Actualitate
EXCLUSIV/ Mafia italiana din Palermo, Virgil Magureanu, S.R.I.-ul si praduirea Romaniei
Ca tovarasul locotenent major de Securitate MARIN CONSTANTIN, astazi ditamai colonelul cu functie de general de brigada, la pensie si fost comandant al DJI Dambovita, a fost uns de Paltanea al doilea loctiitor al sau la SRI Prahova doar de umplutura, tinandu-l de momaie si pentru rezolvarea unor treburi periferice si reziduale prin curte, nu este nicio minciuna si nicio exagerare rautacioasa. Daca el habar n-avea de fratii Pileri, de afacerile de ecologizare urat mirositoare, de ocurile de noroc si concesionarea frauduloasa a Hipodromului Ploiesti (chestiune greu de inghitit de noi, dar hai, treaca-mearga), atunci cum dracu se face ca nu a cunoscut faimoasa afacere de crima organizata, evaziune fiscala si spalare de bani „BLIND ROMANA”???!! Pai, atunci, ce fel de loctiitor era el?! Raspundea de femeia de serviciu, de gara, popota, stingerea incendiilor, protectia muncii si de prezenta la program a cadrelor?!
De cand e MARIN loctiitor, prim-loctiitor si, in fine, comandant, prin unitatile astea SRI de la Prahova si Dambovita, numai nenorociri s-au intamplat in jurul lui, dar di alea „de porc”, cum se zice, si el sustine ca nu stie nimic. In acest caz, sunt doar doua ipoteze: ori nu avea ce cauta in SRI, fiind usor dus cu biscuitii, ori era cel putin complice ori tainuitor.
Sa va povestim vestita afacere!
Fostul director al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, se afla în vizorul procurorilor anticorpuţie pentru că ar fi primit, în anul 1995, de la mai mulţi oameni de afaceri italieni, un autoturism de lux, un aparat de bronzat şi un ceas de firmă. Acest dosar era unul disjuns din cel al colonelului în rezervă, Corneliu Păltânea, fostul şef al secţiei de informaţii a SRI Prahova, care a fost trimis în judecată în februarie 2006, pentru luare de mită şi trafic cu produse petroliere. Procurorii susţineau în actele premergătoare urmăririi penale că povestea aparatului de bronzat, a autoturismului de lux şi a ceasului de firmă a început în 1993, când Măgureanu i-a cunoscut pe afaceriştii italieni.
Potrivit datelor din dosarul disjuns, relaţia dintre Măgureanu şi afaceriştii italieni (aceiasi mafioti, aceiasi Pileri!) ar fi început în anul 1993, când George Alexandrescu, un apropiat al lui Măgureanu, le-ar fi făcut cunoştinţă. Primele contacte au avut loc la Bucureşti, fostul director al SRI dispunând cazarea repetată a afaceriştilor în diferite locaţii aparţinând RA-APPS, regie condusă, la data respectivă, de Ioan Hidecutti. „Investitorii” italieni voiau să transfere în România un atelier de montare a blindajului pe maşinile destinate transportului de valori, autoturisme care, odată echipate, urmau să fie vândute băncilor româneşti. Măgureanu le-a făcut legătura italienilor cu Corneliu Păltânea, pentru a le facilita înfiinţarea la Târgovişte şi, ulterior, la Ploieşti a firmei SC Blind Construcţii Blindaje SRL, firmă care avea ca acţionari şi cetăţeni români. Ulterior, Virgil Măgureanu şi Corneliu Păltânea au intervenit pe lângă conducerile a şapte bănci, printre care Banca Naţională a României (BNR) şi Bancorex, pentru a determina achiziţia de maşini blindate pentru transport valori, fără licitaţie, de la firma italiană. În scurt timp, SC Blind a obţinut 100 de contracte pentru tot atâtea maşini blindate, însă nu a livrat niciunul dintre autoturisme. După ce au încasat banii în avans, investitorii italieni s-au făcut nevăzuţi, nu înainte de a răsplăti intervenţiile celor doi ofiţeri SRI. Conform declaraţiilor din dosar, Virgil Măgureanu ar fi primit pentru serviciile făcute investitorilor italieni un autoturism Mercedes Coupe, un aparat de bronzat şi un ceas de firmă. Păltânea ar fi primit, totodată, 12 maşini de lux pe care le-a vândut, ulterior, la mai multe persoane, două dintre autoturisme fiind introduse în gestiunea SRI fără documente. O mare parte din banii încasaţi de la cele şapte bănci româneşti au ajuns la Michele Pizzato, fost deţinut condamnat în baza legii antimafie din Italia. Despre aceste acuzaţii, Virgil Măgureanu a explicat pentru ziarul „Curentul” că nu comentează nimic „pentru că nu e nimic de comentat”.
De fapt, mafia italiana din Palermo isi tot regleaza conturile in Romania. Doi fosti parteneri sicilieni care deruleaza afaceri in Romania se judeca in instantele din Bucuresti pentru activele unei societati comerciale, fiind vorba de un prejudiciu de peste 2 milioane de euro, implicand nume grele din serviciile secrete romanesti, precum Virgil Magureanu, dar si generali SRI. In buna traditie romaneasca (vezi vedea mai jos lista sutelor de dosare), procurorii anticoruptie constata faptele penale si coruptia la nivel inalt, dar din cauza tergiversarii, intarzierii intentionate de catre terti a efectuarii unor acte, a transmiterii unor raspunsuri etc., anchetatorii se vad obligati sa dipuna solutia de NUP (pe fostul C. Pr. Pen.), deoarece a intervenit prescriptia.
Principalii actori ai acestui dosar sunt italienii Michele Pizzaro si Sergio Pilleri, care se judeca de 11 ani de zile la instante din Bucuresti, Targoviste si Ploiesti, miza fiind aceasta societate comerciala romaneasca.
Pizzaro acuza faptul ca Pilleri, avand complicitatea fostului director al SRI Virgil Magureanu si fostii ofiteri SRI, George Alexandrescu (general in retragere) si Cornel Paltanea (fost colonel) l-au delapidat de patrimoniul societatatii Blind Romana Constructii, o firma producatoare de masini blindate destinate transportului de valori.
Acesta sustine ca toate activele firmei sale au fost tranferate in contul societatii Holding Creer Investitii SRL (care detinea in 1994 doar 1% din SC Blind Romana) si care apartinea lui Pilleri.
Astfel, Pizzaro il acuza pe conationalul lui, intr-o plangere penala inaintata prim-procurorului pe atunci Lucian Papici din cadrul DNA, de sustragere si distrugere de inscrisuri oficiale, fals in inscrisuri, inselaciune, gestiune frauduloasa si abuz de incredere, sustinad ca a fost prejudiciat cu 2 milioane de euro.
O fabrica intreaga furata de sub ochii proprietarului.
Pizzaro sustine ca, pe 4 noiembrie 1996, Sergio Pilleri ar fi falsificat documentele oficiale ale firmei SC Blind Romana si ar fi mutat intreaga fabrica a lui Pizzaro din Targoviste la Bucuresti, in strada Primaverii nr 17 A. Toate activele (masini de teren blindate, piese auto, utilaje, intreaga arhiva) au ajuns in proprietatea firmei lui Pilleri, iar Michele Pizzaro ar fi ramas cu buza umflata.
Aceste lucruri s-au intamplat, pe cand acesta era in Italia pentru a-si regla conturile cu finantele italiene. Cand s-a intors in Romania, si-a gasit fabrica goala.
El sustine ca Pilleri nu a actionat de capul lui si a avut drept complici personaje importante, actionari cu nume grele din firma italianului SC Holding Creer Investitii: fostul general de securitate George Alexandrescu (decedat intre timp), Aurel Stanomir, fost ofiter de Securitate, diplomat la Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, Pilleri a avut spatele asigurat de Virgil Magureanu, fost director al SRI.
In primul rand, Magureanu era un bun prieten cu generalul Alexandrescu, cei doi cunoscandu-se de pe vremea regimului comunist.
De asemenea, Magureanu era prezent in firma lui Pilleri cu un numar mic de actiuni prin intermediul Adrianei Alexandrescu, o ruda a sa.
In plangerea depusa la DNA, Pizzaro il acuza si pe fostul colonel SRI din Prahova, Cornel Paltanea, ca a contribuit la aceste fapte penale.
“Un autoturism de teren Mitubishi Pajero, sustras din patrimoniul societatii SC Blind a fost gasit in posesia acestui ofiter al serviciilor secrete”, se precizeaza in documentul inaintat DNA. Intr-adevar, autoturismul era parcat in in curtea unitatii militare a SRI de la Ploiesti, alaturi de BM-uri, o Toyota Corola, eep-uri etc., de ziceai ca-i targ de masini!
Interesant este ca dupa ce toate activele fabricii de masini blindate au fost instrainate, firma SC Holding Creer a fost declarata insolventa si si-a inchis activitatea.
Procurorii anticoruptie au constatat aceste fapte penale, recunoscand ca semnaturile lui Pizzaro au fost falsificate de catre oamenii lui Pilleri “aspecte constatate stiintific prin expertiza grafologica”, dar nu au pus pe nimeni sub acuzare pentru ca, asa cum am scis mai sus, a intervenit prescriptia.
“Prin activitatea frauduloasa a notarului care a autetificat actele si a celui care in sesizare a fost indicat drept instigator (Sergio Pilleri), s-a constatat prescriptia raspunderii penale”, se arata in rezolutia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe 17.11.2004.
Cine este Sergio Pilleri?
Impreuna cu fratele lui, Giussepe, Sergio Pilleri a plecat din Palermo in 1994, fiind urmarit de procurorii antimafie pentru fraude fiscale.
Cei doi frati si-au stabilit cartierul general in strada Tunari din Bucuresti, fiind luati imediat in vizor de SRI.
Dar, in timp ce sereistii ii faceau note informative de complezenta, Pilleri era luat sub protectie de seful SRI Prahova, Cornel Paltanea, cel care ulterior va fi trimis in judecata pentru fapte de coruptie de procurorii DNA. Culmea este ca loctiitorul lui Paltanea, Marin Constantin, habar nu avea de toate acestea, el fiind un fel de mutunache de plus pentru completarea decorului de comanda.
Cu ajutorul lui Paltanea si racolat de directorul SRI, Virgil Magureanu, Pilleri se lanseaza puternic in afaceri, infiintand mai multe firme, in care activau oamenii celor doi sefi ai serviciilor secrete. Firme precum Agenda 21, Ecorec, Ecologica SA, Salub SA si-au inceput activitatea in zona salubrizarii oraselor si s-au extins in o serie de orase precum Bucuresti, Ploiesti, Comarnic, Targu Mures.
Pilleri a fost ajutat de oficialitatile romanesti sa puna mana prin asa-zisul proces de privatizare pe importante active din domeniul public. Astfel, in 2005, printr-o retea de firme, Pilleri devine administratorul gropii de gunoi de la Glina. De asemenea, cu ajutorul lui Paltanea si al lui Catalin Popescu de la FPS, italianul preia societatea de salubrizare a orasului Ploiesti, SC Salub SA, care avea capital integral de stat. Acesta mai reuseste sa ia in concesiune pentru 49 de ani si Hipodromul din Ploiesti, cum v-am mentionat in articolul anterior.
Autoritatile romane impreuna cu cele italiene au incercat timid in 2005 sa-l infunde pe Sergio Pilleri.
Procurorii antimafie din Palermo au venit la Bucuresti si au constituit cu oficialii romani o comisie rogatorie pentru anchetarea afacerilor italianului din Romania. Sunt urmarite in special activitatile firmei Agenda 21. Insa, procurorii italieni au plecat asa cum au venit. Italianul Sergio Pilleri isi vede in continuare de activitatile sale in tara noastra.
Comic este ca, la un moment dat, dupa expulzarea lui Paltanea din SRI, au plecat impreuna cu el mai multi fani / complici, printre care si un anume DUTA MARIAN, care fusese angaat gestionar / conducator auto la Filaj, un individ semianalfabet, de etnie rroma, pe care Paltanea l-a recompensat cu o functie de …. director tehnic la SC SALUB SA si il folosea ca dealer pentru autoblindatele fabricate de BLIND ROMANA, fiind un deliciu sa-l asculti cum prezenta el oferta unei directoare de banca, in scopul achizitionarii unui autovehicul de transport valori.
Acum , daca aveti rabdare, cititi grozavia de doasare care a putut fi generata de SRI, Paltanea, italieni si acolitii lor:
Tribunalul BUCUREŞTI Citare în dosarul nr. 34632..01/3/2005
… 08:30 Bd. Unirii nr.37, Sector 3 vCitatii PILERI SERGIO SC BLIND ROMANA SRL în calitate de Reclamant, http://portal/sites/cthub Tribunalul …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… Emile Zola, nr.4 vCitatii MAGUREANU VIRGIL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii PILERI SERGIIO – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… Emile Zola, nr.4 vCitatii MAGUREANU VIRGIL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii RIZEA MARIAN – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 09:00 str. Emile Zola, nr.4 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii RIZEA MARIAN – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 2012 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii GHIOSU ION S.C. BLIND ROMANA SRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE Citare în dosarul nr. 4663/315/2015
… 2015 08:30 str. Independenţei , nr. 34 vCitatii PILERI SERGIO SC BLINDROMANA SRL în calitate de Petent, http://portal/sites/cthub Judecătoria TÂRGOVIŞTE …
Tribunalul BUCUREŞTI Citare în dosarul nr. 34632..01/3/2005
… 08:30 Bd. Unirii nr.37, Sector 3 vCitatii PILERI SERGIO SC BLIND ROMANA SRL în calitate de Reclamant, http://portal/sites/cthub Tribunalul …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii BUCUR DANIEL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 09:00 str. Emile Zola, nr.4 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii BUCUR DANIEL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii PILERI SERGIIO – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… Emile Zola, nr.4 vCitatii MAGUREANU VIRGIL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… personal nr. notificare 3120 vCitatii RIZEA MARIAN – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… personal nr. notificare 3120 vCitatii MAGUREANU VIRGIL – LIPSA ADRESA S.C.BLIND ROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 2012 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii GHIOSU ION S.C. BLIND ROMANA SRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 2012 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii GHIOSU ION S.C. BLIND ROMANA SRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE Citare în dosarul nr. 4663/315/2015
… 2015 08:30 B-dul Unirii, nr. 28 vCitatii PILERI SERGIO SC BLIND ROMANA SRL în calitate de Petent, http://portal/sites/cthub Judecătoria TÂRGOVIŞTE …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii BUCUR DANIEL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii RIZEA MARIAN – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 09:00 str. Emile Zola, nr.4 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii PILERI SERGIIO – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… personal nr. notificare 3120 vCitatii PILERI SERGIIO – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Curtea de Apel PLOIEŞTI Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… str. Emile Zola, nr.4 vCitatii BUCUR DANIEL – LIPSA ADRESA S.C. BLINDROMANA SRL în calitate de Apelant, http://portal/sites/cthub Curtea de Apel …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Tribunalul DÂMBOVIŢA Citare în dosarul nr. 165/120/2012
… 8:30 Calea Bucureşti, Nr. 3 vCitatii PALTANEA CORNELIU S.C. BLIND ROMANASRL în calitate de Reclamant, Stoican Anastasia în calitate de Chemat în garanţie …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 4239/42/2005
… vDosarCHL 4239/42/2005 PĂUN GABRIEL VIRGIL – ADMINISTRATOR AL SC. BLINDROMÂNĂ – CONSTRUCŢII BLINDAJE EXPORT-IMPORT SRL TÂRGOVIŞTE si OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 4935/42/2005
… 42/2005 Curtea de Apel PLOIEŞTI vDosarCHL 4935/42/2005 S.C. BLIND ROMÂNĂCONSTRUCŢII BLINDAJE IMPORT – EXPORT SRL TÂRGOVIŞTE si S.C. QUADRA INVEST SA TÂRGOVIŞTE …
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 37423/3/2005
… 2005 S.C. QUADRA INVEST SA si GIJBERTUS ADRIANUS JOHANNES HUIJINK si S.C. BLIND ROMÂNA CONSTRUCŢII BLINDAJE EXPORT IMPORT SRL si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 2703/42/2006
… QUADRA INVEST SA si GIJBERTUS ADRIANUS JOHANNES HUIJINK la sediul societăţii si BLIND ROMANA – CONSTRUCTII BLINDAJE IMPORT-EXPORT SRL ROMANIA – PRIN REPREZ. LEGAL PĂUN ROBERT …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 3937/42/2006
… 42/2006 Curtea de Apel PLOIEŞTI vDosarCHL 3937/42/2006 S.C. BLIND ROMANASRL TÂRGOVIŞTE si S.C. HOLDING CREER INVESTIŢII SA BUCUREŞTI si http …
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 34632/3/2005
… 3/2005 Curtea de Apel BUCUREŞTI vDosarCHL 34632/3/2005 S.C. BLINDROMANA S.R.L., GEORGETA ENCIU, PILLERI SERGIO, S.C. HOLDING C.R.E.E.R …
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 25510/3/2006
… 25510/3/2006 Tribunalul BUCUREŞTI vDosarCHL 25510/3/2006 S.C. BLINDROMANA S.R.L. – PRIN REPREZENTANT LEGAL PĂUN GABRIEL VIRGIL – ADMINISTRATOR, …
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 37423/3/2005
… 37423/3/2005 Curtea de Apel BUCUREŞTI vDosarCHL 37423/3/2005 SC BLINDROMANA SRL TÂRGOVIŞTE, SC QUADRA INVEST SA, GIJBERTUS ADRIANUS JOHANNES HUIJINK, …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 5532/315/2006
… 315/2006 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 5532/315/2006 S.C. BLIND ROMANAS.R.L. si HALALAI TRAIAN si http://portal/sites/cthub
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 3099/120/2007
… 120/2007 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 3099/120/2007 S.C. BLIND ROMANAS.R.L. si S.C. HOLDING CREER INVESTIŢII S.R.L. si PĂUN VIRGIL GABRIEL …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 6994/315/2007
… 6994/315/2007 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 6994/315/2007 SC BLINDROMANA SRL si SC HOLDING CREER INVESTIŢII SRL si PĂUN VIRGIL GABRIEL si http …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 99/120/2008
… 120/2008 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 99/120/2008 S.C. BLIND ROMANAS.R.L. si S.C. HOLDING CREER INVESTIŢII S.R.L. si PĂUN VIRGIL si …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 5081/315/2006
… 5081/315/2006 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 5081/315/2006 SC BLINDROMANA SRL si SC HOLDING CREER INVESTITII SRL si PAUN VIRGIL GABRIEL si SC HOLDING CREER …
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 5110/3/2007
… 5110/3/2007 Curtea de Apel BUCUREŞTI vDosarCHL 5110/3/2007 SC BLINDROMANA SRL, SC ROMBLINDAJ INTERNAŢIONAL SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ALEXE PADINA ALEXANDRU …
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 22345/3/2009
… ROMÂNIA SRL si SC R.G.B. SR. si SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE si AF BORSOS MEDIA si … si SC IDEAL ELECTRO SOFTWARE SRL si SC SOLAR BLINDSRL si MANOLE IRINA MIRELA si SC SERVICII …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 9705/315/2009
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria TÂRGOVIŞTE SC BLIND ROMANASRL si Măgureanu Virgil si Păltânea Corneliu si Bucur Daniel si Civil
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 34632..01/3/2005
… 3/2005 Tribunalul BUCUREŞTI vDosarCHL 34632..01/3/2005 SC BLIND ROMANASRL si B.N.P. ASOCIATII GEORGETA ENCIU,SILVIA SECULA SI DAN TĂTARU si …
Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD – dosarul nr. 2536/112/2010
… SUCURSALA BISTRIŢA si BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA si MUNICIPIUL BISTRIŢA- PRIN PRIMAR si BANCA … PRIN LICHIDATOR JUDICIAR INSOLBIS SPRL siBlînd-Ardelean Daniel-Aurel si Pop Buia Cătălin …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 11888/315/2010
… 315/2010 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 11888/315/2010 SC BLINDROMANA SRL si Păun Gabriel Virgil si Drăgan Raluca si Mihai Cătălina si http …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 89/315/2011
… Irimescu Cornel Damian si Păun Gabriel Virgil si SC REGAL IMOBILIARE SRL si SCBLIND ROMANA SRL si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 7371/315/2008
… GABRIEL VIRGIL si SC BLIND ROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si S.C.BLIND ROMANA S.A. – PRIN REP … MICHELE si S.C. BLIND ROMANA S.A. – PRIN REP …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 7371/315/2008*
… vDosarCHL 7371/315/2008* SC BLIND ROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si SC BLIND ROMANA SRL si Pizzato Michelle si http …
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 49545/3/2011
… 49545/3/2011 Tribunalul BUCUREŞTI vDosarCHL 49545/3/2011 SC BLINDROMANA SRL, B.N.P. ASOCIATII GEORGETA ENCIU,SILVIA SECULA SI DAN TĂTARU, PILERI …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 12049/315/2011
… 315/2011 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 12049/315/2011 SC BLINDROMANA SRL si SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA si MIHĂILĂ CONSTANTIN CLAUDIU si Honciu …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 12940/315/2011
… 315/2011 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 12940/315/2011 SC BLINDROMANA SRL si SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII si SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII – UNITATEA …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 165/120/2012
… 120/2012 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 165/120/2012 S.C. BLIND ROMANASRL si MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE REPREZENTAT DE DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 7371/315/2008*
… vDosarCHL 7371/315/2008* SC BLIND ROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si SC BLIND ROMANA SRL si Pizzato Michelle si http …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 3175/120/2012
… 120/2012 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 3175/120/2012 S.C. BLIND ROMANASRL si DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TÂRGOVIŞTE si http://portal …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 7371/315/2008*
… vDosarCHL 7371/315/2008* SC BLIND ROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si SC BLIND ROMANA SRL si Pizzato Michelle si http …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 89/315/2011
… Irimescu Cornel Damian si Păun Gabriel Virgil si SC REGAL IMOBILIARE SRL si SCBLIND ROMANA SRL si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 6785/2/2012
… 6785/2/2012 Curtea de Apel BUCUREŞTI vDosarCHL 6785/2/2012 SC BLINDROMANA SRL si CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII si GHICA ALINA si OANA SCHMIDT HĂINEALA …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 7371/315/2008**
… 315/2008** Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 7371/315/2008** SC BLINDROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si Pizzato Michelle si PĂUN VIRGIL GABRIEL si http …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 165/120/2012/a1
… 2012/a1 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 165/120/2012/a1 S.C. BLINDROMANA SRL si http://portal/sites/cthub
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 11270/315/2012
… 315/2012 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 11270/315/2012 SC BLINDROMANA SRL si IRIMESCU CORNEL DAMIAN si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 22345/3/2009
… ROMÂNIA SRL si SC R.G.B. SR. si SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE si AF BORSOS MEDIA … si SC IDEAL ELECTRO SOFTWARE SRL si SC SOLAR BLIND SRL si MANOLE IRINA MIRELA si SC SERVICII …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 7371/315/2008***
… 2008*** Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 7371/315/2008*** SC BLINDROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si Pizzato Michelle si http://portal/sites …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 10258/120/2012
… 120/2012 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 10258/120/2012 S.C. BLINDROMANA SRL si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 89/315/2011
… IRIMESCU CORNEL DAMIAN si PĂUN GABRIEL VIRGIL si SC REGAL IMOBILIARE SRL si SC BLIND ROMANA SRL si http://portal/sites/cthub
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 480/315/2013
… PUBLICE DÂMBOVIŢA-A.F.P. CONTRIBUABILI MIJLOCII si SC RIMAG EXIM SRL si SC BLIND ROMANA SRL si http://portal/sites/cthub
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 12049/315/2011
… 12049/315/2011 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 12049/315/2011 SC BLINDROMANA SRL si SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA si MIHĂILĂ CONSTANTIN CLAUDIU si Honciu …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 991/315/2013
… 991/315/2013 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 991/315/2013 SC BLINDROMANA SRL si JUDECĂTORIA TÂRGOVIŞTE si STOICAN ANASTASIA si http://portal/sites …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 1192/120/2013
… DÂMBOVIŢA vDosarCHL 1192/120/2013 PĂUN GABRIEL VIRGIL si S.C. BLINDROMANA S.R.L si MURGAN ION si http://portal/sites/cthub
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 165/120/2012/a2
… 2012/a2 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 165/120/2012/a2 S.C. BLINDROMANA SRL si MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE REPREZENTAT DE DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 2135/120/2013
… 120/2013 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 2135/120/2013 S.C. BLIND ROMANAS.R.L si OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI DÂMBOVIŢA si http …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 2821/315/2013
… 2821/315/2013 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 2821/315/2013 SC BLINDROMANA SRL si MIHAI CĂTĂLINA si HĂRĂBOIU FLORIN si PARASCHIV VIOREL ADRIAN si GADIUTA RARES …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 3480/315/2013
… 3480/315/2013 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 3480/315/2013 SC BLINDROMANA SRL si Giosu Ion si Negoiţă Nicolae si http://portal/sites/cthub
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 5342/315/2013
… 5342/315/2013 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 5342/315/2013 SC BLINDROMANA SRL si Badea Cristina Maria si Mihai Cătălina si Giosu Ion si Negoiţă Nicolae si …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 12049/315/2011*
… 315/2011* Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 12049/315/2011* SC BLINDROMANA SRL si SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA si Mihăilă Constantin Claudiu si Honciu …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 991/315/2013
… 991/315/2013 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 991/315/2013 SC BLINDROMANA SRL si JUDECĂTORIA TÂRGOVIŞTE si STOICAN ANASTASIA si http://portal/sites …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 1192/120/2013
… Apel PLOIEŞTI vDosarCHL 1192/120/2013 PĂUN GABRIEL VIRGIL si S.C. BLINDROMANA S.R.L si MURGAN ION si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 165/120/2012
… 120/2012 Curtea de Apel PLOIEŞTI vDosarCHL 165/120/2012 S.C. BLINDROMANA SRL si MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE REPREZENTAT DE DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 11270/315/2012/a1
… 2012/a1 Judecătoria TÂRGOVIŞTE vDosarCHL 11270/315/2012/a1 SC BLINDROMANA SRL si IRIMESCU CORNEL DAMIAN si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 6074/2/2013
… ROMÂNIA SRL si SC R.G.B. SRL si SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE si AF BORSOS MEDIA si … SC IDEAL ELECTRO SOFTWARE SRL si SC SOLAR BLIND SRL si MANOLE IRINA MIRELA si SC SERVICII IMM …
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 34632..01/3/2005
… 2005 Curtea de Apel BUCUREŞTI vDosarCHL 34632..01/3/2005 SC BLINDROMANA SRL si B.N.P. ASOCIATII GEORGETA ENCIU si PILERI SERGIO si SC HOLDING C.R …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 1192/120/2013/a1
… PLOIEŞTI vDosarCHL 1192/120/2013/a1 PĂUN GABRIEL VIRGIL si S.C. BLINDROMANA S.R.L si MURGAN ION si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 8227/2/2013
… 8227/2/2013 SC BLIND ROMANA SRL si PAUN GABRIEL VIRGIL … ADMINISTRATOR si STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR … TRANSPORTURILOR si REGISTRUL AUTO ROMÂN si GEORGE ADRIAN DINCĂ …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 803/120/2014
… 120/2014 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 803/120/2014 S.C. BLIND ROMANASRL-PRIN ADMINISTRATOR PĂUN GABRIEL VIRGIL si BROCCOLATI EMMALISA si PIZZATO …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 6361/120/2013
… Curtea de Apel PLOIEŞTI vDosarCHL 6361/120/2013 QUADRA INVEST SA si BLINDROMANA SRL PRIN ADMINISTRATOR STATUTAR PĂUN GABRIEL VIRGIL si http://portal/sites …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 803/120/2014/a1
… 2014/a1 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 803/120/2014/a1 S.C. BLINDROMANA SRL-PRIN ADMINISTRATOR PĂUN GABRIEL VIRGIL si BROCCOLATI EMMALISA si PIZZATO …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 2529/120/2014
… 120/2014 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 2529/120/2014 S.C. BLIND ROMANASRL si SC QUADRA INVEST SA si MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE -PRIN DIRECŢIA GENERALĂ …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 7371/315/2008***
… vDosarCHL 7371/315/2008*** SC BLIND ROMANA SA si SC QUADRA INVEST SA si SC BLIND ROMANA SA si http://portal/sites …
Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD – dosarul nr. 2536/112/2010/a18
… SUCURSALA BISTRIŢA si BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA si MUNICIPIUL BISTRIŢA- PRIN PRIMAR si … PRIN LICHIDATOR JUDICIAR INSOLBIS SPRL si Blînd-Ardelean Daniel-Aurel si Pop Buia Cătălin …
Curtea de Apel CLUJ – dosarul nr. 2536/112/2010/a18
… SUCURSALA BISTRIŢA si BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA si MUNICIPIUL BISTRIŢA- PRIN PRIMAR si BANCA … PRIN LICHIDATOR JUDICIAR INSOLBIS SPRL siBlînd-Ardelean Daniel-Aurel si Pop Buia Cătălin …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 11270/315/2012
… 11270/315/2012 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 11270/315/2012 SC BLINDROMANA SRL si IRIMESCU CORNEL DAMIAN si http://portal/sites/cthub
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 803/120/2014
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria TÂRGOVIŞTE S.C. BLINDROMANA SRL-PRIN ADMINISTRATOR PĂUN GABRIEL VIRGIL si BROCCOLATI EMMALISA si PIZZATO …
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 339/2/2015
… 2/2015 Curtea de Apel BUCUREŞTI vDosarCHL 339/2/2015 S.C. BLIND ROMANASRL si DNA BUCUREŞTI si GHEORGHE POPOVICI si http://portal/sites/cthub
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 2529/120/2014
… 120/2014 Curtea de Apel PLOIEŞTI vDosarCHL 2529/120/2014 S.C. BLINDROMANA SRL si SC QUADRA INVEST SA si MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE -PRIN DIRECŢIA GENERALĂ …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 7371/315/2008****
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Tribunalul DÂMBOVIŢA SC BLIND ROMANASA si SC QUADRA INVEST SA si PĂUN GABRIEL VIRGIL si Civil
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 2880/120/2015
… 2880/120/2015 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 2880/120/2015 SC BLINDROMANA SRL PRIN ADMINISTRATOR PAUN GABRIEL VIRGIL si PĂUN GABRIEL VIRGIL si S.R.I …
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 4663/315/2015
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria TÂRGOVIŞTE SC BLIND ROMANASRL si GIOSU ION si NEGOIŢĂ NICOLAE si PILERI SERGIO si TUDOSE CĂTĂLINA si OPREA …
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 4594/2/2015
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Curtea de Apel BUCUREŞTI S.C. BLINDROMANA S.R.L.TÂRGOVIŞTE PRIN ADMINISTRATOR PAUN GABRIEL VIRGIL si CONSILIUL SUPERIOR …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 2880/120/2015/a1
… 2015/a1 Tribunalul DÂMBOVIŢA vDosarCHL 2880/120/2015/a1 SC BLINDROMANA SRL PRIN ADMINISTRATOR PAUN GABRIEL VIRGIL si PĂUN GABRIEL VIRGIL si S.R.I …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 4889/120/2015
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Tribunalul DÂMBOVIŢA SC BLIND ROMANASRL si PĂUN GABRIEL VIRGIL si S.R.I. BUCUREŞTI -UM 0198 si MINISTERUL DE INTERNE …
Tribunalul DÂMBOVIŢA – dosarul nr. 5430/120/2015
… GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE PLOIEŞTI PRIN A.FP. DÂMBOVIŢA si S.C. BLIND ROMANA S.R.L. si Faliment
Judecătoria TÂRGOVIŞTE – dosarul nr. 116/315/2016
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria TÂRGOVIŞTE SC BLIND ROMANASRL si GHIRDOVEANU ILIE ADRIAN si TUDOSE CĂTĂLINA si GIOSU ION si GIOSU ION si NEGOIŢĂ …
Curtea de Apel PLOIEŞTI – dosarul nr. 7371/315/2008****
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Curtea de Apel PLOIEŞTI SC BLIND ROMANASA – PRIN ADMINISTRATOR si SC QUADRA INVEST SA si PĂUN GABRIEL VIRGIL si Civil
Data viitoare va vom vorbi despre afacerea de acoperire a spionajului militar rus, CREER Centrul Roman de Expansiune Economica Rapida, Centrul de Afaceri Româno–Rus și falimentarea petrochimiei etc., tot sub bagheta “maestrului” colonel SRI Paltanea, cu concursul SRI, al lui Iliescu, Constantinescu, Dorin Marian – secretar de stat pe probleme de securitate nationala in Administratia Prezidentiala pe timpul Presedintelui Emil Constantinescu, Remus Opris – secretar general PNTCD, Victor Surdu, Nova Bank si alte nume politice mari la vremea aceea.
Cam asta a fost SRI-ul!!! (Ec Adrian Radu).
Să continuăm, prieteni goldiști, cu analizarea cercetărilor în serie ale institutelor de sondare. O să vedeți că așa putem percepe jocurile subterane ale partidelor politice. Mai întâi vă reamintesc ceva ce am mai spus, anume faptul că, dată fiind situația economică, aceste institute de sondare supraviețuiesc prin comenzi de la partide sau entități apropiate de acestea, deci rezultatele raportate sunt influențate în consecință.
INSCOP, institutul lui Remus Stefureac, a publicat clasamentul la zi pentru prezidențialele din 2024 care arată cam așa: locul întâi Geoană cu 25%, marcat ca independent, locurile 2 și 3 Ciolacu și Simion cu circa 19%, Ciucă următorul cu 11%, apoi Diana Șoșoacă cu 10%, Drulă cu 5,5%, Cioloș cu 4%, Hunor Kelemen cu 2,7%.
Comentarii: Scorul lui Geoană, în primul rând, mi se pare total fals, dar total fals; dacă ar fi așa, prieteni, deja acest lucru s-ar sesiza pe străzi, ar fi o emulație pro-Geoană sau ar fi perceput din audiența emisiunilor radio-tv, unde ar fi prezent Mircea Geoană, ori nu e cazul. Cei de la INSCOP, însă, s-au acoperit în cazul lui Geoană aplicându-i eticheta de independent, care, vezi, Doamne, l-ar motoriza pe soțul Mihaelei. Ciolacu e mult sub scorul PSD, iar Simion ar egala procentul AUR din sondaje. Ciucă reflectă probabil scorul real al PNL, pentru că de unul singur ar fi pe la 2-3%, treabă valabilă și în cazul lui Drulă de la USR. Procentajul lui Șoșoacă indică potențialul bazinului suveranist, e un scor suplimentar cu cel al AUR; dintre toți candidații măsurați doar Șoșoacă a declarat că va candida, nota bene. Scorurile a două personalități despre care se discută că vor intra în cursă, Eduard Hellvig și Laura Kovesi, n-au fost raportate, că de măsurat vă asigur că s-au măsurat.
Scopul sondajului devine evident, însă, doar la capitolul finalei prezidențiale, acolo unde INSCOP-ul ni-l arată pe George Simion ca protagonist sigur al finalei, dar învins în toate variantele. Ar trebui deci să credem că Geoană îl va învinge pe Simion cu 63,5%, Ciolacu cu 58,8%, până și amărâtul de Ciucă l-ar bate pe Simion cu 52,2%. La acest capitol, însă, este introdusă în teren și arma secretă: Emil Boc, zis Untold, prietenul lui Kovesi și cel ce, vă reamintesc, l-a găzduit pe „Gheboasă-găoază”, Boc care l-ar bate pe Ciolacu, dar ar capitula în fața lui Geoană. Adică INSCOP-ul ne induce ideea, ca să pricepem bine, că PNL are totuși resurse mari, dar nu le arată încă. Deci, din punct de vedere al rezultatelor, o joacă de amatori.
Ați priceput, însă, că scopul real al raportării publice a INSCOP este să arate că nu prea există un val suveranist în România, iar dacă ar fi, ar fi unul de tip Made în USA, cu Geoană care îl călărește, apoi, pe cale de consecință, că Simion nu are cum să câștige, fiind repetat cumva în 2024 modelul din 2000 când toți, toți s-au mobilizat contra lui Vadim și ne-am trezit din nou cu Iliescu președinte. Apoi ai asta nu se poate! Și nu se mai poate și o să explic pe scurt de ce.
Valul suveranist s a creat și în anul 2000, PRM-ul lui Vadim a înregistrat atunci un scor neraportat anterior de institutele de sondare, un scor mare, de 27%, dar a împărțit un val anti-guvernamental mare cu PDSR-ul, PSD-ul, de astăzi care a câștigat alegerile după dezastruosul mandat al lui Emil Constantinescu și le-a câștigat împreună cu Ion Iliescu, tocmai pentru că venea din opoziție. Nu mai vorbesc astăzi despre scamatoria splitării electoratului de dreapta prin candidaturile aranjate ale lui Isărescu și Stolojan. Anul viitor, însă, candidații PSD și PNL vor fi, indiferent cine vor fi ei, trași în jos de o guvernare ale cărei efecte vor fi resimțite negativ, extrem negativ, la nivel electoral, deja există, vă reamintesc, cel puțin 70% dintre români ce blamează rezultatele guvernării, iar, Geoană premiantul celor de la INSCOP, va descăleca de pe calul numit NATO, care la acel moment va fi organizație derizorie ce va fi contestată în plan mondial referitor la amatorismul abordării războiului ucrainian ce a băgat deja Europa în criză economică.
Deci, pesedistul Ciolacu, liberalii Ciucă, Boc sau oricare altul, independentul Geoană chiar nu au perspective reale astăzi să intre în finală, acolo unde în mod sigur vom avea un candidat suveranist, care poate fi George Simion sau altul comun al polului suveranist. Abia aici apare pentru PSD-PNL nevoia de candidat comun ce să reușească calificarea în finala prezidențială, iar acela va avea șanse pentru asta doar dacă va purta haina independentului, așa cum l-au îmbrăcat cei de la INSCOP pe Geoană pentru această cercetare. Și chiar și așa: cine poate fi acela care să poată bate valul suveranist, care astăzi este consolidat la aproape 60%? Asta este cifra reală și va mai crește. De bună seamă e nevoie de un Făt-Frumos, dar cum să câștige dacă el va fi susținut de tabăra zmeilor pesedisto-liberali. De aia nu merge modelul Vadim-Iliescu din anul 2000 în anul 2024, iar strategiile puterii din perioada următoare se vor concentra strict asupra decredibilizării, demonizării, eliminării oricărui candidat suveranist și tot nu va fi suficient și atunci, prieteni, se va trece la strategia de bal mascat, anume la îmbrăcarea din timp a unui lup în blană de oaie suveranistă.
Cozmin Gușă
Alegerea anvelopelor potrivite pentru vehiculul dvs. nu este doar o chestiune de estetică sau de preț. Este o decizie care poate influența performanța, economia de combustibil și, cel mai important, siguranța. Dimensiunea 225 45 R17 a devenit una dintre cele mai populare opțiuni pentru proprietarii de autoturisme de dimensiuni medii și mari. Dar care sunt cele mai căutate și apreciate modele din această categorie în 2023?
Șoferii sunt sfătuiți să țină cont de stilul lor personal de condus, condițiile specifice de drum și cerințele vehiculului atunci când aleg anvelope. Achiziționarea anvelopelor potrivite este o investiție în siguranța și confortul dvs. Dacă sunteți în căutarea unor anvelope 225 45 R17, asigurați-vă că verificați recenziile și ratingurile pentru a face cea mai informată alegere.
Acest an, observăm o tendință crescândă către anvelopele de performanță superioară, cu un accent puternic pe eficiență și siguranță.
Michelin Pilot Sport 4 – Aceasta anvelopă, destinată în special performanței sportive, oferă o manevrabilitate excepțională și o aderență optimă pe carosabilele umede, făcând-o ideală pentru cei care doresc o experiență de condus dinamică.
Goodyear Eagle F1 Asymmetric 5 – Combinația de tehnologii avansate și compuși inovatori asigură o distanță de oprire scurtă pe carosabil umed și o rezistență redusă la rulare, ceea ce se traduce printr-o economie de combustibil mai bună.
Pirelli P Zero – Aceasta anvelopă este recunoscută pentru capacitatea sa de a oferi performanțe înalte la viteze mari, precum și o aderență excelentă în condiții de carosabil umed.
Alegerea corectă a anvelopelor poate face diferența între un drum sigur și unul periculos. Prin urmare, este esențial să investești în calitate și să te informezi corespunzător înainte de a face o alegere.
Pentru ultimele știri și tendințe din lumea auto, https://shop.kelsey.co.uk/car-mechanics-magazine este sursa ideală de informare. Aici, veți găsi analize, sfaturi și informații actualizate despre tot ce se întâmplă în industria auto.
Cu profunzimea-i cunoscută, fostul cancelar german Helmut Schmidt a lăsat în urmă cel puțin trei atenționări: Uniunea Europeană să nu aștepte totul din afară, ci să acționeze competent pentru a-și rezolva disfuncțiile; să nu se amestece în relația mai mult decât milenară a popoarelor rus și ucrainian; să nu înlocuiască integrarea Uniunii Europene, care are nevoie încă de ani, cu extinderea ei (Die Mächte der Zukunft, 2006). Se pot cita și alte atenționări, din partea cunoscătorilor reali. Mulți au avertizat că birocratizarea dăunează, iar strivirea suveranității statelor și mai mult.
Pandemia începută în 2020 a schimbat viața pe continent, dar nu a făcut inactuale atenționările. Războiul din Ucraina le-a sporit acuitatea.
În fapt, Uniunea Europeană și-a atenuat profilul și a intrat la remorca unor forțe, dinăuntru și dinafară, în fața cărora responsabilii rămân vizibil fără soluție. Destul să observi cum îi tratează decidenți din alte țări pe cei din Uniunea Europeană sau cum „europeni” de peste noapte se flatează cu ura față de alți oameni. În orice caz, Uniunea Europeană înfruntă acum efecte nefaste din trei direcții: războiul, chestiuni nerezolvate ale integrării și propriile erori. Să le lămurim.
Lumea este în „policriză”, iar războiul din Ucraina o sporește. Cea mai vizibil afectată este Germania. „Vechiul nostru model al afacerilor nu mai funcționează: gaz ieftin din Rusia, apărare ieftină din SUA și exporturi la preț ridicat spre China” (Rüdiger von Fritsch, Welt im Umbruch. Was kommt nach dem Krieg?, 2023). Fiecare dintre acestea s-a pierdut. Se poate adăuga știrea din ultimele zile a nevoii pregătirii populației din țările dezvoltate pentru restricții la consumul curent. Paradoxal, deși produc mai mult ca odinioară, europenii sunt chemați să strângă cureaua.
Iar dacă Germania, cu anvergura și ponderea ei cunoscute, plătește cu scăderea nivelului vieții de zi cu zi, ne putem imagina situația din alte țări. Și cât au de decontat europenii.
Oricum, Uniunea Europeană este într-o situație nouă. Altădată centru sau măcar actor principal al istoriei mondiale, Europa depinde tot mai mult, deocamdată, de ceea ce se decide în alte locuri. Noua ei situație înseamnă în fapt scăderea importanței intereselor și valorilor proprii și, din păcate, a capacității de a lua decizii în linia lor.
Discuția asupra folosirii capacității de a lua decizii în Europa nu este nouă. Ea precede pandemia și războiul actual. Analiza unui ziarist cunoscut are ca leitmotiv teza că „în pragul spre anii 2020, Europa a intrat în primejdia acută de a fi pulverizată între China și SUA”, căci „modelul european al libertății individului, liberalității în economie și pluralității în politică, pentru care au luptat vreme de secole europenii și au suferit adesea, este în pericol” (Martin Winter, China 2049. Wie Europa versagt, Süddeutsche Zeitung Edition, München, 2019, p.12). Acum, susține el, pericolul ar veni din afirmarea Chinei – „singura printre marii actori ai politicii mondiale care în pragul anilor 2020 are în mapă un concept strategic elaborat, cu privire la felul în care va formata lumea” (p.81), încât Europa ar trebui trezită.
Mulți indicatori invită la aceasta. De pildă, G7 avea în 1995 o pondere de 45% din PIBul mondial, dar aceasta scade continuu, încât, în 2050, va fi 20%. Fapt este, între multe altele, că 135 de milioane de turiști chinezi au vizitat lumea în 2016 și au cheltuit 261 miliarde dolari. În fiecare clipă, sunt în vizită în Europa în jur de 70 de milioane de chinezi. Investițiile chineze, având bănci de stat în susținere, au fost, între 2005-2018, în Uniunea Europeană de 152 miliarde, în SUA de 183 miliarde, în Africa de 300 de miliarde. În Uniunea Europeană, astăzi, China a ajuns să deruleze peste 1400 de proiecte, mai ales în Germania și Franța.
Reluând un clișeu, Martin Winter vede pericolul în valorile chineze și acceptă, de asemenea, clișeul după care ar avea loc o „prăbușire lăuntrică” a Vestului. Ambele aceste clișee circulă, să fim lucizi, de mult timp, dar nu s-au confirmat. În fapt, China a traversat o „revizie culturală” mai profundă decât unele țări europene, iar modernitatea ei le întrece pe unele, sub varii aspecte. De cealaltă parte, „declinul Occidentului” nu s-a produs. Dar Martin Winter completează că „prăbușirea lăuntrică a Vestului este periculoasă pentru Europa, mai mult decât presiunea externă” și susține că „Europa este în procesul unei disoluții” (p.94).
Se pot ușor opune argumente clișeelor și analizei fataliste a lui Martin Winter. În cărți întregi (The Destiny of Europe, 2011; China ca supraputere, 2021) am profilat aceste argumente și nu le mai repet aici.
Desigur, însă, că autorul are dreptate când spune – „China este peste tot”. Numai că nu este ceva nou în istorie. China controla oceanele în secolul al XV-lea și deținea 30% din economia lumii în secolul al XIX-lea. China este țară care are nevoie de piețe și interacțiuni în lume – nevoie unică datorită în primul rând întâlnirii dintre dinamica culturală a unei populații uriașe și tot mai pregătită și premisele naturale nu tocmai generoase. Cine conduce China își asumă să caute rezolvări.
În plus, cultura chineză este în spațiul universal nu de ieri. Tehnologii numeroase, pasiunea inovației, meritocrația, integritatea, educația patriotică, armonia ca politică externă, de exemplu, sunt, oricum se răstălmăcesc lucrurile, valori ce vin, istoricește, din cultura Chinei. Bine informatul Alfred Whitehead spunea că pentru a-l înțelege pe Confucius este destul să-l citești pe John Dewey, și invers, sugerând că viziunea pragmatistă, dominantă azi în lume, este, la origine, confucianistă. Iar Hillary Clinton recunoștea atracția contribuției chineze în lume, chiar și atunci când voia să o ocolească.
„La lupta pentru îngrijirea și pilda modelului vestic de viață, alternativa ce rămâne Europei este declinul” (p.303), încât Europa ar fi cazul să se unească. Martin Winter spune că acea mantra a politicii europene, potrivit căreia „piața reglează totul” este deja „lipsită de răspundere” (p.85), căci multe dezvoltări nu rezultă din piață. Numai că și el înlocuiește o optică îngustă cu una tot îngustă: marketismul cu apelul la confruntare. După el, „ideologic, China pune Vestul sub presiune” (p.92), încât ar fi oportună renunțarea la a considera China ca „partener strategic”, în favoarea considerării ei doar ca un „competitor strategic” (p.180). O propunere, cunoscătorii știu prea bine, nerealistă!
Considerând profund lucrurile, se poate spune că situația Europei nu vine din ceea ce face sau nu face China. Nu explici propria situație prin aceea că rivalul este în formă. Situația de azi a Europei vine din deciziile Uniunii Europene actuale. Pe bună dreptate, ca exemplu, Martin Winter remarcă împrejurarea că politica sancțiunilor este un eșec și denotă doar „lipsa de imaginație” (p.292) a celor care au îmbrățișat-o. Competiția în secolul al 21-lea nici nu se reduce la relația SUA-China, căci Rusia poate intra în joc (p.202), după cum poate intra și Uniunea Europeană – dar nu neapărat prin extindere, ci convertindu-și valorile în fapte.
În opinia mea, situația Europei s-a complicat și pentru că stă nerezolvată o chestiune asupra căreia economiști care nu iau ideologiile ca realități au atras atenția. Se produce mult, este, desigur, plin de produse în rafturi, oamenii consumă, confortul a sporit, dar realitatea este dură, deloc „europeană”. Mai ales acolo unde nu s-a ajuns la legi chibzuite și decidenți competenți. Privatizarea economiei este condiție de prosperitate, dar dacă se face fără legi adecvate și decidenți responsabili, poate fi doar „privatizare coruptă”, cu degradări inerente.
De altminteri, în țările europene ce au și azi dificultăți majore, „privatizarea a fost făcută înaintea unor reglementări sănătoase și legi de impozitare strictă” (Joseph Stieglitz, Making Globalisation Work, 2006, p.39). În pofida neoliberalismului, care a dirijat reformele, nu s-a realizat eficiența și stabilitatea, iar creșterea economică se face cu grave nedreptăți. Josul și mijlocul societății nu au cum să o ducă bine.
Afectarea țesutului social slăbește în fond statele însăși. Oricine poate constata că mecanismele acționate au făcut ca Uniunea Europeană să nu poată reduce inegalitatea dezvoltării, încât să funcționeze fără fricțiuni. Mai mult, cu „principiul mobilității libere a muncii”, în țările din care au emigrat cetățeni, poverile întreținerii aceluiași stat cresc pentru cei care rămân acasă. Se creează astfel un prim cerc vicios – încât sunt stimulați la emigrare și mai mulți. Pe baza „principiului liberei mișcări a bunurilor”, capitalurile au creat o presiune pentru impozite mai mici în țările unde au poposit, ceea ce implică salarii și venituri mai mici, încât poverile trec iarăși pe angajați. Iar în țări care au recurs la „dereglementare”, s-a eșuat în protejarea cetățenilor, căci totul a fost pus în seama sistemului bancar propriu, care, fiind fragil, a favorizat un alt cerc vicios: banii ies din țară, economia slăbește, guvernul nu are soluții, încât banii părăsesc și mai avan țara (Joseph Stieglitz, The Great Divide, 2015, pp.362-364). Așa stând lucrurile, în Uniunea Europeană, chiar pe fondul unificării, cu politicile actuale se adâncește de fapt un clivaj istoric. Unele state au început să trăiască pe datorie.
La acest fapt, astăzi perceptibil, s-au adăugat efectele pandemiei. Ele au fost mai grave în țări cu organizări improvizate și decidenți aserviți globalismului. Iar, acum, se trăiesc, în plus, consecințele legate de război. Pe fondul politicii greșite a sancțiunilor – care, așa cum am spus-o, la timp, nu rezolvă ceva, dar distruge masiv – acum, lovitura este pe nivelul de trai. Ea este completată tot mai des de catastrofe naturale și de emigrația năvalnică. La nici unul dintre aceste capitole, Comisia Europeană nu are soluții viabile.
România plătește cu sărăcia multor cetățeni necunoașterea de către decidenți a corelațiilor vechi și noi ale economiei și slăbirea instituțiilor democratice. Plătește, desigur, cu viața curentă pe datorie și cu locul la coada Uniunii Europene. Efectele sunt șocante: capitalism înțeles ca prăduire, privatizare ca devalizare, liberalitate ca arbitrar, democrație cu vătafi, ciocoism în morală, politică externă ca excursii, în condițiile slăbirii profesionalismului și performanțelor proprii.
Este de revenit la proiectul fondatorilor, printr-o reformă instituțională de democratizare mai departe. Proiectul inițial a consacrat Uniunea Europeană, el este înscris în tratatele de bază, iar de la părăsirea lui sunt dificultăți reclamate de multe țări (Polonia, Ungaria, Irlanda, Slovacia, Italia etc.). Doar acel proiect poate relansa Uniunea, el fiind bine ancorat în tradiții europene și nevoi umane.
Pe bună dreptate, se invocă două fapte incontestabile. În Tratatul de la Roma (1957) se prevede „to establish the foundations of an ever closer union among the European peoples”. „Popoarele” sunt evident reperul. Nu este loc pentru „superstat”, care a și dus la crize, și nici pentru „configurația imperială”, care a dus deja la periferizarea unor țări și la secundarizarea Europei (Wolfgang Streek, Zwischen Globalismus und Demokratie,2021,p.334). „Asocierile de forțe în vederea dominației (Herrschaftsverbände)”, cum le numea Max Weber, nu sunt rezolvări europene.
