Actualitate
EXPLOZIV/Lazar linge clanta Serviciilor!/Pahonțu i-a deschis procurorului general apetitul pentru note informative
Daca ar avea cat de cat curiozitatea sa afle ce este cu statul asta paralel, Klaus Iohannis ar avea cel mai la indemana solutia de a-l intreba pe procurorul general al Romaniei care este resortul constitutional care il impinge sa-si mobilizeze isteric subalternii, in ultima perioada, pentru a face cat mai multe rechizitorii soldate musai cu trimiteri urgente in judecata, pentru a da bine in statisticile oficiale. Care, nu-i asa, vor si fi transmise de urgenta la Bruxelles si la ambasadele occidentale de la noi.

Augustin lazar vrea dosare pentru toti romanii
Si de parca nu ar fi fost de ajuns „macelul” din justitia romaneasca, Augustin Lazar deschide un nou front, care de aceasta data i-a lasat cu gura cascata pana si pe ceilalti procurori sefi, in frunte chiar cu Daniel Horodniceanu.

Cel care, de bine, de rau, a readus pe fagasul normal structura pe care o conduce, astfel ca DIICOT-ul prinde din nou pe banda rulanta traficanti de droguri, lideri mafioti sau falsificatori de bani. Numai ca, intre doua „ ba p’a matii” cu ministrul Tudorel Toader si balacelile de seara din piscina SPP-ului pusa pe cat de generos, pe atat de ilegal la dispozitie de catre generalul Lucian Pahontu, Augustin Lazar are in aceste zile o initiativa demna de putinii „pui de militieni” care au mai ramas pe la Rutiera si care le cer agentilor din strada sa depaseasca planul la amenzi, ca sa dea bine in ochii sefilor ai mari din minister. Astfel se face ca la intalnirile pe care le are „in grup” sau fata in fata cu diversi procurori, Lazar nu se sfieste sa le ceara acestora sa faca „un ultim efort” pentru ca pe acest sfarsit de an sa „umfle” statisticile oficiale cu cat mai multe dosare trimise in judecata!

DIICOT-ul lui Horodniceanu se intoarce la fisa postului
Mai mult chiar, in timp ce restul institutiilor mai mult sau mai putin de forta denunta pe capete, sub presiunea opiniei publice si a comisilor parlamentare de ancheta, protocoalele cu SRI-ul, numai Augustin Lazar isi preseaza procurorii de la Parchetul General sa ceara cat mai multe note informative de la serviciile secrete, pentru a se putea agata de acestea si face astfel dosare, cat mai multe dosare, daca s-ar putea chiar la toti romanii!
Mobilizare ca la CAP
Parca simtind in ceafa suflarea lui Codrut Olaru, cel al carui orgoliu nemasurat nu poate fi mangaiat decat cu functia de procuror general al Romaniei, jucand astfel la toate capetele posibile si imposibile, Augustin Lazar parca a intrat intr-o adevarata campanie electorala, „rupandu-si” din pretiosul sau timp pentru a le vorbi „ca un tata” cat mai multor procurori.

Presiunea de la Comisia de Control a SRI creşte…
Pe care ii cearta parinteste ca nu-si dau destul silinta pentru ca „Republica Procurorilor”, desi atacata din toate partile, sa poata contraataca la baioneta si sa castige astfel definitiv „razboiul Justitiei”, cu sau fara sprijinul DNA-ului. Drept urmare, in timp ce in pozitiile oficiale Lazar plange cu lacrimi de crocodil ca sunt politicieni, formatori de opinie si chiar magistrati care s-ar „increde prea mult in datele statistice”, facand astfel referire expresa la deciziile CEDO de condamnare a statului roman pentru incalcarile dreptului omului sau cel privind asigurarea unui proces echitabil, in spatele cortinei procurorul general incearca sa-i mobilizeze pe procurorii tot mai putin dispusi sa forteze „spritul si litera legii”, tocmai acum, in preajma adoptarii pachetului legislativ privind raspunderea magistratilor, cu indemnuri parca „prea ca de la tara”, desprinse din cuvantarile activistilor comunisti de la CAP-uri…
Un ultim efort…
Si uite cum, dupa cum s-a ajuns deja la urechile Inspectiei Judiciare, desi la Sectia de Procurori din cadrul CSM s-a reusit deocamdata musamalizarea intregii situatii, Augustin Lazar le-ar cere procurorilor ca, pe acest sfarsit de an, sa faca „un ultim efort” si sa incheie „pe repede inainte” cat mai multe anchete, pentru ca in acest mod sa fie depasita norma de anul trecut de dosare trimise in instanta! Si totul, musai, pana la sfarsitul lui 2017, pentru ca altfel statistica se anunta una sumbra, care nu va mai putea alimenta entuziasmul festivist de la viitoarea sedinta de bilant de la inceputul anului viitor.

