Imediat dupa Decizia 51/2016 a CCR care a scos SRI din anchetele penale si dupa adoptarea de catre Guvernul Ciolos a „Ordonantei Prunei”, prin care a fost reinviata Directia a VI-a Cercetari Penale a Securitatii prin transformarea SRI in organ de cercetare penala, mai multi lideri politici, in frunte cu presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu, au acuzat solutia gasita de Executiv – care pastreaza practic monopolul SRI pe interceptari prin acel centru fantoma denumit Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, despre care nimeni nu stie nimic -, precizand ca este nevoie de o autoritate unica de interceptari, independenta, care sa se afle sub controlul Parlamentului. Mai mult, Tariceanu a facut trimitere la un proiect de lege din 2007, care prevedea tocmai infiintarea acestei autoritati: „Solutia este recurgerea la crearea unei autoritati independente de interceptare, asa cum a fost prevazuta in proiectul de lege privind Legile securitatii nationale din 2007. Proiectul de lege a fost depus in Parlament. Atunci cand eram prim-ministru am dat punctul de vedere al Guvernului care prevedea un lucru foarte clar: ca interceptarile pe securitate nationala sa fie facute de SRI, iar restul sa fie facute de autoritatile judiciare, in speta Procuratura si Politie”.

Intr-adevar, la Parlamentul Romaniei a existat un proiect de lege privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor. Initiativa a fost insa tinuta prin sertare timp de 8 ani, pentru ca in toamna lui 2015 ea sa fie respinsa. Lumeajustitiei.ro prezinta in cele ce urmeaza proiectul de lege ingropat in Parlamentul Romaniei, care putea impiedica nasterea „Binomului SRI-DNA”.

Proiectul a fost tinut in Parlament pana a fost respins

In februarie 2007, la Camera Deputatilor a fost inregistrata propunerea legislativa privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor. Propunerea a fost semnata de 71 de senatori si deputati, printre care Crin Antonescu, Cristian Busoi, Ioan Ghise, Eugen Nicolaescu, Bogdan Olteanu, Calin Popescu Tariceanu, Mihai Voicu, Radu Campeanu, Puiu Hasotti, Teodor Melescanu, Varujan Vosganian si Norica Nicolai.

Initiativa nu a stat foarte mult in Camera Deputatilor, ea fiind adoptata tacit in 23 aprilie 2007 si inaintata catre Senat. Aici insa, parlamentarii au uitat de ea. Propunerea legislativa a zacut in Senatul Romaniei din 25 aprilie 2007, data la care a fost inregistrata, si pana 21 septembrie 2015, atunci cand a fost respinsa.

Presedintele Autoritatii nu putea fi acoperit sau colaborator al serviciilor

Potrivit propunerii legislative, Autoritatea urma sa fie o structura autonoma si independenta, cu sediul in Bucuresti, supusa controlului Parlamentului, unica si exclusiva in domeniul interceptarii comunicatiilor. Misiunea acesteia era de a stabili echilibrul intre lupta impotriva terorismului, a criminalitatii organizate si a coruptiei si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale si a vietii private a cetatenilor. Autoritatea urma sa fie condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit de Parlament pentru un singur mandat de 6 ani, care sa nu fi facut politie politica inainte de 1989 si care sa nu fie lucrator, acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de dupa 1990. Presedintele urma sa prezinte, anual, sau ori de cate ori era solicitat, rapoarte de activitate, in fata Plenului Parlamentului.

Iata cateva prevederi din proiectul de lege privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, acesta fiind atasat integral la finalul articolului:

–Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Interceptarea Comunicatiilor, denumita in continuare Autoritatea, ca autoritate informativa, cu personalitate juridica, autonoma si independenta fata de orice alta autoritate a administratiei publice, supusa controlului Parlamentului, cu competenta pe teritoriul Romaniei, unica si exclusiva in domeniul interceptarii comunicatiilor.

–Autoritatea are drept obiectiv supravegherea, interceptarea, inregistrarea, ascultarea, verificarea primara, stocarea si transmiterea datelor si informatiilor ce au interes pentru securitatea nationala, prevenirea si combaterea terorismului si a criminalitatii organizate si coruptiei, cat si prevenirea, descoperirea si contracararea interceptarilor ilegale a comunicatiilor, in colaborare cu celelalte autoritati informative si de protectie.

