Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/Plângere prealabilă împotriva statului Român și a instituțiilor sale profund corupte/coruptibile (conduse/cu agenți ai statului corupți, inculți)

Incisiv

Publicat

pe

Către,

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

SENATUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

și COMISIA PARLAMENTARĂ PENTRU MODIFICAREA LEGILOR JUSTIȚIEI

-domnului Președinte-

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

INSPECȚIA JUDICIARĂ

Președintele Curții de Apel bucurești

Curtea de Apel București (secția CAF-fără personalitate juridică)

PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE

 

Subsemnatul, Alexandru Firicel, președinte teritorial SPR „Diamantul” constituită la nivelul D.G.P.M.B.-secția 13 Politie, cu domiciliul ales pentru comunicarea răspunsului dvs. la sediul S.P.R. „Diamantul” din București, str. Ienăchiță Văcărescu nr 17 A, Sector 4, București, în temeiul art. 6.1 și 21 CEDO, formulez următoarea

 

SESIZARE

care are valoare și de plângere prealabilă

 

Prin care respectuos vă solicit:

 

I.

  1. Să îi destituiți pe „judecătorii” CAB-SCAF: Drăghici Daniel Marian; Cîrjan Raluca Maria, Podaru Corina, Spînu Ovidiu, Pătrașcu Horațiu și Florea Ionel;
  2. Să anulați
  3. a) decizia CAB-SCAF nr. 3188/2017;
  4. b) Să anulați decizia CAB-SCAF nr. 2667/2017;
  5. c) Să anulați decizia CAB-SCAF nr. 2669/2017;
  6. d) Să anulați decizia CAB-SCAF nr. 2670/2017;

și implicit amenzile acordate

Decizii care sunt date prin abuz de putere (de drept) al unor falși judecători (în drept, „inchizitori”), cu încălcarea art. 53 Constituție – nu există niciun text de Lege care să îți impună: cum să formulezi o cerere, câte cereri să formulezi de câte ori/în câte cauze să insiști asupra respectării Legii și a deciziilor CCR. DECIZII CARE SUNT O RUȘINE PENTRU ROMÂNIA (art. 1 Constituție) !

În cazul în care nu sunteți de acord cu măsura de la pct.-ul I, cu respect vă solicit să îndepliniți cererile de la pct.-ele II și III.

 

II.

  1. Să abrogați Legea nr. 47/1992 (în subsidiar, să desființați Curtea Constituțională a României);
  2. Să abrogați art. 97[1] 99 lit.) ș) și t) [2] din Legea nr. 303/2004
  3. Să abrogați: art. 26[3] din Legea nr. 51/1995 art. 36[4], art. 148 alin.(5)[5], art. 151[6], art. 162 alin.(1)[7], art. 163 alin.(7)[8], art. 219[9], art. 269-271[10], art. 282[11]
  4. Să abrogați art.22 alin.(7)[12] și art. 187 alin.(1) pct.-ul 1 lit.a) și b)[13] CPC

 

III

Să desființați secțiile de contencios administrativ și fiscal și să înființați Tribunalele specializate de administrativ și fiscal în conformitate cu prevederile art. 30[14] din legea nr. 554/2004.

 

IV.

În cazul în care nu sunteți de acord cu punctele II și III să abrogați: Legea nr. 544/2001 și Legea nr. 571/2004 respectiv art. 2 alin.(1)[15], art. 3[16], art. 24 alin.(5) și (6)[17] și art. 33[18] din Legea nr. 182/2002.

 

V.

În cazul în care nu sunteți de acord cu solicitările de la pct.-ele I-IV, să modificați Codul Civil și OG nr. 27/2002 sau să emiteți o nouă Lege în sensul instituirii, pentru fiecare: cetățean, ONG, societate comercială, instituție, autoritate din „statul de drept” România un număr maxim de cereri pe care le poate adresa, acdesta fiind instituit de CAB-SCAF prin „judecătorii”: Spânu, Pătrașcu și Oprea la nr. 128 (cauzele 2836/3/2016 și 34361/3/2016).

 

VI.

În cazul în care nu veți soluționa, prin admitere, toate cererile I-V, cu respect vă solicit să mă despăgubiți cu suma de 1.000.000.000 lei (un milliard lei).

 

MOTIVE GENERALE ÎN SUSȚINEREA CERERII:

 