Pahonțu i-a deschis procurorului general apetitul pentru note informative
Insa cum liderii coalitiei de guvernare, deja bagati in corzi, par ca de aceasta data chiar vor sa lupte cu adevarat cu structurile statului paralel si dau asigurari ca pana la sfarsitul anului vor trece prin Parlament legea raspunderii magistratilor, entuziasmul procurorilor a scazut considerabil fata de indeplinirea si chiar depasirea „planului” impus de Lazar. Astfel ca daca unii stau deja in stand by, asteptand si ei, ca toti oamenii, sa se poata bucura de niste Sarbatori in liniste, exista si cazuri in care procurorii nu mai „inghit” sesizarile aiurea facute, de exemplu, de inspectorii de la Antifrauda pe vremea isteriei declansate de Gelu Diaconu si Victor Ponta. Iar faptul ca, pentru a da un singur exemplu, DIICOT-ul nu mai pierde vremea cu „mafia pufuletilor” sau alte plangeri halucinante pe care nici macar Antifrauda nu le mai sustine se vede deja in „explozia” cazurilor rezolvate pe segmentul de infractionalitate cu violenta si criminalitate organiozata. Ceea ce este foarte bine, chiar daca astfel „ batranelul” Lazar nu-si va putea satisface pofta nebuna de a raporta dosare, cat mai multe dosare trimise in judecata…
Miloaga pentru note informative
De cand Lucian Pahontu, panicat ca dosarele „CAR” si „Vanatoarea” ar putea incapea pe mana altor procurori ii face un „marcaj” strans, deschizand pentru el pana si sauna VIP de la piscina SPP-ului, Augustin Lazar, un om care, totusi, la viata lui, a rezolvat mai mult dosare „rurale” se viseaza probabil un James Bond. Astfel ca, in timp ce Pahontu, disperat sa traga de timp barem cat sa prinda o noua taiere de porc la casele conspirative ale serviciilor, „ii baga limba in ureche” alimentandu-i procurorului general apetitul nesatios pentru „informatii de ultima ora”, Augustin Lazar ar fi gasit deja solutia pentru ca procurorii sa nu se mai poata eschiva de la deschiderea a noi si noi dosare. Astfel ca, dupa cum sustin sursele noastre, procurorii si politistii judiciari din dotare ar fi indemnati sa „cerseasca” note informative de la servicii, pentru a grabi astfel ritmul deschiderii altor spete penale! Numai ca, la cum sunt facute majoritatea acestor note, in cel mai bun caz dupa ureche, atunci cand nu sunt scrise la comanda, spectrul intrarii in vigoare a legii raspunderii magistratilor ar trebui sa le fluture si mai mult in ochi tinerilor procurorasi dornici sa sara etapele doar pentru a se catara cat mai repede si cat mai sus, cu toate ca „sandramaua” acestei „Republici a Procurorilor” tocmai ce sta sa se prabuseasca. Mai ales ca, spre deosebire de ei, Lazar are asigurata o pensie mai mult decat barosana, basca faptul ca el nu risca nimic, nesemnand „pe persoana fizica” niciun rechizitoriu… (Catalin Tache -enational.ro ).
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 11 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum 4 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare



