Actualitate
Centrul pentru Resurse Juridice: Cei 3 procurori DNA trebuie excluşi din magistratură de CSM
Flux 24 dezvaluie ca, Inspectia Judiciară (IJ) a anunţat, miercuri, că a declanşat o acţiune disciplinară împotriva procurorilor DNA Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheșelu, acuzaţi de „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13. IJ spune în plus că acțiunile celor trei procurori au dus la înălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Într-un interviu acordat RFI, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, fost membru al CSM, apreciază că cei trei magistrați și-au depășit grav atribuțiile și că IJ ar fi trebuit să îi încadreze la ”rea credință”, fapt care ar fi putut duce la excluderea lor din Magistratură.
Georgiana Iorgulescu declară la RFI că, având în vedere modul în care cei trei procurori au acționat, ”este evident că ei și-au depășit atribuțiile”. Fostul mebru al Consiliului Superior al Magistraturii spune totodată că Inspecția judiciară ar fi trebui să fie mai dură și să încadreze la capitolul ”rea credință” acțiunile celor trei procurori, caz în care aceștia ar fi riscat excluderea din Magistratură.
Este o premieră (n.r. cercetarea unui procuror DNA). De aceea s-a creat Inspecția Judiciară
Georgiana Iorgulescu: Acțiunile disciplinare nu trebuie să ne sperie, să ne înspăimânte. De aceea s-a creat Inspecția Judiciară. Probabil că dumneavoastră ați inițiat această emisiune, dar și alți colegi din presă, tocmai pentru că nu îmi amintesc ca până acum vreun procuror, în special procuror DNA să facă subiectul unei acțiuni disciplinare.
Reporter: Din câte știu, procurorii mai sunt subiectul unor astfel de acțiuni judiciare. Este drept că mai rar de la DNA. Este o premieră?
G.I: Da. Este o premieră, dar asta nu trebuie nici să ne bucure, nici să ne supere. Pe fond, inspecția judiciară spune mai multe lucruri. Atunci când face referire la încălcarea prerogativelor procurorilor, face trimitere la decizia Curții Constituționale, care spune că Parchetul nu are cum să intervină în materie de legiferare. Legiferarea o face o altă putere în stat, Parlamentul sau, în subsidiar, Guvernul, iar controlul îl face Curtea Constituțională. Cu alte cuvinte, Parchetul nu se poate pronunța pe legalitate sau oportunitate. Acestea sunt atributele Curții Constituționale. Și face acolo o demonstrație întreagă cum este cu separația puterilor în stat.
Procurorii DNA și-au depășit atribuțiile. Nu aveau competență să deschidă dosar penal pe OUG 13
Rep: Dacă ne amintim, procurorii au cercetat mai curând procedura de adoptare a ordonanței. Dacă îmi amintesc bine, în referatul DNA se vorbea despre distrugerea unor documente, chiar înainte de aprobarea acelei ordonanțe. Ar mai fi o chestiune aici. Procurorii au acționat în urma unei plângeri. Din câte știu, procedura legală spune că sunt cumva obligați să facă cercetările.
G.I: Nu este așa. Curtea Constituțională explică că atunci când se vorbește de interdicția Ministerului Public în a iniția dosare penale cu privire la adoptarea de legi, se referă la orice ține de adoptarea unei legi, inclusiv partea administrativă. Faptul că cineva rupe o chestie în birou și o reface este o treabă strict administrativă, care poate fi cercetată în câmpul disciplinar al dreptului muncii și al dreptului civil. Trebuie să înțelegem că este foarte trist că noi, după 27 de ani, avem în continuare o apetență postcomunistă pentru dreptul penal. La momentul la care s-a făcut acel denunț la DNA, informațiile cuprinse în acel denunț nu erau în competența DNA. Primul lucru pe care trebuie să îl facă un procuror sau o instanță judecătorească atunci când primește o cerere este să își verifice competența. Prin urmare, nu putea să deschidă dosar penal pe ceva ce nu era competent. Au făcut acest lucru deși nu erau competenți, după care, a doua zi, au chemat persoana respectivă și au mai descoperit o infracțiune care le-a atras competența. Între timp, până să aibă competență, au început să facă adrese către diverse instituții și ministere ca să vadă ce este cu documentele. Dacă nu erau competenți nu puteau să facă aceste adrese. Ca jurist, vă spun că este în afara normelor de procedură.
Rep: Georgiana Iorgulescu, sunteți și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și actual director al Centrului pentru Resurse Juridice. Din ceea ce spuneți dumneavoastră, înțeleg că este justificată această acțiune a Inspecției Judiciare. În baza faptelor pe care le-ați enumerat, credeți că cei trei procurori DNA vor fi găsiți vinovați? Și ce riscă ei?
Aș fi fost mult mai dură și i-aș fi încadrat la rea credință. Trebuie să mergem către statul de drept
G.I: Îmi este greu să mă pronunț. Știu ceea ce li se impută din comunicatul Inspecției Judiciare. Nu am dosarul ca să pot să vă răspund cu subiect și predicat. Încadrarea nu s-a făcut pe rea credință, ci pe gravă neglijență. Eu aș fi fost mult mai dură și aș fi făcut-o pe rea credință pentru că este foarte clar că îți verifici competența. Asta învață orice student la penal în anul doi și în anul patru la procedură penală. Au încadrat-o la gravă neglijență și nu la rea credință. Puțin probabil să fie excluși din magistratură. Nici nu doresc așa ceva. Eu fac un comentariu la rece acum. Sancțiunile disciplinare sunt pe mai multe paliere, de la salariu la mutare în altă parte. Mă îndoiesc că vor fi excluși din magistratură. De secția de procurori a Consiliului depinde. Trebuie să înțelegeți că Inspecția Judiciară exercită acțiunea disciplinară în fața secției de procurori. Secția de procurori decide. Aș fi fost curioasă și aș urmări cu mare atenție ce anume va decide secția de procurori și în special, cum anume va motiva ce va decide secția de procurori.
Rep: Considerați că poate fi un fapt grav modul în care au acționat cei trei procurori în cazul Ordonanței 13?
G.I: Pentru mine este un fapt grav. Ca procuror nu poți să spui că nu cunoști legea.
Rep: Arată ceva despre DNA, despre sistemul judiciar?
G.I: Arată faptul că ne concentrăm de 27 de ani pe dreptul penal, arată că nu ne pasă de drepturile și libertățile civile. Un procuror sau un judecător nu se pot scuza că nu cunosc legea. Prin urmare, haideți să ne îndreptăm, cu pași de melc, spre statul de drept. Statul de drept înseamnă aplicarea legii și cunoașterea Constituției. (Irinel I.).
Actualitate
Pentagonul lansează „Secure Space Network” pentru a extinde accesul companiilor la infrastructura clasificată
Aproximativ 50 de facilități SCIF vor fi construite în Statele Unite
Companiile contractante vor avea în curând mai multe oportunități de a derula activități clasificate pentru Pentagon, printr-un nou program denumit „Secure Space Network”.
Inițiativa prevede proiectarea și instalarea a aproximativ 50 de spații securizate în diferite regiuni ale Statelor Unite. Aceste facilități, cunoscute sub acronimul SCIF — Sensitive Compartmented Information Facilities — sunt destinate procesării, stocării și discutării informațiilor strict clasificate.
Washington vrea să elimine barierele pentru companiile mici
Programul urmărește să faciliteze accesul firmelor capabile la mediile clasificate, considerate de industria de apărare una dintre principalele piedici în colaborarea cu Departamentul Apărării.
James R. Mismash, adjunct al secretarului pentru dezvoltarea bazei industriale și director al Biroului pentru Programe destinate Întreprinderilor Mici, a declarat că noua rețea va permite unui număr mai mare de companii să contribuie la proiecte militare clasificate.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre instituțiile guvernamentale și sprijinul Congresului ar urma să consolideze baza de furnizori ai Pentagonului și să accelereze furnizarea capabilităților necesare forțelor armate.
SCIF-urile, spații proiectate pentru a rezista spionajului
O facilitate SCIF poate fi o zonă, o încăpere, un grup de încăperi, o clădire sau chiar un întreg obiectiv certificat și acreditat în conformitate cu standardele de securitate stabilite de directorul comunității americane de informații.
Aceste spații sunt concepute pentru a permite gestionarea informațiilor sensibile compartimentate și pentru a preveni o serie de amenințări. Printre măsurile de protecție se numără rezistența la pătrunderea forțată, interceptarea comunicațiilor audio și supravegherea electronică.
Costurile ridicate limitează accesul firmelor la contractele clasificate
Pentru multe companii mici care încearcă să obțină contracte militare, accesul la informații clasificate și la spații SCIF reprezintă o provocare majoră. Construirea și acreditarea unor astfel de facilități presupun costuri semnificative, iar unele firme nu dispun de infrastructura necesară sau nu au acces facil la astfel de locații.
Prin „Secure Space Network”, autoritățile americane încearcă să reducă aceste bariere și să lărgească numărul companiilor care pot participa la proiecte ale Pentagonului.
Programul ar putea fi extins rapid în funcție de necesități
Prima etapă a proiectului va crea un model de producție repetabil, care să permită extinderea rețelei pe măsură ce cresc cerințele operaționale.
Planul include și dezvoltarea unei capacități de producție flexibile, capabile să fie intensificată rapid pentru a răspunde unor creșteri bruște ale necesarului de spații de lucru acreditate pentru activități clasificate.
Facilitățile vor fi amplasate în baze militare și centre dedicate industriei
Coordonarea inițiativei va reveni Biroului pentru Dezvoltarea Bazei Industriale, aflat în subordinea structurii pentru achiziții și mentenanță a Departamentului Apărării.
Noile facilități ar putea fi amplasate în baze militare, în locații orientate către industrie — inclusiv centre de tip APEX Accelerators — sau în alte puncte considerate relevante pentru misiunile Pentagonului.
Detaliile publice despre program rămân însă limitate. Nu au fost precizate dimensiunile fiecărei facilități SCIF, bugetul alocat sau calendarul exact pentru implementarea proiectului.
Actualitate
Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice
Un conflict asimetric, o soluție modernă
Sistemele aeriene fără pilot (UAS) au redefinit complet dinamica apărării spațiului aerian, transformând-o într-un joc asimetric și extrem de rapid. Astăzi, dronele accesibile, care pot fi achiziționate cu mai puțin de 1.000 de dolari, reprezintă o amenințare critică pentru infrastructura strategică și obiectivele militare de mare valoare. Metodele tradiționale de apărare, bazate preponderent pe radare punctuale, se dovedesc insuficient de agile pentru a contracara atacurile multiple, rapide și venite din direcții imprevizibile.
Halo_Shield: Arhitectura rezilienței distribuite
Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată arhitectura modulară Halo_Shield, un sistem de combatere a dronelor (C-UAS) conceput să fuzioneze datele de la senzori activi și pasivi într-o imagine operațională unificată. Sistemul funcționează prin „Tile-uri” – componente integrate care conectează senzori tactici și efectori (inclusiv lasere de mare energie, precum sistemul LOCUST) într-un lanț de neutralizare distribuit. Această abordare elimină dependența de un singur punct de detecție, crescând semnificativ rata de succes a apărării.
De la experiment la succes operațional
În cadrul unor exerciții riguroase – T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026 – Halo_Shield a demonstrat capacități de necontestat. Validările din teren au confirmat că sistemul poate fi configurat în câteva minute, oferind o disponibilitate aproape continuă și interoperabilitate avansată. La Grand Forks, Halo_Shield a marcat o premieră prin coordonarea angajărilor cu laser de mare energie, preluând rolul de comandă și control direct și confirmând viabilitatea unui concept de apărare stratificat, gata pentru desfășurări rapide în medii complexe.
Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară
Criza din Mojave
În timpul unor teste recente desfășurate în temperaturile extreme ale deșertului Mojave, terminalele terestre Starlink utilizate de armată au început să cedeze din cauza supraîncălzirii. Fără sprijin tehnic specializat în proximitate, soldații au recurs la o soluție de avarie ingenioasă: răcirea antenelor cu tricouri ude. Această abordare neașteptată a reușit să mențină fluxul de date esențial pentru operațiuni, demonstrând că adaptabilitatea pe câmpul de luptă poate suplini, uneori, lipsa echipamentelor complet ranforsate.
Tehnologia comercială: Avantaje și limite
Incidentul a scos la iveală dilema actuală a achizițiilor militare: echilibrul dintre rapiditatea tehnologiei comerciale și durabilitatea echipamentelor de tip „bespoke”. Dacă soluțiile comerciale, precum Starlink sau sistemele 5G, permit o desfășurare rapidă și costuri reduse cu 50% față de sistemele tradiționale, ele nu sunt întotdeauna proiectate pentru mediile austere.
Viitorul achizițiilor: Pragmatism peste supradimensionare
Lecția desprinsă de armată este clară: nu orice limitare tehnică necesită reproiectarea completă a unui sistem. Oficialii militari susțin acum că, dacă o procedură tactică simplă (precum răcirea improvizată) rezolvă problema fără a afecta misiunea, aceasta este preferabilă investițiilor masive în „supraransforsare”. Această filozofie, aplicată în urma experimentelor recente, ar putea schimba fundamental modul în care armata accelerează adopția tehnologiilor moderne, punând accent pe eficiență și adaptabilitate.
Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte
O numire surpriză
Într-o mișcare rapidă, Adam Telle a fost numit secretar interimar al Armatei, preluând funcția imediat după demisia surprinzătoare a predecesorului său. Telle, care ocupă în prezent funcția de asistent al secretarului Armatei pentru lucrări civile, a fost descris drept un patriot respectat, decizia fiind salutată de liderii din cadrul Comitetului pentru Forțele Armate din Senat.
Leadership în tranziție
Această schimbare vine într-un moment critic pentru forțele terestre, care traversează o perioadă de modernizare accelerată. Instituția se confruntă însă cu un vid de conducere la nivel înalt, atât pe plan civil, cât și militar. În timp ce Telle ocupă temporar fotoliul de secretar, postul de șef al Statului Major rămâne sub semnul incertitudinii după eliminarea generalului Randy George. Deși s-au vehiculat nume pentru acest post, Casa Albă nu a formalizat încă nicio nominalizare, pe fondul unor controverse politice privind credentialele potențialilor candidați. Pentagonul a dat asigurări că se lucrează la finalizarea acestor numiri, însă instabilitatea de la vârful ierarhiei militare rămâne un punct fierbinte în dezbaterea de la Washington.
Actualitate
Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie
Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an
Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.
Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.
Un „pod de producție” pentru a evita blocajele
Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.
Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.
Investiții private de peste 50 de milioane de dolari
Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.
Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.
Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.
Fără semnale clare din partea Marine Corps
Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.
În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.
Marine Corps caută un al doilea furnizor
Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.
Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.
În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.
Un necesar de 12.500 de vehicule
Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.
Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.
AM General invocă dificultăți de tranziție
Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.
În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