  1. Potrivit art. 147 Constituție, deciziile CCR sunt obligatorii după publicare.
  2. Cu toate că aceste decizii, odată admise, sunt obligatorii după publicare, nici Constituția și nici Legea nr. 47/2002 nu prevăd vreo sancțiune pentru cei care nu respectă/încalcă deciziile CCR.
  3. Identitatea dintre părți și calitatea acestora respectiv anularea înscrisului anulabil privind calitatea reprezentantului sunt excepții de ordine publică (a se vedea în acest sens și cauza CEDO Văduva contra România[19] în care Curtea de la Strasbourg a sancționat România pentru încălcarea art. 6.1 CEDO prin ascunderea de către instanțele naționale a „investigatorilor acoperiți” față de reclamant – acesta nu le-a putut adresa întrebări/interogatorii, Curtea concluzionând că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil).
  4. Prin Deciziile CCR nr. 172 și 244/2016 s-a statuat că este neconstituțional ca polițiștii să fie promovați în funcții de șef prin ordin al ministrului respectiv condițiile de modificare ale raportului de serviciu ale polițistului să fie modificate prin Ordinul MAI nr. 291/2011. Aceste 2 prevederi erau prevăzute în actele administrative unilaterale ale falșilor polițiști ce se erijau și continuă să se erijeze în consilier juridic-polițist respectiv „conducător” în fața instanțelor de judecată (Voicu marius, Jingan Eduard, Marin Lucian, Tatu Viorel etc.).
  5. Deși Legiuitorul a „dat mână liberă” instanțelor de judecată să stabilească identitatea dintre părți (cu respectarea Legii și a deciziilor CCR), CAB-SCAF (și nu numai) continuă să încalce aceste argumente pertinente de ordine publică: depunerea de către instituție a actului de numire în funcție a „reprezentanților”, anularea actelor administrative unilaterale vădit nelegale (cu prevederi de Lege asupra cărora Curtea Constituțională s-a aplecat declarându-le neconstituționale) – a se vedea și regimul incompatibilităților.
  6. Potrivit art. 4[20] din Legea nr. 303/2004 coroborat cu art. 8[21]CPC principiul egalității armelor consacrat de Convenția EDO ar trebui să fie respectat. În drept, secțiile de contencios administrativ (cu precădere CAB-SCAF ca și instanță de recurs) îl încalcă constant: „reprezentanții” din M.A.I . și structurile subordonate nu sunt obligați de instanță dat fiind și prevederile art.82 alin.(1)[22] CPC să depună actul administrativ unilateral de numire în funcție la dsoarul cauzei pentru a-și proba identitatea și calitatea pe care și-o arogă, „reprezentanții” MAI pot încălca deciziile CCR nr. 637/2015, 172 și 244/2016 respectiv 258/2017 și regimul incompatibilităților (polițist și consilier juridic în același timp, manager-polițist și consilier juridic), pentru judecătorii de contencios ai CAB-SCAF regimul incompatibilităților fiind unul „surd”… așa cum este și art. 22 alin.(2)[23] CPC coroborat cu art. 348[24] Cod penal și a art. 26 din Legea nr. 51/1995.
  7. Potrivit art.304[25] Cod penal intrarea în posesie și divulgarea de informații nepublice/clasificate (chiar dacă favorizează încălcări ale Legii) atrage sancțiunea penală. Chiar dacă, Curtea de la Strasbourg, a mai dat o palmă răsunătoare României în cauza Bucur și Toma contra României

 

O altă palmă usturătoare a mai primit România în cauza Feri Predescu contra România (primarul Mazăre) pentru încălcarea libertății de exprimare a unui jurnalist… Cu toate acestea, cei 6 judecători nominalizați urinează, la propriu, pe CEDO, CDFUE, Constituție, Lege pentru a îi proteja pe „infractorii cu epoleți” din M.A.I. ajutându-i pe aceștia (prin deciziile mai-sus menționate și nu numai) să îngrădească drepturi și libertăți fundamentale în spiritul statului  Stalinist.

 

MOTIVE SPECIALE ÎN SUSȚINEREA CERERII:

 

  1. Când vine vorba despre întâlniri ale clanurilor mafiote ale șefilor din M.A.I. cu grupări de crimă organizată căutate de Justiție (din care fac parte chiar și judecători CAB-SCAF, în opinia mea, cei 6 „judecători” sunt aserviți grupării de „interlopi” care conduce MAI-ul) imediat se aplică CEDO- dreptul la viață privată al „mafioților cu epoleți”…

Dacă un cetățean (administrator de societate/asociat, avocat, notar or simplu cetățean) semnează un document „cu bețișor” (este înscris numele și prenumele unei persoane dar semnează altcineva) imediat se aplică prevederile CPC și CP în materie de fals… La agenții statului care semnează ascuns, în fals („cu bețișor”) nu. Deși Legiuitorul (spre exemplu) a instituit în cuprinsul art. 40[26] din Legea nr. 218/2002 și ale art. 14[27] din HG nr. 991/2005 obligativitatea declinării identității polițistului, atât parchetul cât și Instanțele au „urinat” cu boltă pe aceste prevederi legale (a se vedea și ordonanța de clasare a PJS5 – dosar nr.1161/P/2016, dosarele 17750/3/2016 și 37313/3/2016).

Când unui „pârlit de sindicalist” precum subsemnatul, îmi este încălcat dreptul la viață privată, secretul corespondenței (dosar nr. 25598/3/2016) „miliția” are dreptul să intre „cu picioarele” în viața mea – o intruziune nejustificată dar în scop răzbunător pentru ca șefi frustrați din MAI și Poliție să „îmi pună botniță”. În schimb, dacă solicit instanței (CAB-SCAF în cauza 1728/3/2016) să oblige „miliția capitalei” să îmi comunice dacă „mahărul Voicu” a participat la chermeza organizată de unul dintre membrii „camorrei milițienești” sunt amendat și mi se spune că „am făcut abuz de drept”.