În opinia mea, Europa unită are de gândit propria-i situație. Nu dă rezultate amânarea continuă a stabilirii formei Uniunii Europene, căci, între timp, se iau decizii incoerente. Pretenția unei singure democrații în lume nu este democratică și nu duce departe. Nu dă rezultate nici abandonarea cooperării create de acordurile internaționale din 1972-1991. Iar aberația după care criticii actualei situații – maghiarii, polonezii, etc. – nu ar avea, cum spune același autor, „mentalitate europeană” (p.255), doar împiedică normalizarea. Totuși, Europa actuală a fost posibilă ca urmare a anilor 1956 și 1980 din istoria celor două popoare. În plus, a fi critic, nu înseamnă că ai valori neeuropene!
Dincolo de aceasta, însă, Martin Winter propune reafirmarea valorilor europene. Dar care sunt, la drept vorbind, valorile europene?
La o analiză dusă până la capăt, cum am arătat adesea, în reuniuni din diferite capitale, „european” înseamnă ştiinţă orientată spre cunoașterea factuală şi pusă în serviciul rezolvării de probleme; o mereu ascendentă competenţă tehnică; raţionalitate economică confirmată de randament; administrare eficientă și democratică; cultură a dreptului ce promovează individul ca subiect şi scop, suveranitatea şi generalitatea legii; aşezarea valorilor pe temelia libertăţii individuale; construcţia persoanei umane ca sferă privată sprijinită pe proprietate şi pe drepturi fundamentale şi inalienabile; voință politică stabilită prin dezbatere publică, în care prevalează argumentele; cultură a schimbării conform scopurilor umane; reflexivitate.
Afirmarea specificului european este echivalentă cu scuturarea de penurie, de arbitrar, de impostură, de dictat, de birocratism, de inechitate. Europeană este, în fond, eliberarea inițiativei oamenilor.
La orice eliberare a inițiativei, apare azi teama reflexă că s-ar deschide „cutia Pandorei”: schimbarea statu quo-ului ar încuraja diferitele forțe să ceară imposibilul. Nu împărtășesc această teamă – nici în cazul crizei europene de azi și nici în privința războiului.
Premisa mea este că soluții false, fie ele și moștenite sau aplaudate, duc la conflicte mai mult decât o discuție competentă și responsabilă a neajunsurilor. „Cutia Pandorei” o deschid mai curând nepriceperea, inerțiile și erorile actuale.
Andrei Marga
Criminalii/torționarii/milițienii de la Secția 17 Poliție, așa cum au fost numiți de 2 săptămâni încoace, pot de astăzi să reacționeze public și să vorbească despre NEVINOVĂȚIA lor
Drama tânărului care se afla sub efectul a 5 substanțe psihoactive a fost generată de efectul drogurilor. Halucinații, stare de...
Clasamentul Anvelopelor – Top Super Anvelope 225 45 R17 în 2023
Alegerea anvelopelor potrivite pentru vehiculul dvs. nu este doar o chestiune de estetică sau de preț. Este o decizie care...
MĂRUL STRICAT DIN PENTENCIARUL PLOIEȘTI – ZEUS! NEPRIHANITUL!!!
În dezvăluirile din articolul „TRIUMVIRATUL/Versiunea 2.0” ă precizam la sfârșitul lui: „ Cu promisiunea că vom continua epopeea comisiilor de...
Nu stăm să numărăm orele care au trecut de când ,,ministrul” Bogdan Despescu, chestor general cu 4 stele, a ,,ucis” fără să-și dea seama limba română
Nu putem, pentru că domnia sa a punctat niște lucruri ce ne-au facut să scormonim puțin achizițiile poliției, iar surprizele...
Valer Kovacs – Polițistul avertizor, hărțuit din nou/”Se dorește aducerea mea la tăcere”
Valer Kovacs, polițist IPJ Timiș și lider de sindicat, care a vorbit public în mai multe rânduri despre problemele din...
Un ofițer de poliție care și-a lovit soția, care a fost sub efectul a două ordine de protecție, nu mai poate fi lucrător control intern sub nicio formă
Suntem nevoiți să vă înștiințăm despre un caz, dacă nu nedeontologic, cel puțin grav, privitor la domnul comisar șef Ursache...
Sistemul penitenciar zguduit din temelii datorita abuzurilor directorului general al A.N.P/”CONTINUĂM PROTESTELE!”
In timp ce alții deja s-au retras și s-au resemnat, Federația Polițiștilor de Penitenciare continuă seria protestelor vizând aplicarea integrală...
Poliția lui Despescu și Mirițescu în acțiune/„De beți ce erau s-au urinat în curtea secției”/Doi politisti de la IPJ Timis, denunt penal impotriva inspectorului sef Alin Petecel/La IPJ Prahova lucrurile sunt si mai grave
Poliția lui Despescu și Mirițescu în acțiune. Petrecere în stil mare în sediul poliției din Nehoiu titreaza Stiri pe Surse...
„Vă mulțumim pentru lecțiile de exprimare prin viu grai, domnule secretar de stat Despescu, pardon, domnule ministru!”
Am asistat la conferința de presă prezidată de către secretarul de stat din MAI, Bogdan Despescu, de fapt de către...
Potrivit art.7 din legea 153 din 2017, solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare
Joi, Guvernul a aprobat o hotarare de guvern pentru creșterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,...
”Vă stăm la dispoziție cu întrebări la răspunsurile dumneavoastră…”/Tartorul MAI
Într-o funcție de secretar de stat e bine să nu stai mai mult de 4-5 ani, tocmai pentru că asta...
Structurile de criminalistică din Romania trec printr-un amplu proces de modernizare în această perioadă
Ramura bio-criminalisticii sau a geneticii judiciare, cum este ea cunoscută în limbajul de specialitate, se modernizează prin achiziția de către...
Nu ne dam seama cum sprijina gimnastele si centrul cultural, activitatea de politie
Raspuns interesant de la CMDTA PLOIESTI! Sunt 56 medici pe functii de politist ( ofiter) si 46 asistenti pe functii...
Recrutăm candidați pentru Școlile de Agenți de Poliție de Frontieră: se oferă salariu atractiv de aproximativ 0,3% din șpaga
Pe fundalul acestui zgomot, de drone kamikaze, lucrează polițiștii de frontieră ai Gărzii de Coastă la granița cu Ucraina. Îi...
Varsta medie la care decedeaza pensionarii militari ar fi in jur de 77 ani, potrivit Casei de Pensii a MAI.
Varsta medie la care decedeaza pensionarii militari ar fi in jur de 77 ani, potrivit Casei de Pensii a MAI....
-
Exclusivacum 4 zile
Poliția lui Despescu și Mirițescu în acțiune/„De beți ce erau s-au urinat în curtea secției”/Doi politisti de la IPJ Timis, denunt penal impotriva inspectorului sef Alin Petecel/La IPJ Prahova lucrurile sunt si mai grave
-
Exclusivacum 5 zile
”Vă stăm la dispoziție cu întrebări la răspunsurile dumneavoastră…”/Tartorul MAI
-
Administratieacum 3 zilePrimarul PSD-ist Andrei Volosevici își joaca mandatul/ Noi cerem măgarului sa cânte la Filarmornica
-
Featuredacum 5 zileAvere Nejustificată – Alexandru Cătălin Ioniță, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne/Bani din videochat!
-
Exclusivacum 4 zile
„Vă mulțumim pentru lecțiile de exprimare prin viu grai, domnule secretar de stat Despescu, pardon, domnule ministru!”
-
Exclusivacum 4 zile
Potrivit art.7 din legea 153 din 2017, solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare
-
Actualitateacum 3 zileÎn perioada 29 septembrie – 1 octombrie 2023, la Galeriile Senat – Combinatul Fondului Plastic din București, are loc ediția a 7-a a Slow Coffee Festival.
-
Exclusivacum 24 de ore
Valer Kovacs – Polițistul avertizor, hărțuit din nou/”Se dorește aducerea mea la tăcere”