Numărul unităților de învățământ în care elevii fac cursuri online a depășit 3.600, arată informațiile centralizate vineri de Ministerul Educației.

Potrivit unui comunicat de presă, astăzi, 30 octombrie, în conformitate cu datele transmise de inspectoratele școlare județene (inclusiv al municipiului București), se înregistrează următoarea situație:

• 9.113 de unități de învățământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.
• 4.938 de unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.
• 3.605 de unități de învățământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online. Dintre cele 3.605 de unități aflate în această situație, 369 de unități de învățământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 3.236 unități de învățământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidență a cazurilor din localitatea în care funcționează ori a infrastructurii școlare/școli în care se execută diverse lucrări de reabilitare.

Consiliile de administrație de la nivelul fiecărei unități de învățământ adoptă propunerile de scenarii și, implicit, schimbarea acestora, în funcție de analiza situației epidemiologice efectuate de către direcțiile de sănătate publică și Institutul Național de Sănătate Publică, de infrastructura și de resursele existente în fiecare unitate de învățământ.

Potrivit ordinului comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcționare este rata incidenței cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

Hotărârile privind scenariul de funcționare pe parcursul anului școlar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Cătălin Toma, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Marian Oprişan, ales vicepreşedinte al CJ cu 17 voturi din 32, „nu va primi nicio atribuţie în momentul acesta” din partea sa. Referitor la alegerea lui Marian Oprişan în funcţia de vicepreşedinte al CJ Vrancea, Cătălin Toma a susţinut că acesta a fost ales cu sprijinului celor doi consilieri ai ALDE Vrancea, care „au luat-o pe un drum greşit”.

„Cei doi vicepreşedinţi primesc delegări de atribuţii de la preşedinte. Vă spun de pe acum că domnul Oprişan n-o să primească nicio atribuţie în momentul acesta. Întâi să vedem dacă e în stare de ceva şi după aceea mai discutăm dacă îl şi punem la treabă şi în ce sens îl punem. În rest, vrâncenii sunt cei care decid, a declarat Cătălin Toma la o conferință de presă susținută vineri.

Cătălin Toma a explicat că vicepreşedinţii nu au o fişă a postului, fiind aleşi prin vot al consilierilor judeţeni şi având statutul de persoană eligibilă, nu au o fişă a postului

„Au atribuţii pe care preşedintele, adică eu, va trebui să le dau, în scris, în funcţie de pregătirea fiecăruia, de specialitatea fiecărui”, a declarat Cătălin Toma, citat de Agerpres.

Acesta a subliniat că, în ciuda faptului că Marian Oprişan ar putea să nu primească atribuţii, acesta va fi plătit conform funcţiei în care a fost ales.

„Vicepreşedintele nu are salariu, are indemnizaţie. (…) El îşi ia indemnizaţia oricum, conform legii. Dacă nu i-o dai, te dă în judecată. Asta înseamnă votul, asta înseamnă democraţia. Acestea sunt nişte carenţe din punct de vedere al raportului moralităţii faţă de cetăţean”, a precizat Toma.

Liberalul a precizat că cele două voturi decisive pentru alegerea lui Marian Oprișan în postul de vicepreședinte al CJ nu au fost la PNL-USR-PLUS, ci au fost la ALDE

Referitor la alegerea lui Marian Oprişan în funcţia de vicepreşedinte al CJ Vrancea, Cătălin Toma a susţinut că acesta a fost ales cu sprijinului celor doi consilieri ai ALDE Vrancea, care „au luat-o pe un drum greşit”.

„Am avut discuţii cu reprezentanţii ALDE Vrancea, în special cu domnul Cel-Mare, care a avut tendinţa să ne spună că va susţine o majoritate în ceea ce priveşte alegerea vicepreşedinţilor. Ce s-a întâmplat, ce farmece i-au făcut, ce lucruri s-or fi petrecut în mintea şi sufletul celor de la ALDE, chiar nu mă mai interesează”, a spus Toma.

În cadrul şedinţei ordinare a CJ Vrancea de joi, Marian Oprişan a fost ales vicepreşedinte al CJ Vrancea, cu 17 voturi din cele 32 posibile, în timp ce contracandidatul său, Mihăiţă Lepădatu, propus de PNL şi USR, a fost votat de 15 consilieri judeţeni. Celălalt vicepreşedinte al CJ Vrancea va fi Ionel Cel-Mare (ALDE), care a fost ales cu 31 de voturi din 32 posibile.

„Asta este politica, asta este democraţia. Din acest moment, este clar că avem o situaţie nu tocmai plăcută. Există în acest moment o construcţie politică nu tocmai prietenoasă. Dar asta nu înseamnă că nu o putem face favorabilă pentru tot ceea ce înseamnă proiectele viitoare. (…) Echipa PNL-USR-PLUS şi-a făcut treaba. Trădarea celor de la ALDE a fost pe faţă şi din acest punct de vedere nu pot să spun decât că ALDE a luat-o pe un drum greşit. Era deja pe un drum greşit. Noi le oferisem posibilitatea să vină alături de o echipă care îşi doreşte dezvoltarea acestui judeţ”, a subliniat Toma.

USR a acuzat PNL de un posibil blat în cazul alegerii lui Oprișan

USR Vrancea a scris pe pagina sa de Facebook că două voturi l-au ajutat pe Oprișan să devină vicepreședinte: de la ALDE sau PNL.

”Votul a fost secret, dar vechea tradiție USL-istă precum și trecutul PSD-ist și apropiat de Marian Oprișan al lui Catalin Toma ne ridică mari semne de îndoială cu privire la modul cum au votat consilierii PNL. Este desigur posibil ca cele două voturi ale lui Oprișan să vină și de la consilierii ALDE, care a avut o alianță de durată cu PSD”, a scris USR Vrancea.

Astfel USR Vrancea cere public conducerii PNL să anunțe cum au votat consilierii partidului și să ia măsuri urgente dacă vreun consilier liberal l-a votat astăzi pe Marian Oprișan în funcția de vicepreședinte.

”Mai ales în contextul în care reprezentanții PNL au primit astăzi mai multe funcții în instituții cheie din subordinea CJ, în timp ce reprezentanții USR PLUS nu au fost votați”, mai arată mesajul USR Vrancea.

Compania de stat Romgaz ar putea ajunge să achiziționeze toată participația deținută de americanii de la Exxon în proiectul din Marea Neagră. Astfel, Romgaz ar urma să exploateze gazele aflate la mare adâncime, în perimetrul Neptun, alături de OMV Petrom care deține cealaltă jumătate din participații. „Guvernul evaluează un scenariu prin care Romgaz să preia întreaga participație a Exxon, să vină cu 50% în acest consorțiu, 50% este la Petrom, și împreună să scoată acele gaze din Marea Neagră”, a declarat ministrul economiei Virgil Popescu pentru EM360.

Acesta a spus că polonezii de la PGNiG s-au retras din consorțiul format cu Romgaz și OMV Petrom pentru preluarea participației de la Exxon.

Reamintim că americanii de la Exxon și-au manifestat intenția de a-și vinde participația sa de 50% din proiectul Neptun din Marea Neagră. Ar fi intersate mai multe companii de participația de 50% pe care Exxon Mobil o deține în proiectul Neptun de explorare și exploatare a gazelor din Marea Neagră, alături de OMV Petrom. Pe de-o parte se formase consorțiul compus din compania românească Romgaz, Compania naţională de gaze naturale din Polonia, PGNiG, și OMV Petrom care are drept de preemțiune. Dar, așa cum a spus ministrul, din acest consorțiu s-au retras polonezii. Pe de altă parte ar fi și compania rusească Lukoil.

Deciziile de investiție în Marea Neagră au întârziat foarte mult din cauza legislației nefavorabile companiilor care dețin licențele. OMV Petrom, care deține licență pentru perimetrul Neptun, alături de americanii de la Exxon, amână de la an la an decizia de investiții. Companiile solicită modificarea Legii Offshore, însă lipsește voința politică. Actualul Guvern spune că vrea modificare prin Parlament, însă doar când va exista consens politic.