Actualitate
S.R.I., DOMENIUL IT SI AFACERILE CU STATUL ALE INTERPUSILOR SERVICIULUI SECRET
Agenţia Naţională de Integritate, instituția condusă la aceea data de Horia Georgescu”, cheltuia de la bugetul instituţiei nu mai puţin de 4,13 milioane de euro pentru a-şi instrui angajaţii care lucrează în departamentul IT. Una dintre firmele selectate de către ANI să susţină sesiunile de training aparţine fiicei fostului director adjunct al Serviciului Român de Informaţii, generalul Dumitru Zamfir, condamnat, în anul 2011, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare, pentru cumpărarea ilegală a unei locuinţe din fondurile RA-APPS. Partenerul de afaceri al Iuliei Maria Zamfir, fiica generalului, Dragoş Băsmăluță, se află printre acţionarii unei alte societăţi agreate de SRI, MIRA Telecom, un client fidel al contractelor SRI sau Ministerul de Interne, dar şi foarte apropiată de fostul director al SPP, Gabriel Naghi, şi de actuala conducere a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Inginerii de sistem care activau în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate au primit instruire de lux în domeniul IT de la un partener de afaceri al fiicei fostului director adjunct al SRI, Dumitru Zamfir. Timp de patru ani, compania Logika IT Solutions SRL a oferit ANI sesiuni de training şi asistenţă.
Imediat după instalarea la Palatul Victoria a Guvernului tehnocrat, Agenţia Naţională de Integritate a decis să-și instruiască angajaţii în domeniul computerelor şi al reţelelor informatice.
Astfel, in 15 ianuarie 2016, ANI a scos la licitaţie achiziţia unor servicii de administrare IT referitoare la asistenţa tehnică informatică, la servicii de suport tehnic, de formare şi de familiarizare informatică.
Licitaţia propriu-zisă a fost susţinută la sediul ANI, din centrul Capitalei, în data de 17 iunie 2016, unde au fost primite trei oferte. Doar una a fost considerată admisibilă, anume cea a asocierii dintre SC Computer Sharing Bucureşti SRL şi SC Logika IT Solutions SRL Otopeni. Foarte interesant este faptul că suma iniţială pe care Agenţia Naţională de Integritate a precizat-o, încă din publicarea anunţului de participare, ca fiind dispusă să o cheltuie pe acest proiect, este la fel cu cea oferită de asocierea celor două companii. Respectiv 3.363.797 de euro fără TVA. În final, contractul, semnat în 17 iunie 2016, a ajuns la valoarea de 18.164.503,8 lei cu TVA inclus, adică 4.128.296,3 euro. Curat murdar “Coane Fanica”…
Aşa cum am precizat mai sus, licitaţia pentru livrarea acestor tipuri de servicii a fost atribuită asocierii dintre două companii ce au depus, împreună, oferta de participare. În timp ce despre liderul asocierii, SC Computer Sharing Bucureşti SRL, nu există informaţii care să atragă atenţia, nu acelaşi lucru se poate spune despre cea de-a doua companie desemnată câştigătoare. SC Logika IT Solutions SRL Otopeni a luat ființă în ianuarie 2012 şi a fost fondată de către un anume Dragoş Băsmăluţă, persoană care a deţinut, timp de câteva luni, calitatea de asociat unic al firmei. La înfiinţare, societatea şi-a înregistrat, la Registrul Comerţului, obiectul de activitate “realizarea soft-ului la comandă”.
Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în data de 3 mai 2012, asociatul unic Dragoş Băsmăluţă decide să se autoconvoace într-o adunare a SC Logika IT Solutions SRL, ocazie cu care a hotărât să cesioneze un pachet de 10 la sută din participaţiile sale la societate către o anume Iulia Maria Zamfir, născută în 1982. Aceasta este nimeni alta decât fiica generalului Dumitru Zamfir, fost director adjunct al Serviciului Român de Informații. Acest aspect face mai mult decât clare motivele evoluţiei spectaculoase ale acestei societăţi în raporturile contractuale derulate cu instituţiile statului, aşa cum vom arăta în cele ce urmează.
Până în martie 2016, societatea în cauză a funcţionat cu aceşti doi asociaţi. Tot de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului suntem informaţi de faptul că, în data de 23 martie 2016, Dragoş Băsmăluţă şi asociata sa, Iulia Maria Zamfir, se reunesc într-o adunare a asociaţilor SC Logika IT Solutions SRL, unde decid să-l coopteze în cadrul companiei pe un anume Ion Mărgăritescu. În urma acestei hotărâri, structura acţionariatului firmei se schimbă, în sensul că Dragoş Băsmăluță deţinea, din acel moment, 60 la sută din participaţii, Iulia Maria Zamfir – 6,66 la sută, iar Ion Mărgăritescu – 33,34 la sută din beneficii şi pierderi.
În aceeaşi zi, are loc o altă hotărâre a asociaţilor companiei în cauză, unde Dragoş Băsmăluță decide să cesioneze o parte din acţiunile sale către ceilalţi parteneri, astfel încât, în urma acestei decizii a acţionarilor, Băsmăluță rămâne cu 50% din acţiuni, Iulia Maria Zamfir îşi majorează participaţia la 10 la sută, iar Ion Mărgăritescu ajunge să deţină 40 de procente. Aceasta este structura acţionariatului SC Logika IT Solutions SRL existentă în momentul în care Agenţia Naţională de Integritate a atribuit contractul privind instruirea propriilor angajaţi în domeniul IT.
Astfel, vom observa ca, la fix doi ani de la înfiinţare, SC Logika IT Solutions SRL a demarat în forţă contractele cu statul. Mai exact cu instituţiile din zona siguranţei naţionale.
La 9 ianuarie 2014, Ministerul Administraţiei şi Internelor a încheiat cu societatea în care asociat este fiica generalului SRI Dumitru Zamfir un contract în valoare de 15.850.000 de lei fără TVA, finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, pentru furnizarea de componente hardware şi software necesare realizării sistemului informatic de digitizare a arhivei fizice prin procedeul de scanare a fişierelor din Evidența Centrală a Persoanelor.
La data de 15 iulie 2014, aceeaşi societate a fost selectată de către UM 0296 Bucureşti – Direcţia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Serviciului Român de Informaţii, pentru furnizarea de echipamente informatice aferente sistemului naţional de protecţie a informaţiilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor din spaţiul cibernetic. Cu acest prilej, societatea a încasat alte 7.634.940,4 lei cu TVA inclus. Aceeaşi instituţie din subordinea SRI a atribuit, în 9 decembrie 2015, aceleiaşi companii un alt contract, în valoare de 539.850 de lei fără TVA, prin încheierea unui acord-cadru referitor la furnizarea unor echipamente de reţea.
O altă structură a Serviciului Român de Informaţii, UM 9029 Bucureşti, a atribuit, în data de 30 mai 2015, cel mai gras contract firmei Logika IT Solutions SRL. Este vorba de nu mai puţin de 56.401.967,12 lei cu TVA, pentru furnizarea şi instalarea unor echipamente şi sisteme informatice aferente Centrului de Date şi acces la infrastructura de comunicaţii de mare capacitate pentru implementarea sistemului informatic integrat de interoperatibilitate între bazele de date ale principalelor instituţii ale statului.
Nici compania Transelectrica SA nu a sărit firma Logika IT Solutions SRL de pe lista clienţilor cărora le-a atribuit contracte. În 11 august 2015, instituția în cauză a achiziţionat de la firma respectivă servicii de upgradare a soluţiei antimalware existentă (şi servicii suport), în valoare de 314.377 lei fără TVA.
În total, SC Logika IT Solutions SRL a primit, în nici trei ani, contracte în valoare totală de 102.524.852,35 lei cu tot cu TVA, adică 23.163.273,7 euro, incluzând aici şi contractul atribuit, în 17 iunie 2016, de către Agenția Naţională de Integritate.
Un alt amănunt interesant al acestei reţele care activează în domeniul serviciilor informatice este faptul că principalul acţionar al SC Logika IT Solutions SRL, Dragoş Băsmăluță, este directorul general al unei alte faimoase companii de profil, respectiv SC MIRA Telecom SA. El deţine chiar şi calitatea de acţionar în această societate. Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în aprilie 2016, acţionarul majoritar era Ilie Stelian, un vechi client al contractelor Serviciului de Protecţie şi Pază, pe vremea lui Gabriel Naghi. Ceilalţi acţionari minoritari sunt Dragoş Băsmăluţă, Dănilă Florin Moldovan şi Răzvan Nicolae Preda.
MIRA Telecom a intrat în atenţia opiniei publice în anul 2008, când Aeroportul Mihail Kogălniceanu a achiziţionat de la această companie un detector de urme de explozibili, în valoare de 420.000 de lei fără TVA. Compania în cauză este, potrivit unor dezvăluri făcute de ziarul “Gardianul”, în anul 2006, una extrem de apropiată fostei conduceri a Serviciului de Protecţie şi Pază, în special a fostului director Gabriel Naghi, societatea derulând cu SPP foarte multe contracte. Ea a livrat şi celebrul echipament de detectare a substanţelor explozive pentru Palatul Cotroceni, instalaţie care nu a funcţionat niciodată. O altă instituţie cu care MIRA Telecom se află în relaţii strânse este Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), graţie relaţiei pe care patronul Ilie Stelian ar avea-o cu directorul Marcel Opriş.
Culmea este că, la licitaţia organizată de SRI în 2014, când Logika IT Solutions SRL a primit un lot în valoare de 7.634.940,4 lei, MIRA Telecom a fost selectată pentru două loturi, prilej cu care a încasat 766.022,4 lei cu TVA, respectiv 1.257.360 lei cu TVA.
În nici trei ani, firma Logika IT Solutions SRL a încheiat contracte cu instituţiile de forţă ale statului (Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii sau Agenţia Naţională de Integritate), în valoare de peste 23 de milioane de euro.
Generalul Dumitru Zamfir, tatăl Iuliei Maria Zamfir, parteneră în firma care a câştigat contractul pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Integritate, este fost ofițer de informaţii, specializat în domeniul interceptărilor. Zamfir, cunoscut în sistem şi sub porecla de “Timpanul”, a condus, în calitate de director adjunct, Serviciul Român de Informaţii în perioada 1997-2008. Numele său a apărut într-un dosar instrumentat de către Direcţia Naţională Anticorupţie-Sectia militara, fiind trimis în judecată în anul 2011, alături de un alt director adjunct al SRI, Ionel Marin, dar şi de colonelul SRI Cătălin Septimiu Miu. Aceştia au fost puşi sub acuzare de către procurorul Vasile Doana pentru că au închiriat şi, ulterior, au cumpărat, în mod ilegal şi la preţuri subevaluate, locuințe aflate în proprietatea Regiei Autonome – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii. Faptele au fost comise, potrivit rechizitoriului prin care cei trei au fost trimişi în judecată, în anii 2001, respectiv 2005. În octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea celor trei la câte un an de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Interesant in acest caz este faptul ca, in ciuda prevederilor legale, S.R.I a REFUZAT sa se constituie parte civila iar prejudicial a fost confiscate de catre magistrate in beneficiul statului, SRI ramanad cu o gaura in bugetul sau pentru care ar trebui sa raspunda penal. (Cerasela N.).

PUBLICITATE
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 17 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



