 4 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum o ziDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 3 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 3 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum 2 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Featuredacum 4 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI



