Simtindu-ma inspirat de un articol citit foarte recent, despre vârsta politicienilor (Președintele SUA – Joe Biden, la 81 de anișori este mult peste media de vârstă a celor 46 de Președinți ai SUA de până acum, care se situează la 55 de ani, sunt curios dacă știe cineva care este vârsta medie a guvernatorilor Băncii Naționale a României de după 1990 și unde se plasează actualul guvernator BNR față de această medie, se intreaba analistul economic Radu Teodor Soviani.

Mugur Isărescu: ,,cei care iau credite ar cam trebui să aibă grijă de ei”.

Dar cine ar trebui să aibă grijă de cei care sunt acolo să supravegheze ca băncile să nu fie spoliate prin împrumuturi acordate pe rețele mafiote, și apoi la rândul lor să spolieze populația și companiile, prin majorări de dobândă nesustenabile, urmare a cartelurilor bancare? Pe ei, care urmăresc strict interesele acționarilor privați ai băncilor comerciale, în contra intereselor generale ale economiei, cine ar trebui să îi aibă în grijă? Declarațiile din data de 14 septembrie 2023. (Cristina T.).

Forma consolidată a proiectului de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore nu a făcut decât să întărească drepturile concesionarilor. Astfel, companiile străine vor avea mai multe drepturi decât proprietarii români, aceștia din urmă având obligația de a se supune oricăror măsuri care vizează ocuparea terenurilor, desființarea culturilor sau strămutarea imobilelor, deoarece investițiile în centralele eoliene offshore au fost considerate de Guvern de utilitate publică. 

Când am semnalat prima oară neregulile proiectului de lege privind centralele eoliene offshore, în ce privește limitarea drepturilor de proprietate pentru cetățenii români, băieții de la factual.ro, ăia de au introdus cenzura oficială pe facebook, au sărit ca arși, blocând distribuirea materialului. Argumentele lor au fost cel puțin puerile, de genul că legea este încă în fază de proiect și că da, își pierd românii proprietățile în fața companiilor străine, dar așa se întâmplă și cu exproprierile la construcția de autostrăzi.

Doar o observație am, chiar pentru Guvern. Utilitatea publică nu are cum să vină dintr-o investiție privată și, în acest caz, chiar din afara țării. Faptul că se va produce, cândva, energie electrică din eolienele montate în Marea Neagră, va aduce beneficii doar investitorilor, care ne-o vor vinde la prețurile de piață, în cazul României, printre cele mai mari din UE. Tocmai de aceea exproprierile și strămutările forțate pe motiv de utilitate publică sunt un abuz în acest caz.

Mai mult de atât, Guvernul va acorda și ajutoare de stat companiilor străine care vor primi concesiunea perimetrelor pe o perioadă de 40 de ani.  Impactul imediat, însă, va fi la construcția centralelor eoliene de pe uscat, unde proprietarii români de terenuri și imobile nu vor avea niciun cuvânt de spus. ”În favoarea concesionarilor, care desfășoară operațiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore sau construirea centralei electrice eoliene offshore pot fi instituie limitări ale dreptului de proprietate asupra terenurilor şi bunurilor proprietate privată a statului sau a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice, pe toată durata realizării operațiunilor pentru exploatarea energiei eoliene offshore sau construirea centralei electrice eoliene offshore care implică imobilele menționate”, se arată în varianta finală a proiectului legislativ elaborat de Ministerul Energiei.

Doar 40 de ani

Limitările dreptului de proprietate constau în dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desființării capacităţii energetice, pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare, servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii, dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri, precum și dreptul de acces la utilităţile publice. Limitările nu sunt temporare, așa cum insinuau cei de la factual.ro, pentru că proiectul de lege prevede că acestea au caracter legal, sunt de utilitate publică şi se exercită pe toată durata existenței capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

Totodată, dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare construirii/desfiinţării sau retehnologizării centralei eoliene offshore se întinde pe durata necesară executării lucrărilor și operării centralei și oricare dintre aceste situaţii trebuie notificată de îndată proprietarului. Iar operarea centralei se face pe o perioadă de 40 de ani, cât este prevăzută durata maximă a concesiunii.

Se defrișează pădurile

Mai mult de atât, în exercitarea dreptului de uz, companiile străine au voie să desfiinţeze culturi sau plantaţii, vegetaţie forestieră, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată, în condiţiile legii. De asemenea, acestea pot depozita pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaţii, pot îndepărta materiale, pot capta apă și pot opri sau restrânge activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară executării lucrărilor pentru capacitatea autorizată.

”Dreptul de uz și servitutea se exercită cu condiția plății în prealabil a justei despăgubiri și a indemnizațiilor corespunzătoare, stabilite prin acordul părților. Existența unui litigiu nu are ca efect suspendarea, invalidarea sau amânarea exercitării valabile a limitărilor. În ipoteza lipsei acordului părților cu privire la justa și prealabila despăgubire, ori cu privire la indemnizație, acestea se plătesc în cuantumul stabilit prin hotărâre judecătorească persoanei îndreptățite”, se precizează în proiectul de lege.