Actualitate
EXCLUSIV/ FALSURI SI ILEGALITATI LA ISJ PRAHOVA
In urma dezvaluirilor noastre in mai multe episoade privind “caracatita” si falsurile de la ISJ Prahova vom solicita interventia organelor de cerecetare penala.
Continuand seria investigatiilor noastre, astazi o sa va punem la dispozitie aspecte din care rezulta cum functionari ai statului roman inteleg sa se supuna ISJ Prahova.
1.DOSAR PENAL NR. 1975/ P/ 2016 in care s-a efectuat cercetari privind pe Bunea Elena, secretara Scolii Gimnaziale ,,Anton Pann’’, Ploiesti, privind savarsirea infractiunile de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu. Subcomisarul de politie din Compartimentul de Investigatii Criminale din Sectia de Politie nr. 4, Ploiesti, in Referatul din 04.08.2016 ( anexa 1) ajunge la concluzia secretara Bunea Elena nu este vinovata pentru savarsirea infractiunilor mentionate.
Ordonata procurorului din data de 25.10.2016 ( anexa 2) dar si Ordonanta prim procurorului (anexa 3) confirma starea de fapt consemnata in referatul ofiterului.
Documentele enumerate au fost realizate FARA A SE STUDIA si DOCUMENTELE INAINTATE la dosar de prof. Utoiu.
Domnule prim procuror, doamna procuror si domnule subcomisar stiati ca prin filiera infractionala: inspectoratul scolar ( insp. Iancu Tudor si jurist Manaila Paula) – director Iancu Gabriela ( Scoala Gimnaziala ,, Ioan Grigorescu’’, Ploiesti) sotia inspectorului Iancu Tudor – secretar Bunea Elena la institutia condusa de director…IANCU GABRIELA (!!!) S-AU FALSIFICAT DOCUMENTE privind RAPORTURILE de MUNCA ale prof. Utoiu! Se cunostea ca director Iancu Gabriela fusese numita in functie de catre Consiliul de Administratie al ISJ Prahova din care facea parte si sotul dansei : Iancu Tudor, aspect care este contrar legii aspect semnalat ANI ( anexa 4).
De fapt, ISJ Prahova fusese chemat in judecata pentru ca inspector scolar Tudor Iancu era direct implicat in dosarul civil 256/ 105/2015 avand ca obiect: neatribuirea prof. Utoiu a celor 4 ore reprezentand completarea de catedra pentru anul scolar 2014-2015 de catre ! Duetul infractional: inspector Iancu Tudor si jurist Manaila Paula pentru a castiga procesul a pus-o pe secretara Bunea Elena SA FALSIFICE DOCUMENTELE prof. Utoiu vrand sa demonstreze instantei ca acesta avea un contract de munca pe determinata din 2014 si de aceea inspector Iancu Tudor nu i-a atribuit cele 4 ore!
MOD DE ACTIUNE:
Juristul institutiei, Manaila Paula, inscrie in Intampinarea R II/ 22.04.2015 ( anexa 5) din dosarul civil nr. 256/ 105/2015 ca din septembrie 2014 prof. Utoiu avea un contract de munca pe durata determinata!
FALS
- Pentru a da veridicitate documentului, jurist Manaila Paula i-a dat ordin secretarei Bunea Elena sa falsifice Aplicatia Revisal (scoala) a prof. Utoiu ( anexa 6) . Aceasta inscrie in aplicatia Revisal ca din 28.04.2015 prof. Utoiu Florin ca i s-a modificat contractul de munca din durata nedeterminata in determinata incepand din 01.09.2014 ( anexa 7)! Astfel, secretara Bunea Elena SE SUPUNEA ORDINELOR JURISTEI MANAILA PAULA si INSPECTORULUI IANCU TUDOR care dupa cum am aratat trebuiau sa aiba un act de sutinere a Intampinarii R II/ 22.04.2015 ( anexa 5) din care sa rezulte ca prof. Utoiu avea din 01.09.2014 un contract de munca pe durata determinate! Secretara Bunea Elena DE LA SINE PUTERE INCALCA FLAGRANT LEGEA pentru ca a efectuat inscrierea de la anexa 7 fara stiinta directorului si fara sa aiba la baza un document juridic:un nou contract de munca sau un act aditional rezultat dintr-o Hotarare a Consiliului de Administratie al scolii, urmata de o decizie de director, privindu-l pe prof. Utoiu!
- In aceeasi zi, secretara Bunea Elena semna din dispozitia directorului scolii RAPORT per SALARIAT ( anexa 8) prin care prof. Utoiu AVEA UN CONTRACT de MUNCA pe DURATA NEDETERMINATA! Secretara Bunea Elena a semnat acest document in ciuda faptului ca acesta contrazice documentul de la anexa 5 si 7!
Jurist Manaila Paula prin actul de la anexa 7 avea acoperirea necesara pentru documentul de la anexa 5, act folosit in justitie: dosar civil 256/ 105/ 2015!
De aceasta maniera a actionat triada infractionala: inspector scolar Tudor Iancu, jurist Manaila Paula si secretar Bunea Elena.
- La data de 18.08.2015 director Sandu Laura in ciuda faptului ca fusese numita prin frauda in functie de ISJ Prahova, deci era ,,omul institutiei’’, emite Adresa nr. 1104 (anexa 9) in care inscrie ca prof. Utoiu avea la acea data UN CONTRACT de MUNCA pe DURATA NEDETERMINATA! Adresa nr. 1104/ 18.08.2015 a directorului Sandu Laura este in conform cu realitatea expusa la anexa 8 insa contrazice documentele de la: anexele 5 si 7!
Triada infractionala se transforma in patrulater infractional: director Sandu Laura, secretar Bunea Elena, inspector scolar Tudor Iancu si jurist Manaila Paula.
- Secretara Bunea Elena inscrie in REGES ( ITM Prahova) sub indrumarea directorului Sandu Laura si la indicatiile ISJ Prahova ca din 21.08.2015 prof. Utoiu avea un contract de munca pe durata determinata (anexa 10).
- Patrulaterul infractional se razgandeste si inscrie in Aplicatia Revisal a ITM Prahova ( anexa 11- pag. 2, pct 3) ca din 21.08.2015 prof. Utoiu avea un contrat pe durata determinata insa incepand cu data de 15.05.2015!
- Tot in Aplicatia Revisal a ITM Prahova( anexa 11- pag. 1, pct. 2) se inscrie ca prof. Utoiu ii inceta contractul de munca la 02.09.2015 in baza art. 55, lit. b din Codul Muncii ( acordul partilor) in sensul ca intre reprezentantul angajatorului : director Sandu Laura si angajat: prof. Utoiu se semnase un acord privind incetarea constractului de munca pe durata determinate, contract care nu a existat niciodata in forma indicata de art. 82- Codul Muncii.
Faptul ca nu exista un acord scris intre parti este demonstrat de Adresa 1853/ 07.12.2016, lit.c ( anexa 12); deasemenea, prof. Utoiu niciodata nu a avut un contract de munca pe durata determinata aspect inscris in adresa de la anexa 10, lit. b dar si in Raport de Verificare 326/ 06.02.2017 a Compartimentului Audit- ISJ Prahova ( anexa 13, pag. 2).
- Secretara Bunea Elena la indicatiile directorului Sandu Laura si avand semnatura ambelor emite : RAPORT per SALARIAT nr. 1654/ 19.11.2015 ( anexa 14) care este un fals grosolan pentru ca indica existenta uni contract de munca pe durata determinata INEXISTENT DE FAPT cu nr. 75 din data de 15.05.2015 AVAND DATA DE INCEPUT ANUL 2012 !
Domnule prim procuror cu acest FALS director Sandu Laura a castigat procesul din dosarul 16735/ 281/ 2016 pentru ca ati indicat si asa a consemnat si judecatorul ca acest fals ESTE BAZA A CONTRACTULUI de MUNCA al prof. Utoiu , CONTRACT CARE NICIODATA NU A EXISTAT!
Subcomisarul de politie care a instrumentat cazul in ciuda faptului ca a avut documente la dispozitie nu a vazut gravele incalcari ale legislatie muncii: Codul Muncii si HG 500/ 2011 la documentele de la anexele 7, 10 si 11 aspecte demonstrate de anexele 8, 9,12 si 13.
In pag. 1 din Referat ( anexa 1) se inscrie ca: ,,la…baza desfacerii contractului de munca a numitului Utoiu Florin sta Decizia nr. 21/ 09.09.2015.’’ Decizia nr. 21/ 09.09.2015 are ca baza legala art. 56, lit. d din Codul Muncii care se aplica PERSOANELOR PENSIONARE PENTRU LIMITA DE VARSTA!
In perceptia organului judiciar, prof. Utoiu era pensionar si trebuia sa-i inceteze contractul de munca pe determinata, care nici macar nu exista( anexele 12 si 13)!
In continuare, in Referat se arata ca: ,, Numita Bunea Elena a actualizat starea acestuia ( contractului de munca) in Aplicatia Revisal insa, dintr-o eroare, fara a avea o intentie directa a specificat cadrul legal ca fiind art. 55, lit. b din Codul Muncii , in neconcordanta cu cadrul legal al Deciziei nr. 21/ 09.09.2015’’! Este bataie de joc ceea ce inscrie acest ofiter de politie: prof. Utoiu i-a incetat contractul de munca pe determinata INEXISTENT, la data de 02.09.2015 conform art. 55, lit. b NEAVAND UN ACORD SCRIS dar de fapt contractul inceta la data de 09.09.2015 prin Decizia nr. 21 pentru ca ERA PENSIONAR ! Mai mult, secretara Bunea Elena a gresit fiind ,,o eroare’’ cand a inscris ca la data de 02.09.2015 ii inceta prof. Utoiu contractul de munca dar cu data de 09.09.2015 pentru ca eram pensionar! Si H.G. Wells ar fi invidios ca in cartea sa ,,Masina Timpului’’ nu a dat un asemenea exmplu: incetarea unui contract de munca la data de 02.09.2015 dar cu data de 09.09.2015! Mai mult, ,,ambele incetari’’ s-au facut prin inscrierea unor articole din Codul Muncii care nu corespund spetei.
Domnul prim procuror in ordonanta sa ( anexa 3) e si ,,mai precis’’ indicand ca: ,, eroarea a fost ulterior indreptata, fiind vorba de o litera in cuprinsul articolului de lege in baza caruia se dispusese incetarea contractului de munca .’’ In primul rand, asa zisa eroare a fost indrepatata tot printr-un FALS: raportarea la art. 56, lit.d)- Codul Muncii adica la 47 de ani prof. Utoiu ERA PENSIONAR cu varsta standard de pensionare ( 65 de ani !!!) si stagiu complet de cotizare ( 35 de ani!!!). In al doilea rand, nu este vorba de: ,, o litera in cuprinsul articolului de lege’’ ci de 2 ( doua) articole din Codul Muncii: art. 55, lit. b si art. 56, lit d ACRE AU SPETE TOTAL DIFERITE! In al treilea rand, in ordonanta se vorbeste despre incetarea contractului de munca pe durata determinata UN DOCUMENT CARE NU EXISTA!
Domnule prim procuror, doamna procuror si domnule ofiter contractul de munca pe durata determinata al prof. Utoiu trebuia sa existe in forma scrisa in conformitate cu art. 82 din Codul Muncii. Aceasta realitate va fi clar reflecata in Decizia nr. 20/2016 a ICCJ, art. 34: ,Indiferent de tipul contractului individual de muncă (pe durată nedeterminată/ determinată, cu timp de lucru integral sau parţial cu de muncă la domiciliu, de ucenicie la locul muncii) reglementat de Codul muncii, republicat, forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a acestuia, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 82 alin. (1), art. 104 alin. (2), art. 109 şi art. 57 alin. (1) din Codul muncii, republicat, fiind deci o condiţie ad validitatem.’’
Domnule prim procuror, doamna procuror si domnule ofiter nu puteti invova faptul ca Decizia nr. 20/2016 a ICCJ s-a dat dupa instrumentarea cazului pentru ca precum am precizat art. 82- Codul Muncii prevede incheierea in forma scrisa a unui contract de munca pe durata determinata.
Domnule prim procuror, doamna procuror si domnule ofiter prof. Utoiu nu a avut un contract de munca pe durata determinata! Daca nu avut un astfel de contract atunci ce contract de munca pe durata determinata i-a fost incetat prof. Utoiu prin Decizia nr. 21/ 09.09.2015 Domnule prim procuror, doamna procuror si domnule ofiter de ce nu ati cerut scolii contractul de munca pe durata determinata al prof. Utoiu pentru ca pe baza acestuia ati facut aprecierile in documentele dvs? Domnule prim procuror in ordonatele din dosarul penal nr. 9743/ 105/2015 ati tras concluzia ca prof. Utoiu avea un contract de munca pe durata determinata, fara ca numita Sandu Laura sa-l prezinte ci doar sa aduca un document fals pe care l-ati considerat ca fiind valid. Domnule prim procuror avand in vedere Decizia nr. 20/2016 a ICCJ de ce nu ati cerut in timpul procesului penal ( dosar penal nr. 16735/ 281/2016) ca director Sandu Laura sa prezinte instantei contractual de munca pe durata determinata si ati lasat ca flasul document inscris in ordonante sa fie mentionat in sentinta judecatoreasca ( Hotararea nr. 176/ 29.11.2016)?
