Administratie
Drumul parcurs de primul domn al Moldovei
Pe malurile paraului Harbovat s-au identificat urme de locuire din neoliticul tarziu(3700-2500 i.e.n.) si de la sfarsitul epocii bronzului(1300-1200 i.e.n.) iar pe inaltimea Dealul Burlei din marginea satului se inalta ca niste musuroaie uriase mai multi tumuli pastratori tacuti ai tainelor trecutului.In anii 1971-1973,pe Dealul Burlei s-au cercetat sapte movile,care cuprindeau numeroase morminte.Piesele arheologice gasite,precum si observarea obiceiurilor de inmormantare,dovedesc ca movilele pot fi datate atat la inceputul primei epoci a fierulul(1200-1000 i.e.n.),cat si spre sfarsitul acesteia,(600-500 i.e.n.),cand acelasi loc este folosit din nou,pentru a se ridica alte movile funerare.Si intr-un caz si in celalalt,avem de-a face cu aceiasi populatie traco-getica,in a carei arie de formare si dezvoltare era cuprinsa si aceasta zona.Materialul arheologic descoperit,compus din urne funerare(vase in care se puneau resturile de la arderea celor decedati),piese de podoaba din bronz si din lut ,ofera date noi si semnificative cu privire la nivelul de dezvoltare a societatii si culturii traco-getice.
De prin veacurile VI -VII ale erei noastre ,s-au gasit urme de vietuire,de data aceasta jos in vale,caci desele framantari si razboaie n-au permis niciodata populatiilor sa-si dureze aici ,ca si in toata Moldova,asezari care sa durerze secole de-a randul,in acelasi loc.Incepand cu secolul al XIV -lea,vestigiile si informatiile incep sa se inmulteasca,iar traditia legendara imbogateste si imbraca intr-o haina stralucitoare fapte istorice sigur atestate documentar.La sfarsitul secolului al XIX-lea,S.Fl.Marian consemna intr-o frumoasa legenda ,drumul parcurs de primul domn al Moldovei,care oprindu-se la Volovat ar fi construit o cetate si o biserica.Evident,numai cercetarea arhiologica sistematica va putea preciza daca intr-adevar cetatea cu valurile de aparare din pamant,care a fost identificata in padurea de pe dealul Arsita,s-ar putea data din aceasta perioada..Documente din veacul al XVIII lea mentioneaza “o sfanta biserica de lemn,ce au facut-o Dragos voda la Olovat ( Volovat -n.n.) si raposatul Stefan voda ( cel Mare-n.n.) au mutat-o la Putna”(document din 1736).Neculai Costin,fiul marelui cronicar si el insusi cronicar insemnat (m.1712),stia acelasi lucru,cu un amanunt in plus: in biserica de lemn de la Volovat fusese ingropat chiar Dragos.Traditia populara, pe urmele careia au venit cronicarii,inregistreaza aceleasi fapte,chiar si mutarea bisericii la Putna.Profesorul universitar dr.Stefan S.Gorovei reputat istoric,scrie”O insemnare de la Putna arata ca aceasta biserica de lemn a fost construita de Dragos voda la 1353. La Volovat,existenta unei biserici e constatata inca din domnia lui Alexandru cel Bun.La 1490,ea era la locul ei;in 1500-1502,Stefan cel Mare a inlocuit-o cu una masiva,de piatra mutand-o pe cea de lemn la Putna.Pe la 1840,un calator polonez a vazut aici o piatra pe care Stefan cel Mare ar fi pus-o,la 1473, pe mormantul “stramosului sau ” Dragos voda.Un calugar de la Putna a confundat-o cu alta piatra, provocand alte confuzii si neantelegeri intre istoricii de azi.Am adus,intr-un alt studiu,argumente noi in favoarea ingroparii lui Dragos la Volovat; (St. S.Gorovei,Biserica de la Volovat si mormantul lui Dragos voda,1971.),vom atrage,aici,atentia asupra unui lucru care ni se pare deosebit de logic: de vreme ce nici un document nu lasa sa se intrevada nici macar o umbra de ipoteza ca Dragos Desccalecatorul s-ar fi intors in Maramures,si cum putem fi convinsi ca prezenta sa era in fiecare ceas reclamata in Moldova,e greu sa ne inchipuim ca ar fi putut fi ingropat in alta parte decat in Moldova.Toate indiciile ne indreapta spre Volovat,targ care,la inceputul veacului al XV-lea,s-a bucurat de un regim deosebit;Volovatul si Siretul au fost constituite,de doua ori,in apanaj domnesc: o data pentru Doamna Ringala,la despartirea ei de Alexandru cel Bun,si a doua oara pentru Doamna Marinca,vaduva lui Ilias.Sunt probleme pe care doar sapaturi arheologice,metodice si amanuntite, le-ar putea lamuri.Pana atunci,insa ne mentinem la ceea ce,de secole,poporul pastreaza cu sfintenie in memoria colectiva:cand “Dragos,mandru ca un soare “, a trecut in eternitate,modesta bisericuta de lemn de la Volovat i-a primit oasele-i batrane, sub o piatra pe care “sta scris Dragos voda “. Cronica moldo-rusa,din secolul al XVI-lea consemneaza ca:”Un barbat intelept si viteaz,anume Dragos…….a pornit ( pe la 1347 n.n.) cu drujina lui la vanatoare de fiare ……… a dat de urma unui bour,a trecut peste plaiuri inalte si a ajuns pe urmele bourului la locuri de ses frumoase si au prins din urma calari pe bour la un rau,pe mal,sub o salcie si l-au omorat,si s-au ospatat din vanatul lor.Si le-a venit de la Dumnezeu in inima gandul sa-si faca loc de trai si s-au asezat sici si s-au unit intr-un singur gand si s-au hotarat cu totii sa ramana aici.” DRAGOS VODA s-a stins din viata la 1354, si a fost inmormantat ( probabil) in propria ctitorie – bisericuta de lemn din Volovat. La 28 iunie 1401,dmnul Moldovei,Alexandru cel Bun,impreuna cu fratele sau,Bogdan,daruieste unui boier satul Plotunesti de la Strunga.La dania domneasca este prezent si un boier pe nume Giurgiu de la VOLOVAT,aceasta data este luata de istorici-deocamdata-ca prima atestare a satului nostru. (Irinel I.).
Administratie
MAI: Al treilea sezon estival consecutiv încheiat cu rezultate operative bune
Aproape 26.000 de angajați au fost zilnic în teren
Ministerul Afacerilor Interne a încheiat al treilea sezon estival consecutiv cu rezultate operative bune, în urma mobilizării structurilor sale la nivel național. În fiecare zi a verii, un efectiv mediu de 25.958 de angajați ai MAI a acționat pentru siguranța cetățenilor, prevenirea criminalității, controlul traficului și al frontierei, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.
Bilanțul sezonului estival 2026 a fost analizat în cadrul unei ședințe operative conduse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La reuniune au participat conducerea ministerului, inspectorii generali ai structurilor operative, șefii structurilor centrale și conducătorii unităților teritoriale.
Evaluarea a vizat activitatea desfășurată la nivel național, cu accent pe litoral, zona montană, siguranța rutieră, controlul frontierei și intervențiile în situații de urgență.
Peste 171.000 de intervenții în situații de urgență
În perioada analizată, structurile MAI au gestionat:
- 171.539 de intervenții în situații de urgență;
- 1.795 de persoane urmărite național și 217 persoane urmărite internațional, depistate;
- 49.307 permise de conducere reținute;
- 1.654 de misiuni executate cu aeronavele MAI;
- 1.337 de acțiuni pentru controlul frontierei și combaterea șederii ilegale.
La nivel național au fost constatate 91.199 de infracțiuni. Activitatea structurilor ministerului a vizat, în principal, prevenirea și combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, violenței domestice și infracționalității rutiere.
Siguranță rutieră, într-o perioadă cu trafic intens
Creșterea valorilor de trafic din timpul verii a determinat menținerea unui dispozitiv extins pentru prevenirea accidentelor și sancționarea conducătorilor auto care puneau în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.
Supravegherea traficului s-a realizat, în medie, cu aproximativ 300 de aparate radar în fiecare zi, inclusiv cu sprijinul mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviație.
În sezonul estival au fost:
- reținute 49.307 permise de conducere;
- retrase 38.763 de certificate de înmatriculare;
- constatate 11.659 de infracțiuni la regimul rutier.
Peste 6.000 de controale pentru prevenirea incendiilor
Din totalul celor 171.539 de intervenții în situații de urgență, aproximativ 78% au vizat acordarea asistenței medicale de urgență.
În domeniul prevenirii incendiilor au fost desfășurate 6.150 de acțiuni de control. În urma verificărilor, au fost identificate 982 de obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Pentru 16 dintre acestea a fost dispusă oprirea funcționării.
Resursa de aviație a MAI a fost utilizată în 1.654 de misiuni, dintre care:
- 1.372 pentru intervenții medicale și misiuni SMURD;
- 94 pentru supravegherea traficului;
- 43 pentru supravegherea frontierei.
15 membri ai Gărzii de Coastă, recompensați pentru o operațiune de salvare
În cadrul ședinței operative au fost recompensați 15 membri ai echipajului Gărzii de Coastă care au participat, la sfârșitul lunii august, la salvarea echipajului unei nave scufundate în Marea Neagră.
Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile și a presupus o reacție rapidă, o bună coordonare și asumarea unor riscuri profesionale semnificative.
Pentru profesionalismul și curajul demonstrat, echipajului navei maritime de supraveghere din cadrul Gărzii de Coastă i-a fost acordată, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne.
Situația la frontieră și gestionarea migrației
Pentru controlul trecerii frontierei de stat și combaterea șederii ilegale au fost desfășurate 1.337 de acțiuni, în cadrul cărora au fost identificate 15.590 de alerte.
Totodată, autoritățile au depistat 2.577 de migranți și 2.570 de cetățeni străini aflați în ședere ilegală.
Predoiu: „Evaluarea MAI trebuie să includă și vocea cetățenilor”
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că bilanțul sezonului estival nu trebuie să se limiteze la indicatori statistici și la numărul de misiuni executate.
„Este al treilea an consecutiv în care încheiem cu rezultate bune sezonul estival. Este o concluzie pozitivă, fără să fie una festivistă. Rezultatele vin și din faptul că structurile au lucrat integrat, iar cooperarea începe să devină un mod firesc de lucru în Ministerul Afacerilor Interne”, a declarat ministrul.
Cătălin Predoiu a cerut identificarea dificultăților întâmpinate, a procedurilor care pot fi îmbunătățite și a lecțiilor operaționale ce trebuie transformate în practici de lucru pentru misiunile viitoare.
Ministrul a insistat și asupra importanței feedbackului primit de la cetățeni, astfel încât evaluarea activității Poliției, Jandarmeriei, structurilor pentru situații de urgență și a celorlalte componente ale MAI să includă modul în care oamenii percep siguranța publică și serviciile oferite.
„Nu trebuie să ne evaluăm exclusiv din interiorul instituției. Feedbackul oamenilor este important dacă vrem să știm ce funcționează și ce trebuie îmbunătățit”, a precizat Cătălin Predoiu.
Extinderea utilizării dronelor, prioritate pentru 2027
Experiența operațională din această vară a evidențiat necesitatea extinderii utilizării tehnologiilor moderne în misiunile MAI. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a solicitat elaborarea unui concept pentru integrarea dronelor în activitatea structurilor operative.
Acestea ar putea fi folosite pentru:
- reducerea riscurilor la care este expus personalul;
- scurtarea timpilor de intervenție;
- supravegherea zonelor extinse sau greu accesibile;
- sprijinirea intervențiilor pe mare și în zone montane;
- monitorizarea traficului și a situațiilor de urgență.
Pentru sezonul estival 2027 va fi analizată posibilitatea integrării structurale a unor astfel de capabilități în mai multe componente operative, în funcție de necesități și de resursele disponibile.
„Trebuie să fim un pas înaintea timpurilor și un pas înaintea celor care folosesc noile tehnologii în scopuri ilegale. Ministerul trebuie să înțeleagă unde are nevoie să se tehnologizeze și să continue permanent acest proces”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.
Concluziile bilanțului vor fi utilizate pentru pregătirea misiunilor din perioada următoare și pentru planificarea sezonului estival 2027. Ministrul a transmis că, deși sezonul estival s-a încheiat, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor continuă: „Siguranța publică nu are sezon. Misiunea continuă.” (Paul D.).
Administratie
Peste 1 miliard de lei investiți în sănătate prin PNRR, în luna august
Fondurile sunt direcționate către digitalizarea și modernizarea spitalelor
Peste 1 miliard de lei au fost investiți în sistemul sanitar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar în luna august. Banii sunt utilizați pentru digitalizarea spitalelor, modernizarea infrastructurii medicale și extinderea serviciilor destinate pacienților.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 340 de milioane de lei au fost plătite în perioada 31 august – 4 septembrie către spitale și institute medicale din întreaga țară.
Finanțare pentru noul spital din Bistrița-Năsăud
Printre proiectele sprijinite prin fonduri europene se numără și construcția noului spital din Bistrița-Năsăud. Pentru această investiție au fost alocate 29,8 milioane de lei.
Proiectul face parte din eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii mai eficiente și de condiții adecvate de tratament.
Rată de absorbție de 91% pentru fondurile gestionate de Ministerul Sănătății
Rata de absorbție a fondurilor PNRR gestionate de Ministerul Sănătății a ajuns la 91%. Finanțările susțin proiecte menite să reducă decalajele dintre unitățile medicale și să accelereze transformarea digitală a sistemului sanitar.
Printre beneficiarii fondurilor se numără:
- Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”;
- Institutul Clinic Fundeni;
- Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
- Spitalul Clinic CF nr. 2 București;
- Spitalul Municipal Timișoara;
- Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș.
Investiții în tehnologie și servicii medicale
Proiectele finanțate prin PNRR urmăresc introducerea unor soluții digitale moderne, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.
Investițiile în tehnologie și infrastructură vizează un sistem medical mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru pacienții din întreaga țară.
Administratie
Șase tineri violonceliști, în semifinala Concursului Internațional „George Enescu” 2026
România găzduiește o probă în premieră: „Play & Conduct”
Șase tineri violonceliști din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China și Elveția s-au calificat în semifinala Secțiunii Violoncel a Concursului Internațional „George Enescu” 2026.
Calificarea vine după primele două etape ale competiției, desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București. Printre semifinaliști se numără Seojin Jung, din Coreea de Sud, în vârstă de doar 14 ani, și Ziyang Zhao, din China, care are 17 ani.
Semifinala va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la Ateneul Român.
Cine sunt cei șase semifinaliști
Concurenții vor evolua în următoarea ordine:
- Joshua Kováč – Statele Unite ale Americii;
- Sanghyeok Park – Coreea de Sud;
- Seojin Jung – Coreea de Sud;
- Ziyang Zhao – China;
- Samuel Niederhauser – Elveția;
- Goeunsol Heo – Coreea de Sud.
Sonata lui George Enescu, în prima parte a semifinalei
Semifinala se va desfășura în două părți, fiecare punându-i pe tinerii muzicieni în fața unor provocări artistice distincte.
Prima probă începe la ora 10:00. Fiecare semifinalist va interpreta, cu acompaniament de pian, Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26, de George Enescu.
Accesul publicului la această etapă este liber.
Formatul „Play & Conduct”, introdus în premieră
De la ora 16:00, semifinaliștii vor urca din nou pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra de Cameră Radio și de concertmaestrul invitat Bogdan Zvorișteanu.
Această parte a competiției introduce, în premieră la Concursul Internațional „George Enescu”, formatul „Play & Conduct”. Concurenții nu vor avea doar rolul de soliști, ci vor trebui să cânte la violoncel și, în același timp, să conducă ansamblul.
Proba urmărește mai mult decât virtuozitatea tehnică. Juriul va evalua maturitatea muzicală a concurenților, capacitatea lor de comunicare, viziunea artistică și abilitatea de a construi, împreună cu orchestra, o interpretare coerentă.
Concerte de Haydn, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio
În această etapă, semifinaliștii vor interpreta una dintre cele două lucrări fundamentale ale repertoriului pentru violoncel semnate de Joseph Haydn:
- Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:1;
- Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:2.
Prin introducerea formatului „Play & Conduct”, ediția din 2026 propune o probă menită să evidențieze nu doar performanța individuală, ci și capacitatea tinerilor muzicieni de a-și asuma responsabilitatea unei construcții muzicale complete.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