–Punerea in aplicare a autorizarii de interceptare si inregistrare a convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza de catre Autoritatea Nationala pentru Interceptare a Comunicatiilor, cu respectarea prevederilor art. 91/1 – art. 91/6 din Codul de Procedura Penala.

–In domeniul securitatii nationale a Romaniei, pentru punerea in aplicare a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor, potrivit legii, Autoritatea indeplineste urmatoarele atributii:

1. a) asigura organizarea, dotarea si functionarea structurilor specializate in domeniul punerii in aplicare a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor si asigura necesitatile tehnice pentru toti titularii autorizarilor emise;
2. b) stabileste relatii de cooperare cu operatorii si furnizorii de comunicatii in vederea punerii in aplicare a actelor de autorizare a interceptarii;
3. c) asigura realizarea operatiunilor de interceptare si obtinere a datelor si informatiilor din sistemele de comunicatii pentru titularii actelor de autorizare acordate in conditiile prevazute de lege;
4. d) aplica procedurile de secretizare, minimalizare, anonimizare, stergere si radiere necesare pentru protejarea drepturilor, libertatilor si intereselor tertilor care intra in legaturi de comunicatii cu persoanele care fac obiectul autorizarilor de interceptare;
5. e) efectueaza activitati de productie, import si export de aparatura si tehnica specifica obiectului de activitate al Autoritatii, precum si de asigurare a asistentei tehnice corespunzatoare, potrivit legii;

-Sediul Autoritatii este in municipiul Bucuresti.

-Autoritatea are rolul de a stabili echilibrul intre necesitatea de a lupta impotriva terorismului, a criminalitatii organizate si a coruptiei si nevoia de a asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale si a vietii private a cetatenilor.

-In exercitarea atributiilor sale, Autoritatea raspunde solicitarilor de interceptare ale autoritatilor informative si de protectie care fac parte din Comunitatea Nationala de Informatii si ale organelor de cercetare abilitate in domeniul crimei organizate si coruptiei.

-Autoritatea nu poate fi supusa nici unui mandat imperativ sau reprezentativ si nu poate fi obligata sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor altei autoritati.

-Autoritatea este condusa de un presedinte, a carui functie este asimilata, din punctul de vedere al functiei de reprezentare, ordinii de precadere, drepturilor salariale si rangului de demnitate, celei de secretar de stat.

-Presedintele conduce intreaga activitate a Autoritatii si o reprezinta in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in raporturile cu Guvernul, ministerele, alte autoritati ale administratiei publice, organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice romane si straine.

-In activitatea de conducere a Autoritatii, presedintele este ajutat de un vicepresedinte, a carui functie este asimilata, din punctul de vedere al functiei de reprezentare, ordinii de precadere, drepturilor salariale si rangului de demnitate, celei de subsecretar de stat.

-Presedintele Autoritatii prezinta, anual, sau ori de cate ori este solicitat, rapoarte de activitate, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului. Rapoartele trebuie sa cuprinda informatii relevante cu privire la activitatea Autoritatii.

-Presedintele si vicepresedintele Autoritatii sunt numiti de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, pentru un mandat cu durata de 6 ani. Mandatul presedintelui si al vicepresedintelui nu poate fi reinnoit.

-Poate fi numita in functia de presedinte sau vicepresedinte al Autoritatii orice persoana de cetatenie romana, absolventa a unei institutii de invatamant superior juridic, in conditiile legii, independenta politic, cu o solida competenta profesionala, o vechime de minimum 15 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior, o buna reputatie si care se bucura de o inalta probitate civica.

-Presedintele si vicepresedintele trebuie sa detina certificat de acces la secrete de stat de importanta deosebita.

-Calitatea de presedinte sau vicepresedinte al Autoritatii este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice.

-Pe perioada in care ocupa aceste functii, presedintele si vicepresedintele Autoritatii nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice si nu au dreptul sa fie implicati, in orice fel, in activitati comerciale ori sa detina, direct sau indirect, actiuni sau parti sociale la societati comerciale.

-Presedintele si vicepresedintele sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind:

1. a) apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al politiei politice comuniste.
2. b) faptul ca nu au fost si nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai autoritatilor informative sau de protectie.

-Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este autoritatea care verifica cu celeritate declaratiile mentionate la alin. (5) lit. a), iar rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.(Sava N.).