Președintele Iohannis a semnat decretul de numire al unui ministru pentru care există argumente că ar avea o calitate foarte rară în servicii – sau că ar fi avut. Cazul noului ministru de la Transporturi a făcut să vuiască principalele mass media românești. Implicarea șefului RAJA Constanța, în diverse probleme și dosare, dar mai ales descoperirea de către CNSAS a unor note informative către Securitate au făcut multă lume să sară în sus. Numai că s-au omis aspecte esențiale, scrie portalul rus Sputnik în ediția sa în limba română, conform Flux 24.

CE SUSȚINE SPUTNIK? 

În prealabil să precizăm că e greu să te îndoiește de studiile lui Felix Stroe — absolvent cu Brio al Academiei Navale și al Academiei Militare — ca și de realizările sale de când conduce RAJA Constanța — în România și chiar în Moldova (acesta din urmă, un alt aspect pe care nu îl discutăm acum).

Problema este, într-adevăr, dosarul său „descoperit” de CNSAS, care mai curând ar putea fi numit „acoperit”. Sau, o dovadă că CNSAS are și rolul de a „colora” sau spăla uneori biografiile unora, așa după cum făcea, pe vremuri, vestita și elogiata UM 0110 (chipurile anti-KBG, o denumire pe cât de inexactă, fiind vorba de servicii din țările socialiste, nu doar de URSS); pe scurt, persoanelor cărora trebuia să li se atragă oprobiul public, sau să fie ținute la respect, li se găseau, de către unitatea „specializată”, legături cu KGB. Știa și regretatul scriitor Mihai Pelin câte ceva de chestiunea asta, știa și prietenul său Virgil Măgureanu…

Revenind la Stroe, în dosarul său se spune că „fiind elev în cadrul Liceului „B.P. Haşdeu” din Buzău, a fost recrutat în anul 1972, pentru supravegherea colegilor atât în timpul programului şcolar cât şi în timpul liber”.

Apoi este redată nota în care vorbește de un coleg, al cărui tată era ofițer — și în legătură cu care dă detalii specifice pentru cineva trimis să afle anumite detalii, fie speicifice compromiterii, fie verificării unui cadru ce urma să primească o misiune specială.

„Despre acesta cunosc că are o comportare normală, nu l-am văzut în anturaje dubioase şi discuţiile pe care le-am avut cu acesta nu s-au referit cu nimic la emisiunile precum nici alte comentarii cu caracter politic, ştiu că tatăl său este ofiţer”, scria Felix Stroe despre colegul său, liceean ca și el.

Rezultă clar că interesul ofițerului care îl instruise nu era puștiul, ci tatăl — acesta putea discuta politică și asculta „Radio Șanț” (porecla dată de Eugen Barbu postului CIA de la Munchen), nu un licean. Cu alte cuvinte, Stroe primise sarcina supravegherii unui cadru militar, operațiune dificilă, care impunea riscuri și pentru ofițerul în rețeaua căruia se afla Stroe; dacă tânărul dădea informații greșite, raportul ofițerului DSS putea fi greșit la rândul său, ceea ce atrăgea penalizări serioase. Ceea ce înseamnă că tânărul Felix era un informator de nădejde, atât ca minte (ceea ce nu ne îndoim), dar și ca instruire — fapt de care vrea să ne îndoim CNSAS.

Instituția destinată cercetării și supravegherii arhivelor Securității spune că „nu există Angajament semnat de domnia sa”, dar că i s-a atribuit un nume conspirativ — DAN. Puțin ciudat numele pentru un informator normal, „conspirativul” începând cu prima literă a numelui sau prenumelui, sau legându-se de profesia informatorului/colaboratorului. Asta cu excepția cazului în care se ajungea la „deplina conspirare”.

Dar iată ce povestește mai departe CNSAS, iar noi trebuie să credem — „A fost abandonat din reţea la data de 06.03.1973”, adică în anul în care intra la Academia Navală, pe care avea să o termine ca șef de promoție în 1978.

„Elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit. a şi b din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr, 293/2008, astfel domnului STROE Felix (…) nu i se poate atribui calitatea de lucrător colaborator al Securităţii”, se specifică în adeverința.

Interesant este că, pe lângă calitatea de ofițer activ în Marina Militară, Stroe a fost și membru al Consiliului Politic Superior al Marinei Militare, condus de Ilie Ceaușescu, fratele președintelui Nicolae Ceaușescu.

S-ar putea obiecta că membrii de partid nu puteau fi racolați în rețele informative fără acordul conducerii județene a PCR; dar, în cazul lui Stroe, el fusese deja inclus într-o rețea, iar faptul că participase la acțiuni care vizau ofițeri mă face să cred cu totul altceva.

Mai exact, Stroe a fost trecut într-un nivel superior de „conspirare”, în care nici ofițerul de legătură nu îi cunoștea datele exacte, iar chestiunile formale, de tip, „angajament„ sau „note informative”, ca și rapoartele întocmite în baza informărilor erau păstrate la cel care conducea operațiunea sau chiar de șeful de Direcție. Deci, greu de crezut ca asemenea documente să ajungă la mâna celor din CNSAS — și la mâna oricui, în general. Dar despre ce operațiuni vorbim, în care să fi fost folosit un asemenea agent?

În zona și perioada respectivă sunt de urmărit cel puțin două direcții — prima, cea clasică, vizând rivalitatea Armată-Securitate, a doua, mai complexă, viza infiltrarea marinei militare cu agenți ai serviciilor militare sovietice — o problemă care a fost evidențiată și într-o legendară „conspirație” a generalilor Ioniță și Patilineț.

În fine, o chestiune de logică a informației — nimeni nu e atât de stupid încât să „abandoneze” un tânăr atât de inteligent și promițător, în plus instruit și experimentat în acțiuni informative — tânăr care, ce să vezi, intră exact acolo unde DSS avea nevoie de „surse”. Iar cazuri ale unor agenți cu „deplină conspirare” sunt foarte rare, dar și personaje cu calitățile lui Stroe sunt puțini.

În concluzie, cred că sunt multe argumente care să conducă la concluzia că Felix Stroe este (a fost?) un agent „pe deplin conspirat”, ceea ce nu este de acuzat, dar e ciudat ca președintele Iohannis să adauge la tabloul guvernului condus și împănat cu oameni care au legături strânse cu serviciile și un asemenea caz. Repet însă, e o pură deducție logică, o „speculație”, dar face parte din antrenamentul pentru jocul acela… „Nu mă crede prost, frate”. (Sava N.).