 

  1. Dacă soliciți instanței de judecată declasificarea informațiilor clasificate abuziv privind: „serviciile secrete” ale polițiștilor (cauza 34372/3/2016) d-na „judecător” Tănase zice că nu am interes… că cică nu mai ești polițist. Dacă ești polițist, instanța te trimite la „bibllioteca unității” să consulți documentul. Dacă ceri declasificarea OMAi S/107/2011 (cauza 41684/3/2015) prin care „camorra” din MAI își fabrică posturi și funcții după bunul plac devalizând Bugetul de Stat pentru a-și favoriza membrii obedienți („interlopi”), atunci acțiunea e „neînteeiată”… „e clasificate, dom-le și nu se poate declasifica, că așa vrea mulchiul meu de «judecător» corupt/leneș/incult!” Așadar, art. 13 din Legea 544/2001 și art. 3, 24 alin.(5)-(6), art. 33 din legea nr. 182/2002 „nu sunt temei legal” pentru instanță… Cât despre probe, nici nu mai vorbim: sunt eludate complet de judecători de contencios.

 

  1. Dacă ești un lider de/din sindicat onest și „te pui rău” cu „Mafia cu epoleți” din M.A.I. instanța te sancționează (a se vedea cele 5 amenzi judiciare).

Dacă în cauzele 2836/3/2016 și 34361/3/2016 cei trei „judecători” au copiat ca niște analfabeți funcționali inepțiile staliniste ale „gangsterilor cu epoleți” din miliția capitalei, în cauza 20979/3/2016 cei trei „magistrați” s-au oprit „bătând câmpii” – formulări vagi cum că … trebuie să mă amendeze. De ce? Fiindcă această cauză avea ca obiect obligarea „mafiei cu epoleți” din „miliția capitalei” să o oblige să îmi comunice cum se formulează acuzațiile la adresa „interlopilor cu epoleți”!

Așadar, în aceeași zi (13.06.2017), cauze distincte, aceleași soluții cu formulări distincte date de aceiași „iluștrii experți în drept”. Aceleași chestiuni „ilustre” din cauza 20979/3/2016 au fost preluate și în cauza nr. 1728/3/2017. Concret, cei 6 „judecători” mai-sus menționați au statuat că: în M.A.I. și „Miliție” nu se aplică Legea „ordinară” ci „legea specială”, a „Mafiei cu epoleți”!

 

  1. În cauza 43532/3/2015 am observat privirea „de expert” a președintei de complet CAB-SCAF și am recuzat întregul complet fiindcă nu vroia să o legitimeze pe „consigliera” juridică-milițiancă de la DGPMB conform art. 26 din Legea nr. 51/1995 și art. 90 din statutul profesiei de consilier juridic publicat cu modificări în M.O. nr. 452/2014.

Aceeași privire „ilustră”, de „expert” în drept, am observat-o și la completul învestit cu soluționarea cererii de recuzare care, la fila nr. 5 și-a exprimat cu durere neafilierea subsemantului la gruparea de crimă organizată care conduce și dispune în M.A.I. și instanțe: „In cauza de fata, dupa cum deja s-a aratat, deși petentul a formulat o cerere de recuzare, motivele dezvoltate in continutul sau nu au vizat, așa cum impunea textul legal, chestiunea impartialitatii membrilor completului de judecata, ci legalitatea și temeinicia unei solutii pronuntate in cursul recursului, sens in care dl. Firicel Alexandru a și urmarit sa readuca in discutie problema dovezii calitatii de reprezentant pentru partea adversa, reiterand aparari in referire la textele de lege privitoare la exercitarea functiilor publice de politist și consilier juridic, respectiv jurisprudenta pe care a apreciat-o ca fiind relevanta sub acest aspect.” Păi, dom’ judecător, dacă la art. 1 alin.(5) și art.16 alin.(2) Constiuție zice că trebuie să respectăm Legea, cu toții, indiferent de statut social”, de ce îi favorizați pe găinarii cu epoleți care, în loc să apere cetățeanul vin în fața instanței fluturând șpirifanțuri din ziare și mințind că sunt „consilier juridic”? De ce eu să fiu umil iar acești indivizi să fie protejați?

 

  1. Pentru a-mi îngrădi exercitarea activității sindicale și de avertizor public (implicit și jurnalistică, pe baza de dovezi), „judecătoarea” Tănase Andreea din CAB-SCAF mi-a respins acțiunea în cauza 34372/3/2016 ca fiind lipsită de interes.

Pentru a-mi îngrădi dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, în cauza 1728/3/2016 am fost amendat. Mai mult, prin casarea sentinței TMB-SCAF cei 3 „judecători” (FĂRĂ NICIO PROBĂ) au urmărit ca cetățenii țării și angajații M.A.I. să nu afle cum le sunt clasate petițiile/sesizările la rubrica „divers” – CONCRET, DUPĂ MODELUL BOLȘEVIC, „MILIȚIENII” din structurile suport ale M.A.I. (cu precădere control intern) mușamalizează faptele de natură penală (cu precădere ale șefilor), prin clasare, FĂRĂ NICIUN TEMEI LEGAL invocând doar „caracterul divers”, născocit de mințile infractoare acoperite cu uniforma de poliție.

 

CONCLUZII:

La ordinul „mafiei cu epoleți” din M.A.I. și „Miliție”, CAB-SCAF a acționat precum un „Cerber” strict pentru a mă timora și inhiba (a se vedea și cauza CEDo Kudeskina contra Rusia – inhibarea unui judecător care evidențiază cazurile de corupție din dosarele aflate pe rolul instanțelor din Rusia) în a nu mai solicita instituțiilor abilitate  respectarea dreptului fundamental la informare (a se vedea și art. 27[28] CDFUE) și transparență decizională (a se vedea că potrivit art. 8 alin.(4)[29] din OMAI nr. 100/2011 Mai continuă să țină evidența unor norme nesecrete, non-militare, nepublicate prin care fraudează drepturile și libertățile fundamentale – inclusiv ale angajaților statului Român din M.A.I.

S-a urmărit limitarea activității mele sindicale, de avertizor public și jurnalistică în sensul distrugerii reputației mele de lider sindical onest, jurnalist și jurist (până la urmă, degeaba invoci texte de Lege, jurisprudență CEDO – a se vedea și cauza Bărbulescu contra România unde Curtea a statuat că reclamantului  i-a fost încălcat dreptul la viață privată dar, pentru că nu a supus această jurisprudență atenției instanțelor naționale, Curtea i-a respins acțiunea – căci instanțele naționale nu o iau în seamă… ca dealtfel Constituția… Legea… doar inepțiile „Mafiei cu epoleți” contează);

– instigarea subsemnatului la corupție: „să bat palma cu angajatorul” pentru „firimiturile” care acesta binevoiește să mi le arunce pe jos – să nu mai reprezint membrii de sindicat ci doar interese personale/de grup criminal organizat;

– șefii infractori din MAI și Poliție sunt protejați însăși de magistrați pentru a-și continua abuzurile și ilegalitățile (infracțiunile chiar) iar cetățenii onnești și liderii sindicali de bună-credință sunt puși la zid;

– DECIZIILE CCR NU AU VALOARE JURIDICĂ ÎN ROMÂNIA, CĂ AȘA VOR CAB-SCAF ȘI ÎCCJ SCAF!

 

În temeiul art. 41 alin.(1) și (2)[30] CDFUE coroborat cu art. 6.1 CEDO și art. 20[31], 21[32], 51[33] și 52[34] Constituție, vă rog să îmi comunicați punctual, pertinent, modul de soluționare al prezentei plângeri prealabile.

 

Probele (pe lângă decizile și încheierea indicată) sunt în spațiul public (articole de presă), astfel:

https://oglindadevest.ro/sesizare-privind-utilizarea-ilegala-a-politistilor-nedefinitivati-in-profesie/

https://oglindadevest.ro/sesizare-2-privind-indolenta-functionarilor-responsabili-privind-paza-obligatorie-a-obiectivului-strategic-colectiv/

https://oglindadevest.ro/sesizare-privind-lipsa-condi%C8%9Biilor-minime-de-igiena-%C8%99i-munca-post-paza-cu-poli%C8%9Bist-%E2%80%9Ecolectiv%E2%80%9D/

https://www.incisivdeprahova.ro/?s=FIRICEL (70 DE ARTICOLE)

https://oglindadevest.ro/sesizare-cu-modul-in-care-manageri-politisti-lasi-din-d-g-p-m-b-isi-acopera-deficitul-politistilor-din-strada-cu-treimi-la-domiciliu/

https://oglindadevest.ro/solicitare-de-cercetare-si-sanctionare-sefi-dgpmb-voicu-marius-si-jingan-eduard/

https://oglindadevest.ro/sesizare-privind-autospecialele-sectiei-25-politie-si-atestarea-politistilor-pentru-conducerea-acestora/

https://oglindadevest.ro/sesizare-privind-conditiile-de-munca-tip-ghetou-la-postul-de-politie-gherghita-din-jud-prahova/

https://oglindadevest.ro/petitie-pentru-respectarea-drepturilor-politistilor-romani-si-imbunatatirea-serviciului-politienesc-din-romania/

https://oglindadevest.ro/sesizare-privind-conditiile-inadecvate-in-care-este-asigurat-serviciul-politienesc-in-mediul-rural-in-jud-mehedinti/

https://oglindadevest.ro/sesizare-privind-autovehiculele-degradate-din-parcul-auto-al-biroului-ordine-publica-sectia-1-politie-ipj-cluj/

http://stiri.tvr.ro/un-politist-incomod–la-un-pas-de-concediere_72475.html#view

http://epochtimes-romania.com/news/premiera-in-romania-seful-politiei-capitalei-amendat-pentru-discriminarea-unui-politist—251478

http://www.vremeanoua.ro/un-lider-de-sindicat-din-politie-contesta-angajarile-de-personal-facute-cu-incalcarea-legii;

http://gazetadecluj.ro/un-sindicat-al-politistilor-dezvaluie-cum-se-ascunde-sub-pres-coruptia-din-politie/;

http://www.economica.net/sindicatul-politistilor-statul-plateste-mai-mult-pentru-salariile-unor-falsi-politisti-decat-pentru-paza-si-protectia-cetatenilor_137019.html

http://m.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/salarii-uriase-pentru-sefii-mai-pe-criterii-de-asa-vrea-muschii-mei-252238

https://www.youtube.com/watch?v=xIrk-YQRm3g – emisiunea „Cum se fură în M.A:I.” – Ora Polițistului, Nașul Tv (ș.a.)

http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/539311-sindicalistul-firicel-ataca-iar-politistii-asigura-in-conditii-mizere-paza-obiectivului-strategic-de-o-deosebita-importanta-colectiv.html;

http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/538260-autoturisme-noi-trase-pe-dreapta-in-curtea-politiei-rutiere-din-motive-birocratice-incredibile-ce-alte-acuzatii-aduce-sindicalistul-alexandru-firicel.html

