Actualitate
Centrul pentru Resurse Juridice: Cei 3 procurori DNA trebuie excluşi din magistratură de CSM
Flux 24 dezvaluie ca, Inspectia Judiciară (IJ) a anunţat, miercuri, că a declanşat o acţiune disciplinară împotriva procurorilor DNA Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheșelu, acuzaţi de „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13. IJ spune în plus că acțiunile celor trei procurori au dus la înălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Într-un interviu acordat RFI, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, fost membru al CSM, apreciază că cei trei magistrați și-au depășit grav atribuțiile și că IJ ar fi trebuit să îi încadreze la ”rea credință”, fapt care ar fi putut duce la excluderea lor din Magistratură.
Georgiana Iorgulescu declară la RFI că, având în vedere modul în care cei trei procurori au acționat, ”este evident că ei și-au depășit atribuțiile”. Fostul mebru al Consiliului Superior al Magistraturii spune totodată că Inspecția judiciară ar fi trebui să fie mai dură și să încadreze la capitolul ”rea credință” acțiunile celor trei procurori, caz în care aceștia ar fi riscat excluderea din Magistratură.
Este o premieră (n.r. cercetarea unui procuror DNA). De aceea s-a creat Inspecția Judiciară
Georgiana Iorgulescu: Acțiunile disciplinare nu trebuie să ne sperie, să ne înspăimânte. De aceea s-a creat Inspecția Judiciară. Probabil că dumneavoastră ați inițiat această emisiune, dar și alți colegi din presă, tocmai pentru că nu îmi amintesc ca până acum vreun procuror, în special procuror DNA să facă subiectul unei acțiuni disciplinare.
Reporter: Din câte știu, procurorii mai sunt subiectul unor astfel de acțiuni judiciare. Este drept că mai rar de la DNA. Este o premieră?
G.I: Da. Este o premieră, dar asta nu trebuie nici să ne bucure, nici să ne supere. Pe fond, inspecția judiciară spune mai multe lucruri. Atunci când face referire la încălcarea prerogativelor procurorilor, face trimitere la decizia Curții Constituționale, care spune că Parchetul nu are cum să intervină în materie de legiferare. Legiferarea o face o altă putere în stat, Parlamentul sau, în subsidiar, Guvernul, iar controlul îl face Curtea Constituțională. Cu alte cuvinte, Parchetul nu se poate pronunța pe legalitate sau oportunitate. Acestea sunt atributele Curții Constituționale. Și face acolo o demonstrație întreagă cum este cu separația puterilor în stat.
Procurorii DNA și-au depășit atribuțiile. Nu aveau competență să deschidă dosar penal pe OUG 13
Rep: Dacă ne amintim, procurorii au cercetat mai curând procedura de adoptare a ordonanței. Dacă îmi amintesc bine, în referatul DNA se vorbea despre distrugerea unor documente, chiar înainte de aprobarea acelei ordonanțe. Ar mai fi o chestiune aici. Procurorii au acționat în urma unei plângeri. Din câte știu, procedura legală spune că sunt cumva obligați să facă cercetările.
G.I: Nu este așa. Curtea Constituțională explică că atunci când se vorbește de interdicția Ministerului Public în a iniția dosare penale cu privire la adoptarea de legi, se referă la orice ține de adoptarea unei legi, inclusiv partea administrativă. Faptul că cineva rupe o chestie în birou și o reface este o treabă strict administrativă, care poate fi cercetată în câmpul disciplinar al dreptului muncii și al dreptului civil. Trebuie să înțelegem că este foarte trist că noi, după 27 de ani, avem în continuare o apetență postcomunistă pentru dreptul penal. La momentul la care s-a făcut acel denunț la DNA, informațiile cuprinse în acel denunț nu erau în competența DNA. Primul lucru pe care trebuie să îl facă un procuror sau o instanță judecătorească atunci când primește o cerere este să își verifice competența. Prin urmare, nu putea să deschidă dosar penal pe ceva ce nu era competent. Au făcut acest lucru deși nu erau competenți, după care, a doua zi, au chemat persoana respectivă și au mai descoperit o infracțiune care le-a atras competența. Între timp, până să aibă competență, au început să facă adrese către diverse instituții și ministere ca să vadă ce este cu documentele. Dacă nu erau competenți nu puteau să facă aceste adrese. Ca jurist, vă spun că este în afara normelor de procedură.
Rep: Georgiana Iorgulescu, sunteți și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și actual director al Centrului pentru Resurse Juridice. Din ceea ce spuneți dumneavoastră, înțeleg că este justificată această acțiune a Inspecției Judiciare. În baza faptelor pe care le-ați enumerat, credeți că cei trei procurori DNA vor fi găsiți vinovați? Și ce riscă ei?
Aș fi fost mult mai dură și i-aș fi încadrat la rea credință. Trebuie să mergem către statul de drept
G.I: Îmi este greu să mă pronunț. Știu ceea ce li se impută din comunicatul Inspecției Judiciare. Nu am dosarul ca să pot să vă răspund cu subiect și predicat. Încadrarea nu s-a făcut pe rea credință, ci pe gravă neglijență. Eu aș fi fost mult mai dură și aș fi făcut-o pe rea credință pentru că este foarte clar că îți verifici competența. Asta învață orice student la penal în anul doi și în anul patru la procedură penală. Au încadrat-o la gravă neglijență și nu la rea credință. Puțin probabil să fie excluși din magistratură. Nici nu doresc așa ceva. Eu fac un comentariu la rece acum. Sancțiunile disciplinare sunt pe mai multe paliere, de la salariu la mutare în altă parte. Mă îndoiesc că vor fi excluși din magistratură. De secția de procurori a Consiliului depinde. Trebuie să înțelegeți că Inspecția Judiciară exercită acțiunea disciplinară în fața secției de procurori. Secția de procurori decide. Aș fi fost curioasă și aș urmări cu mare atenție ce anume va decide secția de procurori și în special, cum anume va motiva ce va decide secția de procurori.
Rep: Considerați că poate fi un fapt grav modul în care au acționat cei trei procurori în cazul Ordonanței 13?
G.I: Pentru mine este un fapt grav. Ca procuror nu poți să spui că nu cunoști legea.
Rep: Arată ceva despre DNA, despre sistemul judiciar?
G.I: Arată faptul că ne concentrăm de 27 de ani pe dreptul penal, arată că nu ne pasă de drepturile și libertățile civile. Un procuror sau un judecător nu se pot scuza că nu cunosc legea. Prin urmare, haideți să ne îndreptăm, cu pași de melc, spre statul de drept. Statul de drept înseamnă aplicarea legii și cunoașterea Constituției. (Irinel I.).
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
-
Exclusivacum 12 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Exclusivacum 17 oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



