Featured
În Res Gestae Divi Augusti se menționează contextul și motivul ridicării monumentului
Ara Pacis sau Altarul Păcii reprezintă unul dintre cele mai importante monumente din epoca lui Augustus. După întoarcerea triumfală a lui Augustus din campania desfășurată în Gallia și Hispania, Senatul a votat – în anul 13 î.Hr. – realizarea unui altar pentru a comemora pacea stabilită de Augustus în Imperiu. Monumentul păcii a fost ridicat în anul 9 î.Hr.
În Res Gestae Divi Augusti se menționează contextul și motivul ridicării monumentului. La întoarcerea lui Augustus din Spania și Gallia, după operațiuni victorioase, restabilind legea și ordinea, Senatul a votat, în timpul consulatului lui Tiberius Nero și Publius Quintilius, în onoarea întoarcerii împăratului, ca un altar al păcii să fie consacrat în apropiere de Câmpul lui Marte și ca pe acest altar magistrații, preoții și Virginele Vestale să facă un sacrificiu anual.
Primul împărat roman Augustus Octavian Caesar, născut în anul 62 î.Hr. la Roma fiind nepotul lui Caesar, a pus capăt unei perioade de războaie civile stabilind pacea internă. După această perioadă de conflict intern – asasinarea lui Caesar, război civil – Augustus a stabilit Pax Romana. Acest concept exprima o unitate a sistemului de valori politice și cultural-religioase în Imperiu și se referea la: pace, ordine, civilizație, prosperitate, respectul persoanei și proprietății, toate opuse haosului, „barbariei“ și războiului.
Împărații romani au patronat apariția și dezvoltarea ideologiei imperiale. În această ideologie conceptul de Pax Romana a ocupat un loc important. Pacea romană era asociată personalității împăratului și strălucirii Romei Eterne. Astfel împăratul era garantul păcii. Începând cu Augustus, Pax Romana a devenit un subiect favorit al artei oficiale. Augustus favoriza consolidarea imperiului și nu extinderea lui. O dovadă în acest sens este faptul că Augustus a preferat să apară pe monumentele sale ca ,,prinț al păcii” mai mult decât ca erou militar.
După ce a pus capăt conflictului intern, Augustus a introdus o nouă formă de guvernare: principatul sau imperiul, în care puterea era concentrată în mâinile sale. Deși a redat drepturile Senatului, în realitate el deținea puterea. Aparent puterea se împărțea între Senat și principe, care poartă titlul de princeps senatus. Augustus era comandant suprem al armatei, consul și tribun al poporului, pater patriae, precum și pontifex maximus. De asemenea, împăratul deținea și titlul de Augustus, titlu care îi conferea o autoritate deosebită, acesta reprezentându-se ca fiu al zeilor. Astfel Augustus deținea întreaga putere.
Augustus a înălțat edificii publice mărețe. Este bine cunoscut faptul că Suetonius spunea despre Augustus că se lăuda afirmând că a găsit Roma un oraș din cărămidă și a lăsat un oraș din marmură, un oraș imperial.
Principalele teme ale propagandei lui Augustus menite să celebreze Pax Augusta erau restabilirea ordinii politice și capacitatea Romei de a menține pacea. În acest scop a fost ridicat Ara Pacis. Altarul păcii era reprodus și pe monede.
În antichitate, altarul se afla la 300 m sud-est de mausoleu. Monumentul era construit pe un podium de marmură și era înconjurat de o incintă, care avea înălțimea de 3-4 m. Zidul de incintă includea două porți: la vest și la est. În vest se afla o scară de acces pentru sacerdoți. În partea de est, accesul nu se făcea pe scări. Acesta era destinat celor care urmau a fi jertfiți. Ambele fețe ale altarului erau decorate cu sculpturi. În mijlocul monumentului se afla altarul.
Începând cu secolul al XVI –lea au fost găsite părți din monument. Reintegrarea pieselor a fost posibilă abia în 1938.
Altarul păcii are semnificații atât politice cât și religioase. Acesta denotă scopuri propagandistice. Monumentul păcii se afla în relație cu Forul. Forul lui Augustus îl prezenta pe împărat ca un continuator al lui Romulus, al regilor Albei și Romei, dar și al figurilor proeminente din perioada Republicii. În timp ce prin monumentul păcii se sugerează pacea, ordinea, civilizația, prosperitatea din timpul lui Augustus.
Reliefurile cuprindeau motive florale și volute vegetale. Elementele decorative sunt remarcabile. Sunt prezente 50 de specii de plante. Acestea sunt foarte bine realizate, par naturale.
Printre aceste specii de plante apare și Allium sativum a cărei denumire provine, probabil, de la celticul all (fierbinte) cu referire la gustul său. Epitetul specific provine de la prescurtarea cuvântului latin seminativum – ce poate fi cultivat. Allium sativum este o plantă perenă ierboasă al cărei bulb e împărțit în 8-10 segmente înfășurate în tunici aride pentru a forma ,,capul”cepei. Această specie era cunoscută în antichitate pentru proprietățile sale terapeutice și magice. Romanii o considerau o plantă medicinală folositoare pentru toate otrăvurile. Reprezentarea sa pe Altarul Păcii ar putea semnifica faptul că Augustus a instaurat ordinea și civilizația ca leac împotriva haosului, războiului, conflictului – toate acestea văzute ca niște otrăvuri dăunătoare Păcii Romane.
Cyclamen provine de la cuvântul grecesc kyklos (cerc). Aceasta este o plantă perenă ierboasă. Pliniu o citează ca un fel de amuletă plantată în grădini cu rol împăciuitor, cu rolul de a proteja casele de mușcături de șerpi. Din nou apare ideea că Augustus a pus capăt dezordinii, conflictului și a adus pacea.
Crocus sativus – în greacă krokos (filament) – este o plantă bulboasă fără tulpină. Semnificația prezenței sale pe Altarul Păcii e vastă, cea mai posibilă fiind speranța în prosperitate și sănătate.
O altă plantă reprezentată pe monumentul păcii este Alcea. Denumirea sa provine de la cuvântul latin alkaia. De la acest cuvânt derivă alceome denumire ce se referă la proprietățile medicinale ale plantei.
Alte plante reprezentate sunt: alchemilla, bryonia, centaurea.
Monumentul păcii cuprinde reprezentări ale naturii ce arată afinități neașteptate între formele de animal și plantă. Cu toate acestea, reprezentările sugerează convergențe ce se potrivesc perfect în știința și filosofia antică.
Bogăția elementelor vegetale alese și dispunerea lor precisă scot în evidență faptul că elementele nu joacă doar un rol ornamental ci că, în același timp, sunt instrumentele unei intenții simbolico-alegorice legată de un manifest politic al Imperiului în devenire. Augustus se adresează supușilor prin intermediul naturii. Prin reprezentarea plantelor și dispunerea lor precisă se sugerează citirea mesajului lui Augustus: a unei noi prosperități într-un proces de renaștere. Acestă prosperitate e posibilă datorită păcii.
Trecutul și prezentul se împletesc în mod original. Scene precum sacrificiul lui Enea se referă la originile Romei. Asemenea poemului Eneida lui Vergiliu, ce prezintă întâmplările din călătoria prințului Enea, imaginea consacră originea ilustră a poporului roman.
Pe Altarul Păcii apar și reprezentări abstracte. De asemenea, apar forme de animale, de păsări. Cele patru extremități ale altarului sunt decorate de grifoni.
Figurile alegorice sunt și ele prezente. Este reliefată Pacea sau Tellus Mater ori Roma. Aceasta este reprezentată așezată pe o stâncă având la picioare un curs de apă, care irigă o câmpie unde stau culcați o vacă și o oaie (la picioarele personajului principal). Doi copii îi oferă mâncare. În partea stângă și în dreapta apar două figuri mitologice: pământul și marea. Scena este un simbol al fertilității și al bogăției epocii lui Augustus.
În scena procesiunii defilează familia imperială, senatorii și alți demnitari, precum și preoți. În această scenă apare reprezentat Augustus însuși, care merge în fruntea unui alai urmat de patru flamines. Augustus e în veșmintele de Princeps. Acesta apare în același plan cu ceilalți demnitari, nu este izolat.
De asemenea este reprezentat și Agrippa în veșmânt de sacrificator. De toga lui se agață un copil, probabil unul dintre fiii lui Agrippa și ai Iuliei. Sunt reprezentați și fiica lui Augustus, Tiberiu și Drusus.
Istoricii nu sunt foarte siguri despre ce eveniment este vorba. O variantă e aceea că scena reprezintă procesiunea ce a avut loc în 4 iulie anul 13 î.Hr.
Stilul de prezentare al scenei pare inspirat de prototipuri grecești. Reprezentarea de pe altarul roman este, totuși, diferită de scenele ce decorau altarele comemorative ale grecilor. E interesant de făcut o comparație între cele două tipuri: scenele de pe altarele comemorative ale grecilor figurile nu par să reprezinte pe cineva, în schimb scena cu procesiunea de pe Altarul Păcii cuprinde personaje ce nu pot fi identificate sigur, un lucru este clar: aceste figuri reprezintă individualități, apar figuri deosebite, particulare.
O altă specificitate a acestei scene sunt copiii. Evenimentul care este prezentat e o procesiune, deci un eveniment formal, la care totuși participă copiii. Ei reprezintă continuitatea familiei imperiale. Aceștia fac ceea ce sunt obișnuiți ei să facă: nu sunt întotdeauna atenți. Par mai îngrijorați să nu se piardă decât de evenimentul la care iau parte. În privința acesui aspect există, de asemenea, mai multe interpretări. Una dintre acestea e aceea că Augustus, îngrijorat de scăderea numărului nașterilor, încuraja căsătoria și nașterea.
Ara Pacis este, așadar, un monument al propagandei lui Augustus menit să sublinieze măreția, abundența, bogăția imperiului în fruntea căruia se afla acesta, dar și ordinea politică și capacitatea Romei de a menține pacea. Prosperitatea e posibilă numai datorită păcii.
(Tudora Niculae)
BIBLIOGRAFIE:
- Caneva, Giulia, Il codice botanico di Augusto. Roma – Ara Pacis, parlare al popolo attraverso le immagini della natura, Editura Gandemi, Roma, 2010.
- Cizek, Eugen, Istoria Romei, Editura Paideia, București, 2002.
- Hollingsworth, Mary, Arta în istoria umanității, Editura Rao, București, 2004.
- Janson, H., W., A History of Art, Editura Prentice Hall, New Jersey, 1991.
- http://smarthistory.khanacademy.org/ara-pacis.html (accesat 21.12.2012).
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Pax_Romana (accesat 10.01.2013).
Primarul Simona David a anunțat încheierea lucrărilor la ansamblul dedicat domnitorului, amenajat într-un punct de reper pentru localitate.
Edilul a anunțat finalizarea proiectului
Lucrările la monumentul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza, amplasat la intrarea în comuna Florești, au fost finalizate, a anunțat primarul Simona David. Într-un mesaj adresat comunității, edilul a transmis: „Dragii mei, s-au finalizat lucrările la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza!”.
Anunțul marchează încheierea intervențiilor de amenajare urmărite de administrația locală în ultimele etape ale proiectului.
Lucrările au inclus împrejmuirea și montarea catargului
Înainte de finalizare, echipele au montat gardul, au realizat lucrări de sudură și au turnat fundația de beton pentru catargul destinat drapelului României. Aceste elemente completează amenajarea monumentului și contribuie la conturarea unui spațiu vizibil și reprezentativ la intrarea în comună.
Simona David a urmărit proiectul pe teren
Pe parcursul lucrărilor, primarul Simona David s-a deplasat la șantier pentru a verifica stadiul intervențiilor și evoluția proiectului. Implicarea edilului a fost prezentată de administrația locală drept parte a monitorizării directe a amenajării până la încheierea acesteia.
Un omagiu adus unei personalități istorice
Monumentul îl evocă pe Alexandru Ioan Cuza, personalitate esențială a istoriei României, și va marca intrarea în Florești. Odată cu finalizarea amenajării, ansamblul devine un nou punct de reper pentru comunitate și un omagiu adus domnitorului.
Programul, derulat împreună cu CS alPHa Prahova, se adresează copiilor cu vârste între 6 și 14 ani și va include cinci discipline.
Cinci sporturi, acces gratuit
Copiii din Prahova vor putea participa, începând din noiembrie, la cursuri gratuite de inițiere în karate, judo, atletism, tenis de masă și șah. Programul este destinat celor cu vârste între 6 și 14 ani și va fi organizat de Consiliul Județean Prahova, în colaborare cu CS alPHa Prahova.
Detaliile despre program și înscrieri urmează să fie anunțate în perioada următoare.
Accent pe participare și descoperirea pasiunilor
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, spune că inițiativa urmărește să le ofere copiilor ocazia de a încerca sporturi diferite, de a-și căpăta încredere și de a-și descoperi eventuale aptitudini.
„Nu căutăm campioni de la prima întâlnire. Vrem să le oferim copiilor șansa de a descoperi cât de departe pot ajunge”, a transmis acesta, îndemnând părinții să-i încurajeze să participe.
Sportul, o investiție în viitor
Potrivit lui Nanu, accesul la sport de la vârste fragede poate contribui la dezvoltarea copiilor și la formarea unor deprinderi valoroase. Inițiativa pornește de la ideea că primul pas nu trebuie să ducă neapărat spre performanță, ci să le ofere copiilor posibilitatea de a găsi o activitate care li se potrivește.
Exclusiv
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard
Când plouă cu iodură, dar nu și cu lege
De aproximativ 20 de ani, pe teritoriul României se practică un sport național foarte special: se trag rachete cu iodură de argint în atmosferă, iar instituțiile trag de timp.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost prezentat ca „instrument strategic de protecție a economiei naționale”. În fapt, pe teren, fermierii din Prahova constată „seceta tehnologică”, iar pe hârtie apar rapoarte pseudo-științifice, cu 51% conținut plagiat din conspirații despre HAARP și „arme climatice”.
Între cerul brăzdat de rachete și câmpul crăpat de sete, o singură constantă:
vidul legislativ, vidul de monitorizare și plinul de complicitate instituțională.
Noile documente – notificările oficiale ale fermierilor din Prahova, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu și scrisoarea CSAT transmisă prin Forumul APPR – vin să confirme negru pe alb ceea ce Incisiv de Prahova și fermierii spun de ani de zile: sistemul funcționează (sau a funcționat) ca o improvizație gigantică, în afara regulilor elementare de protecție a mediului și bun-simț administrativ.
Adrian Mocanu vs. Statul iodurat: fermierii întreabă, instituțiile dau din umeri
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, prin președintele Adrian Mocanu, trimite către Ministerul Mediului o NOTIFICARE OFICIALĂ cu titlu cât se poate de sobru și devastator:
„SOLICITARE DE POZIȚIE INSTITUȚIONALĂ ȘI ASUMARE A RĂSPUNDERII LEGALE privind introducerea deliberată și repetată a iodurii de argint (AgI) în atmosferă pe teritoriul României, în cadrul activităților de intervenție activă în atmosferă.”
În notificare, Mocanu reamintește un fapt simplu, dar care pare science-fiction pentru administrația românească:
- De cca 20 de ani, se desfășoară activități sistematice de dispersie atmosferică a iodurii de argint, o substanță clasificată periculoasă în reglementările europene.
- Activitatea:
- este intenționată și repetitivă;
- implică anual un număr semnificativ de rachete;
- conduce inevitabil la depunerea substanței în sol, ape de suprafață, ape subterane și ecosisteme.
Și acum urmează lista de rușine, formulată impecabil juridic:
- Nu există, în spațiul public:
- studii de impact asupra mediului;
- modelări oficiale de dispersie atmosferică;
- delimitarea ariei reale de depunere;
- evaluări cumulative pe termen lung;
- monitorizări sistematice ale concentrației de argint în mediu.
Cu alte cuvinte: tragem rachete în atmosferă de 20 de ani, dar să nu ne încurcăm de amănunte mărunte precum:
„Unde ajunge chimicala?”, „Ce concentrații sunt în sol și apă?”, „Dăunează?”
Statul Român: „Nu știm, dar ne bazăm pe studii… care nu sunt la noi.”
Principiul precauției, varianta românească: „merge și-așa, fără studii”
În secțiunea „Obligații legale incidente”, fermierii fac un mic curs de drept european pentru autoritățile care par să fi chiulit:
- Autoritățile publice au obligația:
- să aplice principiul precauției (art. 191 TFUE);
- să prevină producerea unor prejudicii de mediu;
- să evalueze impactul activităților susceptibile de a afecta mediul;
- să sesizeze organele de urmărire penală când există indicii privind posibile încălcări ale legii.
Și avertismentul tăios:
„În lipsa unei evaluări reale a impactului, continuarea sau tolerarea unei astfel de activități poate atrage răspundere administrativă, civilă și penală.”
Traducere:
Dacă trageți cu rachete chimice în atmosferă fără studii, nu sunteți „strategi ai vremii”, sunteți candidați la dosar penal.
Întrebările-cheie: „unde-s studiile, unde-s autorizațiile, cine răspunde?”
Notificarea lui Adrian Mocanu intră apoi la baionetă, cu o listă de întrebări explicite, imposibil de ocolit:
- Există studii de impact și modelări oficiale care să determine:
- aria reală de depunere a iodurii de argint;
- concentrațiile estimate în sol și apă;
- depășirea sau nu a zonelor declarate?
Dacă da – să fie comunicate, cu documente, autori, date și autoritatea care le-a avizat.
Dacă nu – pe ce bază legală s-a considerat activitatea compatibilă cu legislația de mediu? - A fost evaluat impactul cumulativ al introducerii repetate a iodurii de argint în aceleași zone geografice, pe 20 de ani?
- Există monitorizări oficiale privind:
- concentrația de argint în sol;
- concentrația în apele de suprafață și subterane;
- impactul asupra faunei acvatice și polenizatorilor?
- În lipsa acestor monitorizări:
- „Explicați în ce temei a fost apreciat că nu există risc.”
- Fermierii cer autorității să spună clar dacă, în opinia ei, desfășurarea unei activități de introducere deliberată de substanță chimică în mediu, fără evaluare completă și fără monitorizare cumulativă, poate constitui:
- faptă contravențională;
- faptă penală;
- încălcare a legislației de mediu.
- Se cere explicit:
- dacă, în urma verificărilor, vor fi sesizate organele de cercetare penală;
- care va fi temeiul legal.
- Se întreabă dacă:
- în statele UE se mai desfășoară sisteme naționale de lansare de rachete cu iodură de argint;
- aceste state au evaluări de impact cumulativ.
- Se solicită temeiul juridic exact:
- Ce act normativ concret, cu articol, permite utilizarea și dispersia deliberată a iodurii de argint în atmosferă pe teritoriul României?
- Există autorizație specifică emisă de autoritatea competentă în domeniul substanțelor chimice și protecției mediului?
- Întrebări precise despre compatibilitatea cu:
- Regulamentul REACH;
- legislația privind substanțele periculoase;
- protecția apelor;
- biodiversitatea și prevenirea poluării.
- Întrebări despre firmele private implicate:
- Care e baza legală pentru ca societăți private concesionate de Autoritatea antigrindină să utilizeze iodură de argint în atmosferă?
- Au autorizații de mediu pentru utilizarea și dispersia substanței?
- Au autorizații pentru manipularea unor substanțe periculoase?
- Există avize de la autorități competente privind gestionarea riscurilor chimice?
- Se întreabă dacă:
- utilizarea iodurii de argint în atmosferă a fost supusă evaluării de impact asupra mediului (EIM);
- există procedură de consultare publică.
Și finalul, ca un pumn pe masă:
„Vă solicit să vă asumați o poziție instituțională explicită cu privire la legalitatea acestei practici.”
Răspunsul Gărzii Naționale de Mediu: „Noi nu știm, dar sigur toți ceilalți o fac”
Răspunsul oficial al Gărzii Naționale de Mediu (G.N.M.), prin Comisarul General Andrei Rudolf Corlan, confirmă, involuntar, tot ce acuză fermierii:
- GNM recunoaște că nu deține un inventar al operatorilor care desfășoară activități de combatere a grindinei.
- GNM mai recunoaște că nu a efectuat controale la acești operatori.
- Se spune că autorizarea activităților cu impact asupra mediului este reglementată prin Ordinul MMDD nr. 1798/2007, iar Direcțiile Județene de Mediu decid dacă sunt necesare studii de impact și monitorizare.
- Apoi vine perla:
„Din informațiile noastre, toate statele membre UE folosesc iodură de argint, metodele de aplicare fiind diferite. Nu sunt restricții de utilizare a iodurii de argint, compusul chimic anorganic fiind insolubil în apă.”
Cu alte cuvinte:
- Nu avem inventar.
- Nu avem controale.
- Nu știm ce se întâmplă în sol și în apă.
- Dar știm, aproape mistic, că „toată Europa” face la fel și că nu sunt probleme.
În paralel, alte documente arată că majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest (Germania, Franța, Austria, Elveția, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au renunțat la sistemele de rachete antigrindină, invocând eficiență scăzută, riscuri de mediu și alternative disponibile.
Deci:
- Garda de Mediu: „Toți folosesc, e ok.”
- Realitatea europeană: „Cei mai mulți au renunțat.”
Asta nu mai e doar opacitate, e dezinformare oficială în toată regula – servită cu antet, ștampilă și semnătură.
CSAT și Forumul APPR: sistem „strategic”, cadru normativ expirat, bani îngropați
Forumul APPR (Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România) primește un răspuns de la Administrația Prezidențială / CSAT (Petiția nr. 12129, DSN1/993/2025), în care se confirmă mai multe elemente-cheie:
- SNACP este prezentat ca:
- „instrument strategic de protecție a economiei naționale, în special a sectorului agricol”;
- destinat „diminuării pierderilor cauzate de fenomene meteorologice extreme”.
- Funcționarea SNACP este reglementată printr-o Hotărâre de Guvern emisă o dată la 15 ani.
- Ultimul cadru normativ a expirat în decembrie 2024.
- Consecința:
„ceea ce a condus, de drept, la suspendarea sistemului.”
Deci:
- ani de zile, sistemul a funcționat pe un cadru normativ vechi;
- eficiența nu este certificată de Administrația Națională de Meteorologie (care furnizează doar date brute);
- DNA a deschis dosar penal nr. 65/2/P/2026 pe componenta financiară;
- iar în final, cadrul legal a expirat, lăsând în aer nu doar iodura de argint, ci și întreaga construcție juridică.
În același răspuns, CSAT admite că:
- Majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest au renunțat la sistemele de rachete antigrindină.
- Fermierilor li se recomandă, în esență, să se orienteze spre:
- polițe de asigurare împotriva riscurilor climatice;
- scheme de sprijin pentru primele de asigurare aprobate la nivel european.
Traducere:
„Noi am tras cu rachete 20 ani pe bani publici, fără să știm clar dacă funcționează sau ce lasă în urmă în sol și apă. Acum a expirat hotărârea de guvern, sistemul e suspendat, luați-vă asigurare și mai vedem.”
Pseudo-știința, plagiatul și „raportul Frankenstein”
În investigațiile publicate de ziarul nostru de investigatii „Incisiv de Prahova”, apare un alt capitol grotesc:
- Argumentația științifică a SNACP se bazează pe un „raport” care:
- conține 51% conținut plagiat;
- este preluat din surse conspiraționiste (HAARP, „arme climatice”, teorii dubioase);
- nu se sprijină pe studii independente serioase, peer-reviewed, realizate pe teren în România.
Cu alte cuvinte, în loc de:
- rapoarte de impact chimic;
- măsurători de sol, apă și biodiversitate;
- modele de dispersie atmosferică validate,
avem un colaj de copy-paste din pseudo-știință, ridicat la rang de fundament pentru o intervenție tehnologică masivă asupra mediului.
Dacă n-ar fi tragic, ar fi doar o glumă proastă. Așa, e politică publică pe bani grei.
Banii: milioane pe hârtie, secetă pe câmp
Investigatia nu poate ocoli componenta financiară:
- „Suprafața protejată” raportată: 2,3 milioane ha.
- Realitatea din teren: fermieri disperați, culturi calamitate, „secetă tehnologică”.
- Monitorizarea eficienței și a impactului a fost concesionată unor ONG-uri:
- fără angajați;
- fără capacitate profesională reală;
- care funcționează, practic, ca interfețe de sifonare a banului public.
DNA confirmă deschiderea dosarului penal 65/2/P/2026, vizând partea financiară a SNACP.
Și aici apare combinația mortală:
- vid legislativ + pseudo-știință + instituții-paravan + ONG-uri-fantomă + bani publici
= rețeta perfectă pentru ceea ce fermierii numesc, fără menajamente, „cardașie” între operatorii sistemului și autorități.
APM Prahova, Garda de Mediu Prahova și „statul-paravan”
Investigațiile jurnalistice și memoriile fermierilor mai scot în evidență:
- În Prahova, sistemul funcționează invocând:
- un acord de mediu expirat din 2005.
- APM Prahova și Garda de Mediu Prahova:
- recunosc că nu dețin autorizații de mediu actualizate;
- recunosc că nu monitorizează dispersia iodurii de argint în sol și apă;
- recunosc că nu există studii de impact reale.
În loc să fie gardienii legii de mediu, aceste instituții:
- ignoră sesizările fermierilor;
- refuză controale de fond asupra poluării chimice;
- devin, practic, paravan administrativ pentru operatorii sistemului.
În limbaj administrativ: „lipsă de competență materială, lipsă de atribuții, lipsă de temei”.
În limbaj juridic: „Statul Român, specializat în spălat pe mâini cu iodură de argint.”
„Seceta tehnologică”: când rachetele nu aduc ploaia, ci praf și faliment
Asociația fermierilor din Prahova vorbește despre:
- „secetă tehnologică” – fenomenul prin care, după intervențiile cu rachete:
- ploile ocolesc anumite zone;
- culturile sunt afectate în mod repetat;
- riscurile de faliment cresc.
Memoriile nr. 67/68/03.04.2026, adresele către Garda Națională de Mediu și către Ministerul Mediului, precum și răspunsurile primite, alcătuiesc un dosar complet al indiferenței instituționale:
- Fermierii cer:
- studii;
- monitorizare;
- transparență;
- asumarea răspunderii.
- Statul răspunde:
- cu generalități;
- cu „toată UE face la fel” (fals);
- cu pase la alte instituții („noi doar coordonăm, întrebați pe celălalt”).
Între timp, câmpul nu se irigă cu răspunsuri evazive, iar iodura nu se dizolvă în „nu e de competența noastră.
Concluzie: „Republica iodurată” între DNA, CSAT și plug
Din documentația strânsă (notificarea oficială a fermierilor prahoveni, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu, scrisoarea CSAT către Forumul APPR, confirmarea dosarului DNA) investigațiile „Incisiv de Prahova” conturează următoarea imagine de ansamblu:
- Sistemul antigrindină a funcționat ani de zile:
- cu acorduri de mediu expirate;
- fără studii reale de impact;
- fără monitorizare a iodurii de argint în sol și apă;
- pe pseudo-rapoarte științifice plagiate.
- Autoritățile de mediu:
- nu au inventar al operatorilor;
- nu au efectuat controale;
- nu pot arăta nicio evaluare cumulativă pe 20 de ani;
- recită, în schimb, mantra „toate statele UE folosesc iodură de argint”.
- Nivelul strategic (CSAT, Guvern, MADR):
- recunoaște că a expirat cadrul normativ în decembrie 2024;
- admite că sistemul este suspendat de drept;
- pasează responsabilitatea la Ministerul Agriculturii și Guvern;
- împinge fermierii spre asigurări, nu spre soluții.
- Componenta financiară:
- „suprafață protejată” de 2,3 milioane ha, pe hârtie;
- ONG-uri fără angajați plătite să „monitorizeze”;
- un dosar DNA deschis pe finanțarea sistemului.
- Fermierii:
- cu pământul crăpat de „seceta tehnologică”;
- cu notificări juridice beton;
- cu dovezi ale „cardașiei” instituționale.
Într-o lume normală, toate aceste piese ar duce la:
- stoparea imediată a oricărei intervenții cu iodură de argint;
- declanșarea unor evaluări independente, serioase;
- asumarea răspunderii politice și administrative;
- despăgubirea fermierilor afectați.
În România, deocamdată, avem:
- rachete trase în cer,
- iodură depusă în tăcere,
- un sistem suspendat „de drept”,
- un dosar DNA în lucru,
- și un stat care se preface că totul este sub control, deși documentele proprii îl contrazic.
Epilog:
Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”
Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
-
Exclusivacum 3 zile
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 19 ore
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zile
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi