România și Bulgaria au jucat un rol-cheie în înarmarea grupărilor rebele din Siria, țară devastată de peste șase ani de război civil, în care au murit, până acum, aproximativ 400 de mii de oameni. Facțiunile rebele siriene, sprijinite de Statele Unite, care luptă atât împotriva grupării teroriste Statul Islamic (ISIS), cât și contra dictatorului Bashar al-Assad, au primit arme și muniție trimise inclusiv din portul Constanța. Pe hârtie, aceste exporturi de armament s-au oprit în Iordania și Turcia, dar o investigație BIRN și OCCRP, la care au contribuit și reporteri RISE Project, arată că destinația finală a fost teatrul de război din Siria.

Reporterii au reconstituit complexa rețea prin care Pentagonul alimentează Siria cu arme, folosind documente privind achizițiile, date de trafic maritim, rapoarte oficiale, corespondență internă și interviuri cu oameni din interior. Jurnaliștii au descoperit că Statele Unite folosesc documente care ascund destinația finală a armelor. Această practică, spun experții, riscă să neutralizeze eforturile de combatere a traficului de arme și, pe de altă parte, pun guvernele est-europene care vând arme și muniție sub riscul de a încălca legislația internațională.

Operațiunile fac parte din cel mai mare program de achiziții de armament stil sovietic din istoria Pentagonului. Circa 2,2 miliarde de dolari vor fi investite astfel, până în 2022, pentru a înarma rebelii sirieni în lupta cu ISIS.

MII DE TONE DE ARMAMENT

Aproape 1000 de tone de arme și muniție, inclusiv lansatoare de rachete anti-tanc RPG-7, au plecat, în decembrie 2015, din Constanța către porturile militare din Aqaba (Iordania) și Agalar (Turcia).

Alte 2000 de tone de armament au fost încărcate în martie 2016 din Constanța și, respectiv, portul Burgas,Bulgaria, și au ajuns în portul iordanian Aqaba de la Marea Roșie, în aprilie 2016.

Imagine de ansamblu din Portul Constanța. Foto: portofconstantza.com

Ruta Burgas – Constanța a fost folosită din nou, în septembrie 2016, când vasul cargo NV Norfork, încărcat cu zeci de containere metalice, a ajuns în cel mai mare port românesc. Indicatoarele de avertizare “explozibil” erau aplicate pe fiecare container, semn că transportul nu era unul de rutină.

Transportul fusese antamat de SOCOM, Divizia de Operațiuni Speciale a Pentagonului, pentru a introduce 1600 tone de muniție în Turcia și Iordania, două din statele care se învecinează cu Siria.

Divizia Pentagonului recunoaște existența transporturilor, dar refuză să confirme destinația finală a armelor. Pentagonul a declarat pentru BIRN și OCCRP că în 2016 a furnizat echipamente către grupări ale opoziției siriene, atent verificate. Peste 20 de livrări făcute din avion, 100 zboruri tip cargo și 500 de tiruri. Ritmul transporturilor a crescut pe măsură ce rebelii încercau să recâștige Raqqa, așa-zisa capitală a ISIS.

BAZA KOGĂLNICEANU

Armamentul a ajuns în Turcia și Iordania și cu transporturi aeriene, conform unei corespondențe interne a Pentagonului, zboruri confirmate și de un contractor care a dorit să rămână anonim. Alte puncte-cheie de plecare au fost, astfel, bazele militare americane pe aeroporturile Mihail Kogălniceanu (Constanța) și Ramstein (Germania).

“Pistele de pe Kogălniceanu sunt pline cu mărfurile pe care SOCOM (Divizia de Operațiuni Speciale a Pentagonului) trebuie să le exporte.”, a declarat contractorul anonim.

Baza de la Kogălniceanu este cunoscută drept centru logistic al diviziei armatei americane care conduce operațiunile din Siria. Forțele armate ale SUA folosesc aeroportul încă din 2006.

Din România și Germania încărcătura a fost transportată de avioane militare tip cargo C-17, către Turcia, Iordania și Kuweit, unde a fost folosită fie pentru antrenamente militare, fie trimisă mai departe în Siria, conform rapoartelor Pentagonului și a altor surse consultate de reporteri.

Guvernele din România și Germania au declarat jurnaliștilor BIRN și OCCRP că nu au știut de rolul pe care l-au jucat în furnizarea de armament către Siria. Din decembrie 2016, Pentagonul a oprit transporturile prin Germania.

În România, Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din cadrul Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), autorizează importurile și exporturile de produse militare. Reprezentanții instituției spun că nu a fost eliberată nicio licență de export armament sau muniție cu destinația Siria. Nici pentru guvernul de la Damasc, nici pentru vreo facțiune rebelă din acestă țară. De altfel, MAE susține că România nu a mai efectuat exporturi de produse militare către Siria din anii ‘90.

Zoom

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/22-03-2017-RăSpuns-Solicitare-RISE-Project.pdf”]

Conform MAE, în perioada 2014-2016, reprezentanții ANCEX au autorizat șase exporturi, în care companii românești au vândut armament corporației americane Sierra Four Industries Corp., în calitate de subcontractor al Guvernului SUA.

În aceeași perioadă, Pentagonul susține că a achiziționat din România arme de 38,7 milioane de dolari pentru rebelii sirieni.

MAE susține că a aprobat exporturile în urma unei analize riguroase și numai în baza prezentării unor asigurări primite din partea utilizatorilor finali: “România respectă cu stricteţe cele mai înalte standarde de control al exporturilor de produse militare.”

DOCUMENTELE PENTAGONULUI

Conform legislației internaționale, orice licență de export trebuie să conțină și beneficiarul final. Un astfel de  document emis de SOCOM în programul de înarmare din Siria și consultat de reporteri nu indică Siria ca destinație finală. Utilizatorul final este listat ca fiind chiar SOCOM.

Documentul menționează că “marfa va fi folosită în scopuri de apărare direct de către guvernul american, transferată drept granturi militare pentru educație, instruire și asistență de securitate”.

Această formulare îi permite să distribuie arme către orice armată sau grupare căreia îi oferă asistență, inclusiv rebelilor sirieni, spun experții în controlul armelor consultați de reporteri.

“Ne așteptăm ca orice forță parteneră și orice beneficiar al serviciilor oferite să folosească echipamentele după cum am stabilit, în cazul de față – în lupta împotriva ISIS – și monitorizăm folosirea lor “, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Experții în armament critică însă acestă practică, descriind-o drept un pericol pentru sistemul de controlul global al armelor. “Dacă Statele Unite manipulează procesul, creând o acoperire pentru ca alții să ascundă, la rândul lor, beneficiarii finali ai armelor, întregul sistem este în situație de risc.”, a declarat Roy Isbister, expert al unei organizații non-guvernamentale care luptă pentru prevenirea conflictelor violente.

TRATATE ÎNCĂLCATE

Patrick Wilcken, un cercetător în materie de securitate și control al armelor, a descris certificatele SOCOM ca fiind “foarte înșelătoare”. Wilken a adăugat: “Statele Unite subminează obiectul și scopul  Tratatului privind comerțul cu arme al ONU (ATT)”.

Statele Unite nu au ratificat Tratatul ONU care impune țărilor semnatare să fie transparente în privința comerțului cu arme și să prevină rutele ilegale, însă Washingtonul are obligația să prevină traficul de arme și să includă beneficiarul final în licențele pentru export. Asta pentru că SUA sunt membre a Organizației pentru Securitate și Cooperare Europeană – OSCE.

Statele exportatoare au ratificat însă tratatul ONU și se află de asemenea sub deciziile OSCE și a regulilor stricte ale UE. Guvernele din România, Cehia, Bosnia și Serbia au confirmat faptul că au eliberat licențe de export pentru SUA – nu pentru Siria –  ca destinație finală.

PROGRAMUL DE ÎNARMARE A REBELILOR SIRIENI

Pentagonul a început marile achiziții de armament în septembrie 2015, în mandatul președintelui Obama. Programul de înarmare a rebelilor sirieni se ridică la 2,2 miliarde de dolari până în 2022.

• 718 milioane de dolari au fost cheltuite deja pe kalashnikov-uri, lansatoare de rachete portabile și alte arme. Din această sumă, 38,7 milioane de dolari au ajuns în România.
• Contracte de 921 milioane de dolari au fost semnate de Pentagon pentru programul de înarmare până în 2022.
• Alte 584 milioane de dolari au fost bugetați la cererea administrației Trump.

Pentagonul cheltuie acești bani prin două divizii: SOCOM și Picatinny Arsenal, o bază militară din New Jersey. Pe site-ul Picatinny există referiri la contracte de armament care au ca scop lupta împotriva ISIS în Siria și Irak.

Pentru a-și duce programul la îndeplinire, Pentagonul a angajat o armată de contractori și subcontractori – începând cu marii producători de echipamente militare până la firme care au legături cu crima organizată.

Cele 2,2 miliarde de dolari au crescut puternic cererea pentru fabricile de armament din Europa Centrală și de Est.

Unul din principalii furnizori, o companie de stat din Bulgaria, VMZ Sopot, a anunțat la începutul lui 2016 că urmează să-și mărească efectivele cu încă 1000 de angajați.

Fabricile din Serbia și-au mărit de asemenea producția. Premierul sârb Aleksandar Vucic anunța cu mândrie anul trecut că și dacă Serbia și-ar mări capacitatea de producție de cinci ori, tot nu ar face față cererii.

Furnizorii tradiționali ai US pentru armament “non-standard” erau România și Bulgaria. Pentru că nici aici nu mai exista capacitate de producție care să acopere cererea Pentagonului, contractorii s-au îndreptat către piețe din ce în ce mai diverse din Europa și Asia Centrală.

Materialul face parte din seria “Making a Killing” documentată de reporterii OCCRP și BIRN si prezentat de www.riseproject.ro .