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politistul-care-a-filmat-un-gandac-la-serviciu-risca-sa-fie-demis-719248

http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/04/21/primim-la-redactie-scrisoarea-unui-politist-criminalist/

https://www.stiripesurse.ro/petitie-pentru-reformarea-ministerului-de-interne-si-a-politiei-apel-disperat-al-sindicalistilor_1147870.html

https://infoalert.ro/2015/08/20/dupa-modelul-medicilor-si-politistii-vor-sa-ia-spaga-legala-iata-ce-cere-un-lider-din-politie/

http://ziaruldevalcea.ro/2017/01/07/un-politist-sindicalist-solicita-scoaterea-la-zapada-a-colegilor-din-birouri/

https://www.ziarulincomod.ro/dezvaluiri-socante-sobolani-si-mancare-alterata-la-scoala-de-politie-din-campina/

https://oglindadevest.ro/proasta-gestionare-a-resurselor-umane-financiare-si-logistice-la-ipj-gorj-turceni/

http://www.aktual24.ro/incepe-curatenia-si-in-randul-doctorilor-din-politia-romana-vrem-ca-escrocii-in-uniforma-sa-fie-identificati/

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-sindicatul-a-diamantula-prezinta-rablele-politistilor-de-la-sectia-1–156612.html

https://www.libertatea.ro/stiri/situatie-rusinoasa-la-ipj-hunedoara-1833644

http://www.descoperamehedinti.ro/scandalos-doi-politisti-o-patrula-din-compartimentul-patrulare-ordine-si-siguranta-publica-asigura-linistea-severinului/

https://obiectiv.net/sectie-de-politie-romania-2017-foto-36135.html/

http://www.faptdivers.ro/social/16854-dezastru-la-postul-de-politie-din-comuna-prahoveana-bucov.html

http://www.faptdivers.ro/brigada-fapte-diverse/17001-seful-unei-sectii-de-politie-din-ploiesti-acuzat-de-comportament-abuziv.html

http://www.faptdivers.ro/social/16609-procurorul-negulescu-nu-e-unic-o-noua-alerta-de-comportament-abuziv-la-dna.html

http://www.faptdivers.ro/social/16431-scandalos-jeg-in-stare-avansata-la-postul-de-politie-din-gherghita-.html

http://www.faptdivers.ro/social/16070-dezvaluiri-uluitoare-din-culisele-politiei-rutiere.html

http://www.faptdivers.ro/social/16028-cosmar-la-scoala-de-politie-vasile-lascar-din-campina-dezvaluiri-cutremuratoare.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/masinile-de-politie-pericol-pe-patru-roti-pericliteaza-atat-siguranta-politistilor-cat-si-a-cetatenilor–153988.html

http://www.ziareph.ro/2017/09/22/inca-2-palme-date-cu-piciorul-infumuratilor-din-m-a-i-si-i-g-p-r-de-catre-tmb-scaf-dom-sef-despescu-cand-va-publicati-capodopera-sustinuta-l/

http://oglindadevest.ro/cum-ii-obliga-sefii-pe-politisti-sa-nu-protejeze-viata-martorului-si-a-familiei-acestuia/

https://oglindadevest.ro/politistii-rutieri-din-ipj-hd-au-devenit-pericol-in-trafic-datorita-incompetentei-manageriale/

https://oglindadevest.ro/politistii-din-ipj-teleorman-continua-sa-ascunda-cazul-gandacului-din-dispecerat-si-mizeria-in-care-i-obliga-pe-angajati-sa-munceasca-incalcand-toate-prevederile-constitutionale-si-ale-legii/

https://oglindadevest.ro/cum-trebuie-sa-produca-activitati-politienesti-legale-politistii-din-sectia-4-politie-ipj-prahova-doar-pentru-satisfactia-manageriala-a-d-lui-comisar-smaranda/

https://oglindadevest.ro/proasta-gestionare-a-resurselor-umane-financiare-si-logistice-la-ipj-gorj-turceni/

https://oglindadevest.ro/solicitare-de-cercetare-judecatori-complet-9-cab-scaf-pentru-musamalizare-legitimare-ilegalitati-in-sedinta-publica-de-la-data-09-02-2017/

https://oglindadevest.ro/plangere-impotriva-d-nei-judecatoare-dutu-care-incalca-cedo-si-legea-pentru-a-i-proteja-pe-falsii-consilieri-juridici-din-i-g-p-r/

https://oglindadevest.ro/sesizare-de-musamalizare-a-deficitului-de-personal-si-imbolnavirea-politistilor-de-la-posturile-de-politie-rurala-din-ipj-olt-sectia-8/

Cu stimă,

Alexandru Firicel președinte teritorial SPRD, avertizor public și colaborator al presei libere

 

[1] Articolul 97(1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare.(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești, care sunt supuse căilor legale de atac.

[2] Articolul 99Constituie abateri disciplinare: ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii;t) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

[3] Articolul 26(1) Instanțele sunt obligate să verifice și să se pronunțe asupra calității de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii și folosind însemnele profesiei de avocat.(2) Exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(3) Fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.(4) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prezentei legi, sunt nule.

[4] Articolul 36Calitatea procesualăCalitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

[5] Articolul 148Condițiile generale (5) Dacă din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părții prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege, îi va citi conținutul cererii și îi va lua consimțământul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face mențiune în încheiere.

[6] Articolul 151Cererea formulată prin reprezentant (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.(2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.(4) Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor.(5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociații, societăți ori alte entități fără personalitate juridică, înființată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiție.

[7] Articolul 162Înmânarea făcută altor persoane(1) Înmânarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură în cazurile prevăzute la art. 155 alin. (1) pct. 1-5 și pct. 12 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat, notar public ori executor judecătoresc se poate face funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care va semna dovada. În lipsa acestora, înmânarea citației sau a actelor de procedură se va face administratorului clădirii, iar, în lipsă, paznicului sau agentului de pază, care va semna procesul-verbal întocmit în acest scop de către agent, după ce acesta din urmă a certificat în prealabil identitatea și calitatea sa.

[8] Articolul 163Procedura de comunicare (7) Când destinatarul locuiește într-un hotel sau într-o clădire compusă din mai multe apartamente și nu este găsit la această locuință a sa, agentul îi va comunica citația administratorului, portarului sau celui care, în mod obișnuit, îl înlocuiește. În aceste cazuri, persoana care primește citația va semna dovada de primire, agentul certificându-i identitatea și semnătura și încheind un proces-verbal cu privire la aceste împrejurări. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

[9] Articolul 219Verificări privind prezentarea părților(1) Instanța verifică identitatea părților, iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, verifică și împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le asistă.(2) În cazul în care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită și, după caz, va proceda, în condițiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului.

[10] Articolul 269Noțiune(1) Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului.(2) Este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică și căruia legea îi conferă acest caracter.Articolul 270Putere doveditoare(1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.(2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul mențiunilor din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților, fără a constitui obiectul principal al actului. Celelalte mențiuni constituie, între părți, un început de dovadă scrisă.Articolul 271Nulitatea și conversiunea înscrisului autentic(1) Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.(2) Înscrisul prevăzut la alin. (1) face însă deplină dovadă ca înscris sub semnătură privată, dacă este semnat de părți, iar dacă nu este semnat, constituie, între acestea, doar un început de dovadă scrisă.

[11] Articolul 282Noțiune(1) Când datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, dacă este inteligibil și prezintă garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în privința conținutului acestuia și a identității persoanei de la care acesta emană.(2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanța trebuie să țină seama de circumstanțele în care datele au fost înscrise și documentul care le-a reprodus.

[12] Articolul 22 Rolul judecătorului în aflarea adevărului (7) Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să țină seama de toate circumstanțele cauzei, judecătorul va ține seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerințele echității și de buna-credință.

[13] Articolul 187 Încălcarea obligațiilor privind desfășurarea procesului. Sancțiuni(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice; b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;

[14] Articolul 30 Dispoziții tranzitoriiPână la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile se soluționează de secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

[15] Articolul 2 (1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.

[16] Articolul 3Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii.

[17] Articolul 24 (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea naţională.

[18] Articolul 33 Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

[19] 50. Considerentele de mai sus îi sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că, prin condamnarea reclamantului în lipsa audierii nemijlocite a acestuia sau a martorilor şi în lipsa unei examinări corespunzătoare a cererilor acestuia pentru expertizarea înregistrărilor convorbirilor telefonice şi pentru audierea corespunzătoare a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorului, autorităţile interne nu au oferit practic garanţiile corespunzătoare pentru a contrabalansa dificultăţile cauzate apărării prin limitarea drepturilor acesteia.

[20] Articolul 4(1) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continua.(2) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.

[21] Articolul 8EgalitateaÎn procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări.

[22] Articolul 82Lipsa dovezii calității de reprezentant(1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

[23] Articolul 22 Rolul judecătorului în aflarea adevărului (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.

[24] Articolul 348Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţiExercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

[25] Articolul 304Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice(1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.(3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

[26] Articolul 40(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul este obligat să prezinte insigna sau legitimaţia de serviciu, după caz, pentru a-şi face cunoscută, în prealabil, calitatea, cu excepţia situaţiilor în care rezultatul intervenţiei sau siguranţa ulterioară a poliţistului ar fi periclitate.(2) Înainte de intrarea în acţiune sau efectuarea intervenţiei ce nu suferă amânare poliţistul este obligat să se prezinte verbal, iar după încheierea oricărei acţiuni sau intervenţii, să se legitimeze şi să îşi declare funcţia şi unitatea de poliţie din care face parte.

[27] Articolul 14 Declinarea calităţii (1) Poliţistul în uniformă trebuie să poarte însemnele distinctive şi echipamentul prevăzute de lege, pentru a fi protejat şi recunoscut cu uşurinţă pe timpul misiunilor.(2) Poliţistul are obligaţia de a-şi face cunoscută identitatea în legătură cu îndatoririle profesionale ce îi revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protecţiei proprii şi crearea premiselor necesare angajării răspunderii personale pentru acţiunile sau inacţiunile sale.

[28] Articolul 27 Dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderii Lucrătorilor sau reprezentanților acestora li se garantează, la nivelurile corespunzătoare, informarea și consultarea în timp util, în cazurile și în condițiile prevăzute de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale.

[29] (4) Pe linie de evidenţă a actelor normative, direcţia generală are următoarele atribuţii principale:a) ţine evidenţa actelor normative nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, comunicate ministerului, a ordinelor şi instrucţiunilor ministrului afacerilor interne, cu excepţia celor de personal sau din domeniul organizatoric, a acordurilor colective şi a contractelor colective de muncă încheiate la nivelul ministerului, precum şi a proiectelor de acte normative elaborate sau avizate de minister;

[30] Articolul 41 Dreptul la bună administrare (1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. (2) Acest drept include în principal: (a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere; (b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial; (c) obligația administrației de a-și motiva deciziile.

[31] ART. 20 Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

[32] ART. 21 Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

[33] ART. 51 Dreptul de petitionare

(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.

(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.

(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

[34] ART. 52 Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.

(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.

(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

A
B
C
D
E
F
G
H

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

OPINIE/COLDEA A MARCAT

Incisiv

Publicat

pe

De

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele Camerei Deputatilor nici macar nu a apelat la o procedură de urgență. Cum s-a întâmplat minunea? Păi uite ca păstrarea lui Coldea, da roade pentru Dragnea. Căci doar grefierii si  judecătorii români trimiși de SRI, după recrutare, la CEDO, inca il asculta. Iar ordinea luării dosarelor tine de acești agarici care asculta de SECU’.

Cam asta e cu CEDO. Dar poziția lui Coldea in fata liderului PSD tocmai s-a consolidat.

 

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Incisiv

Publicat

pe

De

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si a sesizat organelor de cercetare penala, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice facute de avocati cu sprijinul unor magistrati de la Judecatoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat in exercitarea functiei publice de judecator.

Va precizam in articolele anterioare ca, la baza executarii ilegale a magistratului au stat la baza “informari” ale SRI Arad (structura implicate in musamalizarea ilegalitatilor sesizate de magistrate) catre CSM, informari pe care SRI Central, SRI-ul condus acum de Eduard Hellvig si le-au asumat printr-o adresa catre judecatoarea Lavinia Cotofana.

De aici, triunghiul „Bermudelor” s-a instalat la CSM si la Cristina Tarcea, presedinta ICCJ.

Judecatoarea Lavinia Cotofana ii da sah mat Presedintei ICCJ, Cristina Iulia Tarcea.

Astfel, intr-o adresa inaintata de judecatoare conducerii ICCJ, judecatoarea o acuza cu subiect si predicat pe Crsitina Tarcea ca a incalcat din nou flagrant legea si atrage atentia unei posibile vulnerabilitati de securitate la varful acestei institutii, respectiv la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J. (Irinel I.).

Către: Înalta Curte de Casație și Justiție
Doamnă Președinte Cristina Iulia Tarcea
Șefă a Structurii de Securitate
Subsemnata Lavinia-Nicoleta Coțofană, domiciliată în orașul CurticI, jud. Arad, vă solicit următoarele:
Cu titlu preliminar precizez că prin cererea din data de 26 iulie a.c subsemnata nu v-am solicitat informații referitoare la vreo altă persoană fizică decât subsemnata și nici cu privire la vreo persoană juridică, cererea subsemnatei nefiind formulată în baza Legii nr. 544/2001, fiind întemeiată pe art. 24 din Constituția României și art. 13 din Codul de procedură civilă.
Am făcut anterioara precizare dat fiind răspunsul dumneavoastră înregistrat sub numărul 173/CDC din 02.08.2018 la solicitarea mea din data de 26 iulie 2018.
Tot cu titlu preliminar menționez că prezenta cerere este întemeiată și pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Vă solicit să precizați temeiul de drept în baza căruia dumneavoastră ați fost desemnată/v-ați desemnat Șefă a Structurii de Securitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție date fiind prevederile exprese ale art. 29 alin. 4) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 potrivit cărora șeful structurii de Securitate, respectiv funcționarul de Securitate, este un adjunct al conducătorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administrație al unității.
În cazul v-ați desemnat singură vă solicit să precizați expres, în caz contrar să menționați care este autoritatea/persoana care v-a desemnat.
Totodată, vă solicit să precizați cine a făcut verificările de Securitate în cazul dumneavoastră, dacă au existat motive pentru care niciunul dintre adjuncți nu a putut să îndeplinească cerințele minime, dacă aceastea au fost concretizate într-un rezultat urmare a verificărilor de Securitate, respectiv dacă celor patru adjuncți – vicepreședinții Î.C.C.J. li s-a retras autorizația de acces la documente clasificate și dacă da, care au fost consecințele, dintre cele stipulate de art. 39 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Apreciind mult clamata dumneavoastră preocupare pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și dispozițiile exprese ale art. 17 din Legea nr. 182/2002, care enumeră limitativ categoria informațiilor secrete de stat, printre care nu se regăsesc cele din domeniul Justiției, vă solicit să clarificați rațiunea existenței protocoalelor secrete încheiate de către ÎCCJ cu SRI, având în vedere că au funcționat sub mandatul dumneavoastră.
Vă solicit să-mi remiteți o copie a Ghidului întocmit în conformitate cu art. 24 alin. 7) din Legea nr. 182/2002 de către ÎCCJ și să precizați dacă dumneavoastră personal l-ați aprobat conform alin. 8) al art. 24 din legea anterior menționată.
Vă solicit să-mi comunicați măsurile luate de dumneavoastră pentru clarificarea modului în care au funcționat Protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și instituția pe care o conduceți, Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv în legătură cu fluxul de informații care a avut loc între cele două instituții anterior menționate.
Vă solicit să mă informați care sunt persoanele care au avut acces la informațiile transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata întrucât doresc să mă îndrept împotriva acestora.
Solicitarea subsemnatei are în vedere prevederile art. 10 alin. 1) din Legea nr. 182/2002 potrivit cărora instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor ține un registru de evidență a autorizațiilor acordate personalului și art. 41 din Legea nr. 182/2002 conform cărora compartimentele speciale pentru evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora din cadrul autorităților, instituțiilor publice care dețin informații clasificate se subordonează conducătorului autorității sau instituției publice, deci președintelui ÎCCJ.
Vă solicit să-mi aduceți la cunoștință componența Structurii de Securitate și identitatea persoanei care a asigurat relația cu Serviciul Român de Informații conform art. 29 alin. 1) și art. 31 alin. 1) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Având în vedere prevederile art. 58 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România din 13.06.2002 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 vă solicit să precizați unde se găsesc informațiile clasificate transmise de Serviciul Român de Informații care au orice legătură direct sau indirectă cu subsemnata.
Vă solicit, Doamnă Președinte, să dispuneți soluționarea de îndată a cererii mele legitime și totodată să analizați incidența art. 297 Cod penal în cazul domniei voastre.
Vă mulțumesc!
14.11.2018 Lavinia-Nicoleta Coțofană
Avertizor de integritate – Conform Hotărârii unanime din 24.11.2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României

Citeste in continuare

Actualitate

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

Incisiv

Publicat

pe

De

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.

Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]

 “Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.

Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.

Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul  a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”

Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt,  confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).

De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:

  • securitatea cibernetică a României(SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu;
  • Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
  • Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].

Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT), practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv  si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.

Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.

Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:

“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”

Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea preveerilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.

Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda  conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa. (Sava N.).

[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443

[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”

Citeste in continuare

Parteneri

Știri calde

Actualitate10 ore ago

OPINIE/COLDEA A MARCAT

CEDO a comunicat Guvernului României cererea lui Liviu Dragnea împotriva statului român într-un termen record de scurt. Aceasta desi presedintele...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/CRISTINA TARCEA PRINSA DIN NOU CU “MATA” IN SAC/VULNERABILITATI DE SECURITATE la cei patru adjuncți – vicepreședinții ai Î.C.C.J.

Judecatorul Nicoleta Lavinia Cotofana este singurul magistrat exclus din magistratura pentru faptul ca a aplicat legea in integralitatea ei si...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei/ Persista decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal

In data de 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională si bizarele anomalii dintr-un dosar instrumentat de DNA-ST Ploiesti

 Intelegem ca fostul deputat Valeriu Zgonea, cel cu serviciul in suflet, a fost trimis in judecata  la inceputul acestui an...

Actualitate10 ore ago

EXCLUSIV/De la “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „tatic”

Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în...

Actualitate10 ore ago

EXPLOZIV/Increngaturi halucinante intre procurori, sefi din politie, comandanti DNA, DGA, Operatiuni Speciale sau de la combaterea crimei organizate/ PORNO SOC in Justitie!

Dupa cum dezvaluiam in ultimele zile, iata ca ies la iveala primele ”pachete promotionale” care arunca in aer Justitia, dezvaluindu-se...

Actualitate10 ore ago

Gura pacatosului adevar graieste! Si puroaiele vorbesc…

Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog): Motto: Oricine tremură în acest moment este vinovat; deoarece inocenţa nu se...

Actualitate10 ore ago

După căderea Guvernului Dăncilă

Presiunile de tot felul, atât interne cât și externe, având drept obiectiv dărâmarea Guvernului Dăncilă, se apropie de apogeu. A...

Actualitate10 ore ago

Catarama, afirmatie-bomba: ”Romania ar trebui sa adopte Constitutia SUA”

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO): Afaceristul și politicianul Viorel Cataramă, aflat în plin proces de lansare a unui...

Actualitate10 ore ago

Alexandrion Spirits & Wines, primul magazin de retail din țară lansat de Alexandrion Group se deschide în Ploiești

Alexandrion Group își extinde prezența pe piața de retail prin deschiderea primului boutique premium Alexandrion Spirits and Wines. Vineri, 16...

Actualitate1 zi ago

OPINIE/Culisele execuției judecatoarei Nicoleta Lavinia Cotofana

Cine a intervenit la Cristina Tarcea pentru execuția Nicoletei Cotofana? Dl judecator Barba Ionel, fostul șef al Secției de Contencios...

Actualitate1 zi ago

Doua “Comunicate” cu informații contradictorii si gura de oxigen pentru directorul adjunct al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida

Pe site-ul Politiei Locale Ploiesti se puteau observa ieri doua comunicate. In primul se preciza ca presa locala si centrala...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/TRIBUNALUL BUCUREȘTI: „POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI A ÎNCĂLCAT LIBERTATEA DE EXPRIMARE A PRESEI”

Libertatea de exprimare a presei reprezintă forma de aducere la cunoștință publică într-un timp cât mai scurt atât a evenimentelor...

Actualitate1 zi ago

EXCLUSIV/SCHELETELE DIN DULAPUL LUI DACIAN CIOLOS

Dacian Ciolos trebuie sa ne raspunda la cateva intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a...

Actualitate1 zi ago

EXPLOZIV/Au fost ansamblate primele ”pachete” promotionale continand zeci de inscrisuri, documente si stick-uri cu inregistrari care contin probe indubitabile ale abuzurilor comise de unii magistrati / ”Cursa de soareci” din sistem!

Multi ”papagali” de la marginea sistemului, mai ales procurori si politisti de judiciar detasati pe langa acestia care s-au crezut...

Top Articole Incisiv