- Fraudele au continuat la Scoala Gimnaziala ,, Anton Pann’’, Ploiesti insa mult mai pregnant si dupa pensionarea secretarei Bunea Elena doar de la Scoala Gimnaziala ,,Anton Pann’’, Ploiesti. In pozitia de secretar va ramane insa la Scoala ,, Ioan Grigorescu’’, asta pentru seviciile aduse ISJ Prahova; tot pentru aceleasi merite si pentru a fi extrasa din ,,zona de conflict’’ director Sandu Laura ,,este indrumata’’,, PRIN FRAUDA ( 2016), spre un loc mult mai caldut: Scoala H . Berthelot, Ploiesti.
Astfel prin Raporturile per Salariat nr. 551/ 26.04.2016 si nr. 710 26.05.2016 ( anexele 15 si 16) se indica faptul ca prof. Utoiu avea un contract de munca pe determinata nr. 75 din 15.05.2015 dar incepand cu anul 2012! Era clar ca si noua secretar: Grigore Mirela fusese instruita ca si secretar Bunea Elena de catre ISJ Prahova. Insa asupra acestui subiect nu putem sa comentam deocamdata deoarece respectiva persoana are plangere la politie.
- DOSAR PENAL 1976/ P/ 2016.
In Referatul cu propunere de clasare acelasi subcomisar de politie indica faptul ca directoarele Scolii Gimnaziale ,,Anton Pann’’, Ploiesti, au emis deciziile de incetare a contractului de munca pe durata determinta al prof. Utoiu avand ,,autonomie’’ in acest sens( anexa 17) De fapt, una dintre directoare a acuzat ISJ Prahova pentru abuz in serviciu ca i-a impus emiterea deciziei.
In Ordonata nr. 9743/ 03.08.2016 ( anexa 18) procurorul de caz indica faptul ca directoarele au emis respectivele decizii fara ,,a respecta prevederile legale in vogoare’’, adica sunt vinovate! Insa deciziile respective au fost impuse de ISJ Prahova dovada fiind documentele emise :anexa 6 dar si Adresa nr. 2225 din 31.07.2015 ( anexa 19). Conform Referatului intocmit de ofiterul de politie ISJ Prahova este nevinovat si nu abuzat cand a emis documentele de la anexa 6 si anexa 19 insa directoarele sunt de de vina; abuz in serviciu pentru ca au pus in aplicatie prevederile anexei 6 si 19! Pe scurt, ISJ Prahova da ordin de emitere de decizii, directoarele se supun si sunt considerate vinovate pentru abuz in serviciu dar ISJ Prahova cel care ordonase prin documnete nu! Curioasa abordare a ofiterului de politie fata de speta enuntata!
Acelasi ofiter de politie a refuzat inca de la inceput pentru a se putea completa dosarul penal 10258/ P/ 2015 , dosarul penal 1975/ P/ 20116 si dosarul penal 176/ P/ 2016 sa ceara ISJ Prahova: ADRESA NR. 785/ 13.05.2015 ( anexa prin care directorul institutiei CEREA JURISTEI MANAILA PAULA SA INDICE BAZA LEGALA PRIVIND MODIFICAREA CONTRACTULUI DE MUNCA, DURATA SA etc. Prin acel document se putea demonstra clar ca directorul scolii a actionat legal si ca jurist Manaila Paula a emis documente false, inclusiv DECIZIA de INCETARE a CONTRACTULUI de MUNCA al prof. Utoiu. Pentru a-si demonstra nevinovatia directorul scolii a chemat in instanta ISJ Prahova pentru a-i da Adresa nr. 785/ 13.05.2015; daca , in prima instanta, ISJ PRAHOVA A MINTIT CA NU ARE ACEST DOCUMENT TOTUSI A PREZENTAT ACEST DOCUMENT, care arata foarte clar ca infractiunile savariste de ISJ Prahova trebuiau atribuite directorului respective ( dosar civil 197/ 105/ 2016- anexa 20).
In toate documentele emise de procuratura sau organul de politie se considera ca documentele false emise de ISJ Prahova, director Sandu Laura, secretare: Bunea Elena si GrigoreMirela NU L-AU PREJUDICIAT SUB NICIO FORMA PE PROF. UTOIU CARE AVEA UN CONTRACT DE MUNCA PE DURATA DETERMINAT. CUM NICIODATA PROF. UTOIU NU A AVUT UN CONTRACT DE MUNCA PE DURATA DETERMINATA ACESTA A FOST PREJUDICAT SI I S-A INCALCAT DREPTURI CONSTITUTIONALE PREVAZUTE LA ART. 34 si 41! (Cerasela N.).
















Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum 3 zileANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp



