Actualitate

Bugetul estimat pentru fondurile aferente pensiilor speciale, pentru 2018, este de 9 miliarde de lei

Publicat

acum 9 ani

august 10, 2017

Incisiv

Pensiile speciale cuprind pensiile militare şi pensiile de serviciu
* Suma aferentă pensiilor militare se ridică la 6,5 miliarde de lei, pentru 2017
* Pensiile de serviciu ajung la suma de 680,4 milioane de lei
* MAI: „De la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie”
* MapN: „De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare”
* Analiştii economici: „Sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz”
Bugetul estimat pentru anul în curs, destinat fondurilor aferente pensiilor speciale, este de 7,2 miliarde de lei, iar totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale este de 56,8 miliarde de lei, potrivit datelor existente, ceea ce înseamnă că pensiile speciale reprezintă 13% din fondul de pensii, potrivit unui document obţinut de ziarul BURSA.
Bugetul estimat pentru anul 2018, pentru pensiile speciale, se ridică la 9 miliarde de lei.
Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale, pentru anul 2018, este de 1,8 miliarde de lei, în timp ce, pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 188,4 milioane de lei.
Pensiile speciale cuprind pensiile militare (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii) şi pensiile de serviciu (care ţin de Ministerul Muncii, Camera Deputaţilor şi Senatul României).
* Pensiile militare – 6,5 miliarde de lei, din totalul aferent pensiilor speciale
Pentru plata pensiilor militare, anul acesta, bugetul estimat ajunge la 6,5 miliarde de lei, iar cel estimat pentru anul următor se ridică la 8,1 miliarde de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 1,6 miliarde de lei, iar necesarul suplimentar pentru 2018, actualizat cu inflaţia conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, este de 163,4 milioane de lei.
Din acest total, Ministerul Afacerilor Interne are un buget estimat pentru anul 2017 de 4,2 miliarde de lei şi unul de 5,2 miliarde de lei, pentru 2018.
Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 1 miliard de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, pentru anul 2018 este de 105,3 milioane de lei.
Ca răspuns la solicitările Ziarului BURSA privind situaţia pensiilor de serviciu, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ne-a transmis: „La nivelul MAI, vă informăm că numărul total de titulari ai pensiilor de serviciu aflaţi în plată, la nivelul Casei de Pensii sectoriale a MAI, este de 62.744 (pensionari titulari din MAI şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – ANP) la care se adaugă 14.831 pensii de urmaşi.
Bugetul pe primele şase luni pentru calculul pensiei este de circa 1.590.000.000 lei şi reprezintă 14,6% din bugetul MAI pe 2017.
Plăţile efectuate de Casa de Pensii a MAI pentru contribuţii, drepturi de pensie şi indemnizaţii sunt finanţate din bugetul de stat.
Casa de pensii a MAI plăteşte pensii titularilor, urmaşilor şi pensionarilor din sistemul de penitenciare (ANP), astfel:
– titulari din MAI – 56.946;
– titulari din ANP – 5.798;
– pensii de urmaşi – 14.831;
– Total pensii – 77.575.
Vă precizăm că de la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie, iar situaţia solicitărilor de pensionare este în dinamică, astfel că o cifră oferită la acest moment nu ar fi foarte relevantă.
«Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat» stipulează modul de calcul al pensiilor din competenţa Casei de Pensii a MAI”.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) are un buget de 1,8 miliarde de lei estimat pentru 2017, şi unul de 2,3 miliarde de lei, estimat pentru 2018, mai arată informaţiile existente.
Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 465,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, pentru anul care vine, este de 46,5 milioane de lei.
Ministerul Apărării Naţionale a răspuns, de asemenea, uneia dintre solicitările Ziarului BURSA, după cum urmează: „În evidenţa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se găsesc 78.932 beneficiari de drepturi de pensii şi alte drepturi sociale, din care 78.803 de persoane care beneficiază de pensii militare de stat şi 129 de persoane beneficiare de alte drepturi de asigurări sociale (fără pensii). Nivelul minim al pensiilor aflate în plată este de 379 lei, iar cel maxim este de 33.393 lei (fost magistrat militar).
Pensia medie (luna iulie) este de 3.372 lei.
Pensia medie, pe tipuri de pensie, se prezintă astfel:
– pensii cu limită de vârstă: 62.321 de beneficiari, cu o pensie medie de 3.747 lei;
– pensii pe caz de invaliditate: 848 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.448 lei;
– pensii de urmaş: 15.224 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.939 lei;
– pensie anticipată parţială: 410 beneficiari, cu o pensie medie de 3.581 lei;
– TOTAL: 78.803 beneficiari”.
Pensiile a căror valoare este de sub 3.200 de lei reprezintă aproximativ 60 la sută din total, ne-a mai transmis MapN, potrivit căruia sumele alocate lunar de la bugetul de stat pentru plata pensiilor militare de stat se ridică la aproximativ 270 milioane lei.
În răspunsul primit de la MapN se mai menţionează: „De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare, din care 998 au îndeplinit condiţiile de pensionare, 290 reprezintă treceri în rezervă prin demisie, transfer, decese. De la 1 iulie 2017 până în prezent au trecut în rezervă 155 din 998 cadre militare ce au îndeplinit condiţiile”.
Conform informaţiilor existente, anul acesta, Serviciul Român de Informaţii are, pentru plata pensiilor de serviciu, un buget estimat de 461,4 milioane de lei, iar în 2018, bugetul estimat ajunge la 576,8 milioane de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 115,4 milioane de lei, iar pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 11,5 milioane de lei.
Precizăm că, până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns la solicitările trimise Casei de Pensii Sectoriale a Serviciului Român de Informaţii.
* Pensiile de serviciu – 680,4 milioane de lei, din totalul de 7,2 miliarde de lei aferent pensiilor speciale
Pensiile de serviciu au, în 2017, un buget estimat aferent de 680,4 milioane de lei, cu un necesar suplimentar, pentru anul viitor, conform legislaţiei actuale de 185,5 milioane de lei.
Pentru 2018, bugetul estimat se ridică la 865,9 milioane de lei, necesarul suplimentar, pentru 2018 actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, fiind de 25 de milioane de lei.
Pensiile de serviciu din cadrul Camerei Deputaţilor au anul acesta un buget estimat în valoare de 22,1 milioane de lei şi unul de 38,5 milioane de lei pentru 2018.
Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale pentru 2018 este de 16,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar, pentru anul următor actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă este de 6,2 milioane de lei.
În ceea ce priveşte Senatul României, bugetul estimat pentru anul acesta este de 10,1 milioane de lei, iar bugetul estimat pentru anul viitor este de 17,1 milioane de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul următor, conform legislaţiei actuale este de 7 milioane de lei, în timp ce, pentru 2018, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 2,6 milioane de lei.
Conform datelor existente, pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, ale personnalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, precum şi cele ale procurorilor şi judecătorilor sau ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, şi cele ale beneficiarilor Curţii de Conturi, au pentru anul în curs un buget estimat de 648,2 milioane de lei şi un necesar suplimentar pentru 2018, conform legislaţiei actuale, de 162,1 milioane de lei. Bugetul estimat pentru 2018, pentru plata acestor pensii, se ridică la 810,3 milioane de euro, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, ajunge la 16,2 milioane de lei.
Conform datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Casa Naţională de Pensii Publice, în decembrie 2016, pensiile de serviciu erau în număr de 8.305 şi au costat statul, anul trecut, 691.675.762 lei, din care cota suportată din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), a fost de 139.651.198 lei, iar cota suportată din bugetul de stat (BS) s-a ridicat la 552.024.564 lei.
La nivelul anului 2016 a existat un deficit de 15,7 miliarde de lei, aferent bugetului de asigurări sociale de stat, potrivit datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, iar subvenţia de la bugetul de stat a fost exact de aceeaşi sumă.
Potrivit Ministerului Muncii, la nivelul lunii iunie 2017 (ultima lună cu date centralizate), în sistemul public de pensii existau 5.050.049 pensionari pentru care a fost achitată suma de 4.740.812.895 lei, adică aproximativ 1 miliard de euro (în temeiul Legii nr.263/2010).
Tot la nivelul lunii iunie 2017, existau în plată 8.615 de beneficiari care aveau pensii de serviciu, dintre care:
– Corpul diplomatic şi consular al României: 835 de beneficiari, 1.625.745 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.881.579 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– funcţionari publici parlamentari: 691 de beneficiari, 1.195.032 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 1.176.538 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România: 1.440 de beneficiari, 3.965.358 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 11.677.247 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– procurori şi judecători: 3.354 de beneficiari, 3.646.419 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 32.540.910 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor: 1.725 de beneficiari, 2.504.954 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 3.765.063 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curţii de Conturi: 570 de beneficiari, 1.604.134 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.689.345 lei – cotă suportată din Bugetul de stat.
„Reamintim că plata pensiilor de serviciu se realizează atât din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), cât şi din Bugetul de Stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă din sistemul public de pensii (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferenţa dintre pensia de serviciu şi pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de Stat”, se mai menţionează în răspunsul primit de către redacţia Ziarului BURSA de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.
Răspunsul primit de la Ministerul Muncii mai arată: „Începând cu 01.01.2016 a intrat în vigoare LEGEA nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat care este aplicată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, de cea a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de aceea a Serviciului Român de Informaţii. (…) În ceea ce priveşte pensiile speciale ale parlamentarilor, acestea sunt plătite din bugetul Parlamentului”.
Totodată, mai menţionăm că, potrivit Ministerului Muncii, informaţiile furnizate, zilele trecute, redacţiei noastre, sunt cele care sunt gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
De asemenea, conform datelor existente, în 2017, bugetul estimat pentru totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale se ridică la 56,8 miliarde de lei, în timp ce bugetul estimat pentru anul viitor este de 62,6 miliarde de lei, necesarul suplimentar anul viitor, conform legislaţiei actuale fiind de 5,7 miliarde de lei.
* Ministrul Finanţelor: „Anul acesta, deficitul la Fondul de Pensii este de de 14,1 miliarde de lei”
Anul acesta, deficitul la Fondul de pensii se ridică la suma de 14,1 miliarde de lei, şi ar ajunge la 17,2 miliarde lei, anul viitor, dacă nu se indexează pensiile cu inflaţia, a declarat, recent, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, într-o emisiune televizată.
Domnia sa a afirmat: „În 2016 deficitul pe fondul de pensii a fost de 15,6 miliarde lei. În afara banilor care se cotizau la Fondul de pensii, mai veneau de la buget, în plus, 15,6 miliarde lei. În 2017, suma este de 14,1 miliarde lei. În 2018 ca estimare se ajungea la 17,2 miliarde, din cauza majorărilor salariale, care determinau, automat, şi o creştere a pensiei. Nemaifiind contributivitate, trebuiau să vină bani de la buget, suplimentar, pe fondul de echilibrare. Practic, în permanenţă, ceilalţi români prin impozite şi taxe trebuiau să contribuie la aceste pensii”.
* Ministrul Apărării: „Unii dintre cei care s-au pensionat s-au grăbit”
Ministrul Apărării Naţionale Adrian Ţuţuianu a afirmat, recent, potrivit Agerpres, că pensiile militare nu vor scădea şi nici vârsta de pensionare nu se va modifica.
Domnia sa a declarat: „Vreau să fac nişte lămuriri. În primul rând, nu vor scădea pensiile. În al doilea rând, vârsta de pensionare nu se modifică. De asemenea, vreau să precizez că ordonanţa care va fi prezentată astăzi în şedinţa de Guvern este realizată de Ministerul Muncii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne. (…) Suntem în situaţia în care unele pensii sunt mai mari decât salariile. La un moment dat, bugetul ţării nu va putea suporta o astfel de aşezare, prin urmare încercăm să evităm acest lucru”.
Domnul Adrian Ţuţuianu a mai precizat că MApN este pregătit pentru „reaşezarea sistemului organizaţional” în cazul în care acesta ar fi afectat de „potenţiale ieşiri din sistem”, menţionând însă că, odată ce Legea salarizării unitare îşi va produce efectele, salariile în sistemul de apărare vor creşte, prin urmare nu vor exista plecări din sistem.
Potrivit News.ro, ministrul Apărării nu vede motive pentru care plecările din sistem ar trebui să continue, precizând că unii dintre cei care s-au pensionat „s-au grăbit” fără să facă o analiză pe termen lung.
* Specialiştii şi analiştii economici susţin că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, fiind nejustificat şi inechitabil
Domnul Aurelian Dochia, analist economic, ne declara zilele trecute că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, făcut cu legea în mână.
Totodată, atât domnia sa, cât şi domnii Florin Cîţu şi Cristian Pârvan sunt de părere că acest sistem este unul nejustificat, inechitabil şi defavorizant, care produce dezechilibre la nivel general.
Domnul Florin Cîţu, senator PNL şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Buget şi Finanţe, susţine că deficitul la bugetul de stat este uriaş şi că actuala conducere „aruncă ţara în aer”, fiind total iresponsabilă.
De asemenea, domnul Cristian Pârvan susţine că acest sistem (n.r. al pensiilor speciale) nu ar trebui să existe şi că „s-a ajuns la nişte sume care nu au nicio legătură cu România”, iar toate aceste distorsiuni trebuie neapărat corectate.

(RAMONA RADU – Ziarul BURSA)

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:

incisiv.national@gmail.com

.....

Articole pe aceiasi tema:

Urmatorul

Fostul director FBI, Louis Freeh, denunta numeroase “lacune juridice şi factuale”, „incompatibile cu statul de drept” in JUSTITIA din Romania

Nu ratati

MESAJ pentru Kelemen Hunor cel indoliat

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Publicat

acum 4 ore

aprilie 17, 2026

Maria Popescu

Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.

Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.

HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:

Sticlă – 70%
Hârtie și carton – 75%
Metale feroase – 70%
Aluminiu – 50%
Plastic – 50%
Lemn – 25%

Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.

Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.

Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:

Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.

Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.

Cine este vizat de obligații?

Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.

Sunt vizați:

producătorii care ambalează produse în România;
importatorii din state terțe;
achizitorii intracomunitari;
comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.

Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.

Ulterior, trebuie să:

Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.

Documentele verificate frecvent în control:

facturi de achiziție ambalaje;
declarații vamale;
contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
certificate de reciclare/valorificare;
centralizatoare interne pe tip de material.

În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

Ai două opțiuni:

1. Gestionare individuală

Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.

2. Transferul responsabilității

Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.

Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.

Ce riscuri și sancțiuni există?

Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:

neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.

Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.

Checklist rapid pentru firme

Verifică dacă:

ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
ai calculat țintele pe fiecare material;
ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
ai desemnat un responsabil intern;
monitorizezi lunar evoluția cantităților;
ai programat un audit anual al datelor.

Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.

Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.

Citeste in continuare

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

Publicat

acum 13 ore

aprilie 17, 2026

Incisiv

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.

Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.

Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.

De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.

Citeste in continuare

Actualitate

Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro

Publicat

acum 24 de ore

aprilie 16, 2026

Razvan

Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”

Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.

Un concept vechi, o nevoie nouă

Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.

Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.

În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.

Ce face NewMedicine.ro diferit

NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.

Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.

Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:

Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.

Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.

Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.

Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.

Echilibrul pe care medicina modernă îl caută

Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.

Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.

Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.

O comunitate, nu doar un site

Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.

Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”

Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.

Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.

Citeste in continuare

Exclusivacum 5 zile

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

Exclusivacum 2 zile

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

Exclusivacum 11 ore

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Featuredacum 5 zile

Sfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat

Exclusivacum 5 zile

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Ancheteacum 5 zile

Secunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii

Exclusivacum 3 zile

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Featuredacum 5 zile

Revoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”

Ziarul Incisiv de Prahova

Bugetul estimat pentru fondurile aferente pensiilor speciale, pentru 2018, este de 9 miliarde de lei

Iti recomandam

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Cine este vizat de obligații?

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

1. Gestionare individuală

2. Transferul responsabilității

Ce riscuri și sancțiuni există?

Checklist rapid pentru firme

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Actualitate

Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro

Aveți un PONT?

Știri calde

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

Partener media exclusiv

Parteneri

Top Articole Incisiv