Connect with us

Administratie

“Maiorule, eu nu port niciodata revolver”

Publicat

pe

(…) In dimineata zilei, pe la ora 8, am fost chemat la telefon de o doamna, care mi-a comunicat ca d-l general Radescu(1) doreste sa ma vada. Am ramas foarte surprins si intrigat, de unde stia ca ma gasesc în Bucuresti si ce ar dori de la mine. Pe la ora 10, am fost la domnia sa acasa. Am asteptat putin în birou, fiindca sedea de vorba cu alta persoana, într-o camera alaturata.

Dupa câteva minute, si-a facut aparitia. Parea foarte aferat si bine dispus. M-a întâmpinat astfel: „Draga Aldea, sa intram direct în materie. Este vorba ca sa formez noul guvern si as dori sa stiu daca vrei sa ma ajuti, primind fie Ministerul de Interne, fie pe cel al Agriculturii” l-am raspuns: „D-le general, va multumesc pentru încredere si va stau la dispozitie, dar eu stiu ca daca se face un nou guvern, îl va prezida d-l Maniu”(2) . „Nu”, mi-a ripostat d-l general, „Maniu nu vrea sa formeze guvernul; au fost la mine astazi de dimineata oameni de-al lui si mi-au comunicat ca el refuza sa formeze guvernul”. „Da”, am spus eu, „dar guvernul se ofera de Majestatea Sa; de unde stiti ca o sa va însarcineze pe dvs. cu formarea lui?” „Stiu”, mi-a replicat d-l general, „ca regele vrea sa însarcineze pe Sanatescu(3) , dar toata lumea spune ca eu sunt cel mai indicat”.

Cu aceasta s-a terminat întrevederea. M-am dus direct la Palat. Am gasit pe generalul Sanatescu la birou si i-am povestit cele întâmplate. Dupa câteva minute, am mers împreuna în camera alaturata, a aghiotantilor, unde regele urmarea pe harta mersul operatiunilor. Ne-am documentat si noi. Regele a parasit camera, împreuna cu generalul Sanatescu. La scurta vreme, acesta a venit la mine si mi-a spus ca Majestatea Sa ma roaga sa dejunez la Palat, fiindca Antonestii s-au anuntat ca vor veni dupa masa. Natural, am acceptat, si la acest dejun, care a avut loc în locuinta regelui, în dosul Palatului, au luat parte, în afara de Majestatea Sa, generalul Sanatescu, d-l Stîrcea(4) , d-l Niculescu-Buzesti(5) , eu, d-l Ioanitiu(6) si colonelul Ionescu Emilian(7) .

Dupa ce ne-am ridicat de la masa, am trecut într-o camera alaturi de dormitor, din care se vedea curtea care despartea Palatul de locuinta. Am început sa facem consideratii asupra obiectului audientei solicitate de Antonesti, în vreme ce colonelul Ionescu Emilian pregatea o echipa de subofiteri înarmati, care, sub comanda maiorului Dumitrescu(8) din Batalionul de Garda al Palatului, avea sa aresteze pe cei doi Antonesti.

Din consideratiunile facute de noi, rezulta ca maresalul putea:
a) Sa prezinte demisia guvernului, în acest caz, se primea demisia, fara a se trece la arestare.
b) Sa comunice ca s-a decis sa lupte mai departe. Consecinta era arestarea imediata si formarea unui nou guvern, care sa ceara armistitiu.
c) Sa arate hotarârea de a încheia armistitiul cu Aliatii. Pentru acest caz, maresalul trebuia sa arate ce pregatiri politice facuse anterior, pentru a avea siguranta ca armistitiul se primeste si se încheie în bune conditiuni.

O incompleta pregatire trebuia urmata de arestare. O oferta pentru armistitiu din partea regelui si a noului guvern avea sa fie altfel primita de Aliati. Se scontau conditii mai avantajoase, în plus, autoritatea regelui de a ordona întoarcerea armelor contra germanilor nu putea fi egalata de autoritatea maresalului, care n-ar fi putut da acest ordin. La toate acestea, se mai adauga entuziasmul întregii tari, care scapa de un regim dictatorial. Dragostea pentru rege avea sa iasa sporita, iar regalitatea întarita, dupa ce atâtia ani fusese înjosita si nesocotita.

Toti cei ce asteptam alaturi de rege eram de acord asupra consideratiunilor si hotarârilor luate, asa cum am aratat mai sus.

Pe la ora 15.45 îsi face aparitia Mihai Antonescu(9) , venind dinspre Palat. Generalul Sanatescu îi iese înainte si-l introduce în salonul din stânga. Dupa câteva minute, pleaca si regele, pentru a vorbi cu el. Convorbirea a durat maximum 10 minute, Mihai Antonescu nevoind sa anticipeze asupra celor ce avea sa expuna maresalul. Atât regele, cît si generalul Sanatescu au parasit salonul, lasând pe Mihai Antonescu singur în asteptarea maresalului, care întârzia. La un moment dat, Mihai Antonescu paraseste salonul si se îndreapta spre Palat. Emotie mare. Daca pleaca si nu mai asteapta pe maresal? S-a telefonat imediat ofiterului adjutant de serviciu sa-i iasa în întâmpinare si sa-l retina.

În sfârsit, pe la ora 16.30 apare maresalul, urmat de aproape de Mihai Antonescu. Generalul Sanatescu le iese în întâmpinare si-i conduce în salon. La scurt interval, ne paraseste si regele, astfel încât ramânem în camera din dreapta numai trei insi: d-l Niculescu-Buzesti, d-l Stârcea si cu mine. In dormitorul regelui se aude zgomot. Intra echipa de subofiteri, pregatita de colonelul Ionescu Emilian. În salon, maresalul vorbeste într-una, expunând situatia pe front, posibilitatile armatei noastre, a trupelor germane, intentiunea de a încheia armistitiul, punerea în cunostinta a ministrului german Clodius(10) , aflator în Bucuresti, modalitatea de a încheia armistitiul etc.

Conversatia era ascultata pe la usi de d-l Niculescu-Buzesti, care ne tinea la curent. Cererea armistitiului avea-sa fie facuta la Cairo de Mihai Antonescu, care urma sa plece cu un avion si cu trei scrisori: una din partea maresalului, alta din partea colonelului englez Chastelain(11) si a treia din partea d-lui W. Filderman(12) , seful comunitatilor evreiesti din tara si cunoscut filo-englez.

Prevazând arestarea, pun sa se telefoneze si sa fie chemat colonelul Damaceanu. În sfârsit, dupa aproape o jumatate de ora, îsi face aparitia regele, lasând pe Antonesti în convorbire cu generalul Sanatescu. Vrea sa ne puna la curent si sa se sfatuiasca cu noi. îi spunem ca am auzit totul. „Ce facem?” spune regele. Cel dintâi care se repede sa vorbeasca este d-l Stârcea. îi aduce aminte regelui toate suferintele si ofensele din ultimii patru ani. îi cere insistent sa-i aresteze. Vorbeste apoi d-l Niculescu-Buzesti si insista asupra felului ridicol cum întelege Antonescu sa ceara armistitiul, pe care n-a vrut sa-l pregateasca din timp. Este de parere ca trebuie arestat imediat. Ma alatur si eu la cererea celor doi care au vorbit.

Dar, reuseste lovitura? La ora aceea, colonelul Damaceanu(13) nu sosise. Era miercuri. Ofiterii nu erau la serviciu. Comandantii de unitati nu erau nici macar preveniti. Daca trupele nu pot intra în dispozitiv, înainte de caderea serii si înainte de a se produce o actiune a trupelor germane, prevenite deja prin Clodius? Daca intervine vreo defectiune la trupele noastre sau daca devotatii maresalului, ministrul de Razboi, generalul Pantazi sau inspectorul Jandarmeriei, generalul Piki Vasiliu, opresc interventia trupelor noastre? O simpla alarma la timp data sau o greseala din partea noastra nu naruieste tot planul nostru? Care este situatia regelui? Nu va fi crutat de nemtii care sunt loviti în spate. Va fi împuscat, împreuna cu noi, sau vom fi spânzurati în Piata Palatului, ca orice tradatori. Toate chestiunile acestea îmi strabat mintea, dar cine nu risca nu câstiga.

Îmi iau curaj si vorbesc Majestatii Sale. Insist pentru arestare. „Masurile militare vor fi luate la timp, am trimis dupa colonelul Damaceanu, care trebuie sa soseasca. Nemtii vor fi imobilizati de jandarmii generalului Anton(14) . Iau asupra mea toata raspunderea, relativ la masurile militare. Si apoi. trebuie sa avem încredere în dreptatea cauzei si în steaua norocoasa a tarii si a Majestatii Voastre.”

Regele se lasa convins, dar este emotionat. Nu vrea sa asiste la arestare. Este sfatuit ca, dupa ce intra în salon, sa spuna maresalului ca nu este de acord cu ceea ce intentioneaza sa faca. Va trece apoi în camera de alaturi, sufrageria, despartita doar de o perdea, în vreme ce noi vom da drumul în salon garzii, pentru arestare. Regele îsi face curaj si intra în salon. Dupa un minut, garda condusa de maiorul Dumitrescu Anton intra zgomotos. Acesta spune formula: „În numele Majestatii Sale, sunteti arestati”. Antonestii si generalul Sanatescu se ridica în picioare. Maresalul baga mâna în buzunarul pantalonilor, în vreme ce maiorul Dumitrescu îi imobilizeaza bratul. „Ce este asta, Sanatescule?” întreaba maresalul. Apoi se adreseaza maiorului: „Maiorule, eu nu port niciodata revolver”.

Generalul Sanatescu este completamente surprins de arestare. El era de alta parere. Apostrofat de maresal generalul Sanatescu tipa la maiorul Dumitrescu: „Maiorul Dumitrescu, ia mâna de pe domnul maresal!”.

Intervine un moment de criza. Toti stau imobilizati si nu stiu ce sa faca. Situatia este salvata de colonelul Ionescu Emilian, care apare în pragul sufrageriei si da un ordin scurt: „Maiorul Dumitrescu, executarea!”.

Antonestii sunt condusi afara din salon si îndreptati spre fundul salii, care despartea salonul de camera unde ne gaseam noi si unde venise si regele. Usa este întredeschisa. Auzim cum maresalul spune maiorului Dumitrescu: „Nenorocitilor, mâine veti fi împuscati”. Arestatii sunt introdusi într-o camera-seif, unde sunt încuiati.

Regele este foarte emotionat. Deodata, îsi face intrarea generalul Sanatescu. Parul vâlvoi, mâinile în buzunare. Este furios. Se adreseaza regelui: „Bine, Majestate, pentru ce i-ati arestat? Nu puteati sa ma întrebati si pe mine? De ce sa nu-i lasam pe ei sa încheie armistitiul, daca s-au oferit singuri?” si dupa o mica pauza: „Eu ma duc sa le dau drumul si le spun ca a fost un malentendu”.

N-am mai rabdat. L-am apostrofat cu cuvintele: „Bine, Sanatescule, ce, nu-ti dai socoteala? Aici este vorba de tine si de mine sau de rege si de tara? Suntem obligati sa mergem pâna la sfârsit pentru a face sa reuseasca lovitura”. Mi-a raspuns: „Faceti ce stiti!”. „Nu asa”, am replicat, „mergem dincolo, la birou si luamtoate masurile, ca sa nu fim contracarati”.
Dialogul s-a purtat în prezenta tuturor [celor] ce se gaseau în camera si într-o atmosfera penibila, dar generalul Sanatescu si-a revenit.

Când sa plecam ia Palat, si-a facut aparitia colonelul Damaceanu. l-am spus scurt: „Am arestat pe maresal”, la care colonelul Damaceanu, emotionat si surprins, mi-a spus: „Ce-ati facut, d-le general, ce-ati facut?”. I-am raspuns: „Ce-am facut noi am facut bine. D-ta fa-ti datoria. Du-te imediat la generalul Teodorescu Iosif, sa convoace pe toti comandantii de unitati si sa le dea ordin, în numele MS Regelui, pentru a intra în dispozitiv”.

Încarcat de raspundere si fara convingerea ca se va executa totul la timp, a plecat sa-si faca datoria.
L-am luat apoi de brat pe generalul Sanatescu si l-am dus la birou. Dupa ce s-a asezat pe scaun, i-am spus sa cheme la telefon pe generalul Piki Vasiliu si apoi pe generalul Pantazi si sa le spuna sa vina la Palat, pentru a participa la un Consiliu de Coroana.

Cel dintâi sosit a fost generalul Vasiliu. L-am întâmpinat pe sala, si-a dat imediat seama ca este arestat si n-a facut nici o opozitie. Am pus sa fie chemat generalul Anton pentru a primi ordine. Între timp, a sosit si generalul Pantazi. L-am întâmpinat si pe acesta. L-am trimis la popota Batalionului de Garda. Prezentându-se generalul Anton, l-am pus la curent si i-am spus sa ia toate masurile din planul sau. Colonelul Elefterescu, prefectul Politiei Capitalei, cu greu s-a decis sa vina la Palat. L-am arestat si pe acesta si l-am trimis la popota.

Eugen Cristescu, seful Serviciului Secret, chemat de generalul Sanatescu la Palat, a refuzat sa vina. Cum s-a aflat mai târziu, s-a consultat cu generalul Tobescu de la Inspectoratul General al Jandarmeriei si împreuna s-au dus la Legatia Germaniei, pentru a comunica ceea ce se petrece la Palat.

Generalul Anton s-a întors dupa scurta vreme la Palat si mi-a raportat ca generalul Tobescu(15) îl împiedica sa-si execute misiunea. L-am chemat pe generalul Vasiliu, care, în prezenta mea, a dat ordin la telefon generalului Tobescu sa predea comanda generalului Anton, în sensul acesta, l-a înarmat pe noul comandant si cu un ordin scris.

Alte arestari nu s-au mai facut. Timpul trecea însa repede si îngrijorarea noastra crestea, vazând ca trupele noastre nu-si fac aparitia. De abia catre orele 7, a început intrarea în dispozitiv. Pâna seara, târziu, Palatul n-a fost pazit decât cu slabe efective, apartinând Batalionului de Garda si patru tancuri mici Renault. Daca germanii ar fi avut câteva unitati de soc si câteva care de lupta în Bucuresti, lovitura noastra ar fi esuat lamentabil. Norocul însa a favorizat soarta tarii si a regelui.

Lucrul de birou a început. Regele a semnat ordinul prin care generalul Sanatescu era numit presedinte de Consiliu si deci a dat ordin Marelui Stat Major ca sa înceteze ostilitatile. S-a dat forma definitiva proclamatiei catre tara a MS Regelui, care s-a înregistrat pe placa de directorul Societatii Radiodifuziunii(16) . D-l Patrascanu(17) a venit pentru a întocmi decretul de amnistie a condamnatilor politici.

S-a întocmit lista guvernului cu mare greutate. Cea mai mare parte generali. Am primit ordinul regelui de a lua Ministerul de Interne. Am participat efectiv la întocmirea listei. Multi dintre noii ministri nu erau în Bucuresti si au aflat de la radio numirea lor.

Spre seara, a venit la Palat ministrul Killinger(18) . A avut o întrevedere cu regele si generalul Sanatescu.
A încercat sa fie sarcastic la adresa regelui. A fost pus la punct: „Germanii nu vor fi atacati, dar daca vor încerca o actiune contra noastra, vom trage”. Mai târziu, generalul Gerstenberg(19) s-a prezentat la Palat, a cerut voie sa paraseasca Capitala, însotit de un ofiter român(20) .

Si-a dat cuvântul de onoare ca pleaca pentru a împiedica vreo actiune din partea trupelor germane, l s-a permis plecarea, în schimb, generalul si-a calcat cuvântul de onoare. A alarmat trupele germane din jurul Bucurestiului si a trimis din Ploiesti trupe motorizate pentru atacul Capitalei.

Podul de pe soseaua de la Baneasa fusese barat si instalate doua tunuri anticar. Spre înserat, o baterie de tunuri blindate germane, venind de la Ploiesti, au încercat sa forteze trecerea. Tunurile noastre anticar au incendiat primele doua tunuri germane. Daca n-ar fi existat aceste tunuri anticar, drumul pâna la Palatul Regal ar fi fost deschis si soarta noastra pecetluita, înca o data, am avut noroc.

La ora 22(21) , proclamatia regelui a fost citita la radio.
Entuziasmul populatiei din Bucuresti s-a manifestat prin nesfârsite aclamatii la Palatul Regal. Regele a trebuit sa apara în balconul luminat.

Târziu noaptea, prin grija d-lui Bodnaras(22) au fost ridicati cei cinci arestati din Palatul Regal: maresalul Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Pantazi, generalul Piki Vasiliu si colonelul Elefterescu si transportati într-o casa bine pazita, din cartierul Vatra Luminoasa. De aici, aveau sa fie ridicati mai târziu de un general sovietic. A trebuit sa-i predau personal(23) .

Nefiind în siguranta în Capitala, s-a hotarât ca MS Regele sa plece în Gorj. Un convoi de câteva automobile a parasit Capitala, în noaptea de 23 august.
Noi, cei ce am avut o zi de grele hotarâri, emotii si munca, am parasit Palatul Regal, pe la ora 3 noaptea. Nu stiam ce ne poate aduce ziua de mâine.

Asa s-a înfaptuit lovitura de stat de la 23 august: un rege hotarât, câtiva oameni de curaj si o armata devotata. Restul oamenilor, care astazi îsi aroga merite, n-au contat. Acesta este adevarul (…)

10 iunie 1946

Note:

  1. General în retragere Nicolae Radescu, fost adjutant al regelui Ferdinand I (1920-1926), atasat militar la Londra (1926-1928), demisionat din armata (1933); autor al unei scrisori deschise adresate ambasadorului german, Manfred von Killinger, protestând împotriva implicarii armatei române în operatiuni peste Nistru si care i-a atras masura internarii în lagarul de la Tg. Jiu, reintegrat în armata, dupa 23 aug. 1944 si numit sef al Marelui Stat Major (M.St.M.) (oct.-dec. 1944); presedinte al Consiliului de Ministri (6 dec. 1944-28 febr. 1945). Inapoi
  2. Iuliu Maniu, presedintele PNT. Inapoi
  3. General Constantin Sanatescu, sef al Casei Militare a Regelui Mihai pâna la 23 aug. 1944. apoi presedinte al Consiliului de Ministri, pâna la 6 dec. 1944, când a devenit sef al M.St.M. Inapoi
  4. Baronul Ion de Mocsony-Stîrcea, diplomat, unul din principalii consilieri ai regelui Mihai (1941-1944). secretar particular al regelui; mare maestru de vânatoare si apoi maresal al Curtii Regale, îndeplinind ambele demnitati (de la 23 aug. 1944). Inapoi
  5. Grigore Niculescu-Buzesti. diplomat, fost colaborator al lui N. Titulescu, fost însarcinat cu afaceri la Riga, apoi director la Directiunea Cabinetului Ministrului si a Cifrului Ministerul Afacerilor Straine(1941-1944). Ministru de Externe (23 aug.-3 nov. 1944). Datorita strânsei colaborari cu I. Maniu, a fost urmarit de Siguranta comunista, reusind însa sa se refugieze, mai întâi în Elvetia, apoi în Franta si SUA. Inapoi
  6. Mircea Ioanitiu (Ionnitiu), ca elev, a facut parte din clasa de liceu a regelui Mihai, apoi secretar particular al regelui Mihai (1944-1947), pe care l-a însotit în exil, dupa abdicare. Inapoi
  7. Fost comandant al Regimentului 1 Care de Lupta, apoi adjutant si prim-adjutant al regelui Mihai (1944-1947). Adjutantul regal de serviciu, în perioada 21-27 aug. 1944. Inapoi
  8. Maior Anton Dumitrescu, ajutor al comandantului Batalionului de Garda Regala. Inapoi
  9. Vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru de Externe. Inapoi
  10. Carl Clodius. ministru plenipotentiar, adjunct al sefului sectiei de economico-politice din Ministerul de Externe german, apoi director ministerial considerat de istoricul german Andreas Hillgruber „un fel de «superministru plenipotentiar»” în România, începând din luna mai 1944. Inapoi
  11. Alfred Gardyne de Chastelain, inginer petrolist si ofiter de informatii britanic, a condus grupul „Autonomous” al SOE, parasutat în România (dec. 1943), cu scopul de a intra în legatura cu liderul opozitiei, l. Maniu. Capturat de autoritati, a avut o serie de contacte, atât cu l. Maniu, cît si cu înalti functionari guvernamentali, în zorii zilei de 24 aug. 1944, a fost trimis la Istambul, ca emisar al noilor autoritati. Inapoi
  12. Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România. Inapoi
  13. Colonel Dumitru Damaceanu, fost atasat militar la Roma, director de studii al Scolii Voievodului Mihai, adjutant al regelui Carol al II-lea, apoi al regelui Mihai l; sef de stat majorai Comandamentului Militar al Capitalei(1942-1944); subsecretar de stat la Ministerul de Interne în primul guvern dupa 23 aug. 1944; avansat general de brigada (29 aug. 1944), a facut parte din delegatia care a semnat la Moscova armistitiul cu Natiunile Unite (12 septembrie 1944). Inapoi
  14. General Constantin Anton, sef de stat major al Inspectoratului General al Jandarmeriei(IGJ), pîna la23 aug. 1944, apoi inspector general al Jandarmeriei (pâna în 1946). Inapoi
  15. General Constantin Tobescu, directorul Directiei Sigurantei si Ordinii Publice din IGJ si loctiitor al inspectorului general al Jandarmeriei, pâna la 23 aug. 1944. Inapoi
  16. Vasile Ionescu. Inapoi
  17. Lucretiu Patrascanu, avocat si militant comunist; împuternicit al PCR la negocierile cu Casa Regala si fruntasii partidelor, în vederea rasturnarii regimului antonescian. Inapoi
  18. Baronul Manfred von Killinger. ministrul plenipotentiar al Germaniei la Bucuresti, s-a împuscat, în ziua de 1 septembrie 1944, la aflarea stirii privind evacuarea personalului Legatiei germane. Inapoi
  19. General-locotenent Alfred Gerstenberg, comandant-sef al aviatiei militare germane din România. Inapoi
  20. Colonelul Valeriu Selescu, trimis de generalul C. Sanatescu sa-l ajute pe generalul german sa iasa din Bucuresti, întrucât trupele române ocupasera deja „punctele importante si iesirile din oras”, a fost luat prizonier, în momentul ajungerii în liniile germane din zona Baneasa. Inapoi
  21. Mai precis, la ora 22.20. Inapoi
  22. Persoanele retinute la Palat au fost preluate de o grupa compusa din 7 comunisti înarmati, chelneri la restaurantele „Cina” si „Consiliul de Patronaj”, având experienta în activitatea culegerii de informatii, pe linia Sectiei militare a PCR si condusa de Stefan Mladin, viitor colonel de securitate, sef al Directiei a IX-a, „Paza conducerii Partidului si Guvernului”. Inapoi
  23. Imprejurarile în care au fost preluati în custodia Armatei Rosii sunt consemnate într-un raport înaintat lui l.V. Stalin, la 2 sept. 1944 de comandantul Frontului 2 Ucrainean, maresalul R.I. Malinovski si de generalul-locotenent J.Z. Susaikov, membru în Consiliul militar al Frontului, în documentul sovietic, reprodus în Magazin istoric, nr. 8 din 1990. se mentioneaza ca, în ziua de 31 aug. 1944, interesându-se asupra locului unde se gasea maresalul Antonescu. generalul-locotenent Tevcenkov, seful Directiei Politice a Frontului, „dupa câteva tergiversari si interventii”, generalii Aldea, ministrul de Interne si Victor Dombrovschi, prefectul Politiei Capitalei, au raspuns ca „locul unde se afla nu le este cunoscut” si abia „dupa al doilea avertisment categoric” al generalului sovietic, seful CMC, generalul I. Teodorescu „a luat legatura telefonica cu guvernul” Raspunzând solicitarii, E. Bodnaras, care „s-a prezentat ca fiind membru al CC al PCR”, i-a condus pe generalii sovietici Tevcenkov si Burenin, comandantul sovietic al comenduirii Capitalei, „cu un grup de 40 soldati si ofiteri sovietici drept paza” Invocând conditiile precare de securitate („Nu exista paza exterioara”) si trecând peste remarca lui Bodnaras „ca ar fi fost mai bine daca arestatii ar fi ramas pe loc”, întrucât „guvernul nu doreste ca Antonescu sa ajunga la Moscova, generalul Tevcenkov i-a ridicat pe arestati. Grupul militarilor români, în frunte cu Ion Antonescu, a ajuns la Moscova, unde a ramas retinut pâna în primavara anului 1946, când a fost predat organelor Sigurantei comuniste, pentru pregatirea procesului care avea sa se desfasoare în luna mai 1946.

Generalul Aurel Aldea

În tainitele arhivelor fostei Securitati, care pâna dupa decembrie 1989 au fost inaccesibile imensei majoritati a istoricilor, exista marturii apartinând unor persoane prezente la 23 august 1944 în Palatul Regal din Bucuresti si care l-au sprijinit pe regele Mihai în adoptarea si aplicarea deciziei sale de încetare imediata a razboiului împotriva Natiunilor Unite care a implicat arestarea maresalului Ion Antonescu si a unor apropiati colaboratori ai sai.Unele documente, declaratii cu caracter autobiografic, desi scrise în timpul detentiei, depasesc destinatia imediata – ancheta la care erau supusi -, autorii având constiinta ca scriu si pentru generatiile viitoare.O marturie, datata 10 iunie 1946, apartine generalului Aurel Aldea, care se gasea în arestul Serviciului Special de Informatii(SSI), anchetat în legatura cu organizatiile de rezistenta pe care le-ar fi centralizat sub conducerea sa într-o „Miscare Nationala de Rezistenta „(MNR).Nascut la 28 martie/10 aprilie 1887, la Slatina, dupa absolvirea Academiei Tehnice Militare de la Berlin-Charlottenburg, specialitatea Artilerie (1912), generalul Aurel Aldea a avut o cariera militara prodigioasa, împletita cu misiuni de reprezentare, care l-au recomandat ca pe un redutabil negociator.În timpul primului razboi mondial, dupa participarea la luptele din Dobrogea si în „batalia Bucurestiului” (1916). în urma încheierii „pacii de la Buftea”, a fost atasat de Marele Cartier General, pe lânga feldmaresalul german August von Mackensen. La Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (1920), a organizat arhiva de razboi. A fost numit secretar general al Ministerului Apararii Nationale si secretar al Consiliului Superior al Armatei 1938).Dupa ultimatumul sovietic privind cedarea Basarabiei si nordului Bucovinei, fiind numit delegat al guvernului român, a negociat, la Odessa (iulie-nov. 1940), cu reprezentantii sovietici litigiile ivite în urma evacuarii precipitate a provinciilor, obtinând retrocedarea unor bunuri românesti. La începutul lunii august 1944, când cei implicati în actiunea de încetare a razboiului alaturi de Germania cautau un emisar pentru încheierea imediata a armistitiului, generalul Aldea s-a oferit sa treaca linia frontului din Moldova. Desi primise, la 17 aug. 1944, mandatul semnat de reprezentantii partidelor politice din Blocul National Democratic (PNT, PNL, PSD, PCR), misiunea sa a fost devansata de puternica ofensiva sovietica, declansata la 20 august 1944 în sectorul Iasi-Chisinau.Trecut în retragere, datorita neîntelegerilor cu generalul I. Antonescu (iulie 1941), a participat mai târziu la pregatirea actului de la 23 august 1944. Ca ministru de Interne (23 aug.-3 nov. 1944), generalul Aldea a fost atacat virulent în presa comunista pentru intransigenta cu care a combatut actiunile PCR de acaparare prin forta a primariilor si prefecturilor. Reintegrat în toate drepturile militare, a fost numit sef al Comandamentului General al Apararii Teritoriului (1944-1945), fiind însa trecut din oficiu în rezerva, imediat dupa instaurarea guvernului P. Groza (1945). în conditiile agravarii relatiilor dintre regele Mihai si guvern (P. Groza) si adoptarii unor masuri represive împotriva unor ofiteri care îsi sustinusera public atasamentul fata de rege, generalul Aurel Aldea a hotarât sa reactioneze: „Din netarmurita si dezinteresata dragoste pentru Rege si tara, m-am hotarât sa misc în Capitala tot ceea ce este regalist si poate sari în ajutorul Regelui, în cazul când ar fi atacat. A încoltit ideea unei organizatii de rezistenta în Bucuresti, cu scopul exclusiv aratat mai sus.Fara mijloace materiale, trebuia sa apelez la acei constienti ca fara o regalitate ne prabusim si la acei al caror avânt tineresc si nationalist duc la supremul sacrificiu pentru Regele iubit”.La procesul din noiembrie 1946, acuzat de „crima de complotare întru distrugerea unitatii statului” si de „razvratire”, generalul Aldea a fost condamnat la munca silnica pe viata, comutata în temnita grea pe viata. Datorita regimului de detentie, pe care îl califica „salbatic sl criminal”, refuzându-i-se tratamentul medical, a încetat din viata, la 17 octombrie 1949, la Aiud. (Claudiu Secasiu).

 

Administratie

Imagini incredibile surprinse în centrul oraşului/Aproape de Politia Locala Ploiesti? FOTO / VIDEO

Publicat

pe

De

Scenă jenantă surprinsă pe Bulevardul Independenței, cunoscut și ca Bulevardul Castanilor, aproape de Politia Locala Ploiesti.

In filmare se vede clar cum isi da jos „pantalonii” si arata „organul”, probabil autoritatilor, in plin centrul orasului Ploiesti.

”Bulevardul Independenței: în timp ce alții comentează, lucrurile SE ÎNTÂMPLĂ! Continuăm!”,  a publicat pe pagina personală de Facebook, Andrei Volosevici. 

Chiar continuam

Probabil, inainte de campania electorala, edilul PSD-ist si-a trimis, la inaintare, cel mai bun agent electoral al sau, pe cel din filmarea de mai jos. Nu intrebam unde era Politia Locala Ploiesti, ar fi in zadar! (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Polițiștii de frontieră au descoperit şi ridicat în vederea confiscării, aproximativ 40.000 de pachete de ţigări de provenienţă extracomunitară, în valoare de 460.000 de lei

Publicat

pe

De

Doi tineri suceveni sunt cercetați pentru contrabandă, iar trei autovehicule estimate la o valoare totală de 35.000 de lei au fost indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor, sub directa supraveghere a procurorului competent din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți.

Polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava împreună cu lucrători ai Sectorul PF Brodina au desfășurat o acțiune pe linia combaterii contrabandei cu țigări, în zona de responsabilitate.

Pe timpul misiunii de supraveghere în zona unui imobil de pe raza localității Straja, colegii noștri au identificat un autovehicul care a ieșit din curtea locuinței, demarând în trombă, moment în care s-a pornit în urmărirea acestuia. Ulterior, mijlocul de transport a fost descoperit abandonat, în interior fiind observate mai multe baxuri de țigări.

Au fost puse în executare două mandate de percheziție domiciliară în localitatea Straja, dintre care unul la locația de unde a ieșit autovehiculul cu țigări. În urma acestor percheziții au fost descoperite alte trei baxuri cu țigări, de aceeași proveniență extracomunitară și au fost ridicate diferite mijloace de probă.

În urma inventarierii celor 25 de colete cu țigări a rezultat cantitatea totală de 12.407 pachete țigări, în valoare de 145.162 lei, marfă ce a fost ridicată în vederea confiscării.

De asemenea, autoturismul folosit la transportul țigărilor, estimat la o valoare de 10.000 lei, a fost indisponibilizat la sediul instituției.

Pe timpul cercetărilor, au fost identificați doi suceveni, de 24, respectiv 25 de ani, care s-a constatat că sunt implicați în activitatea infracțională.

De asemenea, politistii din cadrul acelorași structuri, au descoperit în extravilanul localității Argel, comuna Moldovița, județul Suceava, două autovehicule de teren abandonate, iar în imediata apropiere a acestora ascunse în vegetație, au fost descoperite mai multe baxuri ce conțineau țigări.

S-a luat măsura conducerii mijloacelor de transport împreună cu baxurile de țigări la sediul Poliției de Frontieră, în vederea continuării cercetărilor. În urma inventarierii coletelor, a rezultat cantitatea de 26.840 pachete de ţigări în valoare de 314.000 lei.

Autoturismele, în valoare de 25.000 lei, au fost indisponibilizate la sediul instituției, iar întreaga cantitate de țigări a fost ridicată în vederea confiscării.

În ambele cazuri, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, precum și pentru documentarea întregii activități infracționale, sub directa supraveghere a procurorilor de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, transmite sursa citata. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Comandantul plutonului de cercetare din Compania 206 Cercetare a Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa este absolvent de West Point

Publicat

pe

De

 A ocupat funcția cu o viziune modernă, un plan de acțiune bine stabilit și convingerea că lucrurile se pot schimba.

Discuția cu el a fost ca o gură de aer proaspăt. Fără limbaj de lemn, fără răspunsuri stas, fără expresii devenite clișee. A lăudat și a criticat, deopotrivă, sistemul, în funcție de cum vede și simte lucrurile din mijlocul lor, fără frica de ce consecințe nedrepte ar putea avea adevărul, nepriceput sau netolerat de minți înguste și guri mari.

Ofițerul a absolvit Academia Militară West Point în 2021. Am căpătat o altă perspectivă asupra a ceea ce înseamnă o armată. Pe partea academică, își amintește că a fost greu, pentru că aveau și specialități civile și era foarte mult de învățat. Pe partea militară, de instrucție, deși pare complicat, ofițerul spune că nu e chiar așa.

Lucrul pe care l-am învățat e că nu contează cât ai, e foarte important să te folosești de ceea ce ai cât mai bineCa mentalitate, militarii americani sunt mult mai competitivi, asta pot să spun din start. Vor să fie primii tot timpul. Pentru ei, cel de pe locul doi e primul pierzător. Asta e mentalitatea.

A stat în State patru ani. Recunoaște că i-a fost foarte greu când s-a întors în țară și că s-a gândit, în repetate rânduri, să rămână acolo. Au fost mai mulți factori care au dus la decizia asta. Felul în care am văzut-o atunci a fost că armata română și statul român au investit în mine: bani, timp, energie, pentru a mă trimite acolo. Dacă mi-aș fi dat demisia, nu ar fi fost corect.

 

Bineînțeles că au cântărit în luarea deciziei și familia, prietenii, așa cum partea financiară atârna de partea cealaltă a balanței. Nu regret decizia. Dar nu pot să vă spun nici cât o să rămân în armată. Sună relativ simplu că vrea să dea înapoi pentru ceea ce i s-a oferit. Întrebarea e cât? Să rămân toată cariera în armată? Să stau cinci ani, ca un absolvent de West Point în armata americană? Să stau zece ani, cum stă un absolvent de AFT? Cât ar fi destul? Încă n-a găsit un răspuns. A mers pe ideea că atâta timp cât face ceea ce îi place, o să rămână. Și atâta timp cât simt că pot să fac o schimbare, că pot să îmbunătățesc mediul de lucru sau să ajut oamenii de lângă mine, de ce nu?

Când o să simt că nu mai pot și nici n-o să am speranță că o să se schimbe ceva, o să plec.

După absolvire, a fost comandant pluton cercetare la Brigada 282 Blindată Unirea Principatelor și s-a mutat la Compania 206 Cercetare pentru specificul de vânător de munte. Momentan, la compania de cercetare avem foarte multe activități, noi asigurăm și instructori pe partea de alpinism, schi, tactică, în toată țaraPentru a aduce oameni a fost bună măsura prin care se fac angajări direct la unitate. Ne-au venit soldați noi.

Sunt oameni buni, dornici de muncă, dar cu din ce în ce mai puțină motivație. Sunt anumite greutăți. În primul rând, ca stil de viață. Avem foarte multe tabere de instrucție, care implică a fi plecat de acasă. Pentru unele dintre ele, câte două săptămâni, și pentru altele, o săptămână.

 

Pentru militarii de 20-30 de ani, nu e o problemă. Pentru ceilalți, însă, începe să devină. Și din companie nu lipsesc oameni mai în vârstă, în special soldați. Apar greutăți care se corelează cu lipsa pe partea financiară, pentru că noi, deși facem activități în plus față de celelalte subunități, nu avem niciun beneficiu. Aici intervine rolul nostru, de a le arăta scopul și viziunea noastră, de ce facem toate lucrurile astea și de ce sunt benefice pentru noi, chiar dacă la nivel personal nu ne aduc nici un beneficiu. În primul rând, pentru coeziune.

Totodată, Cozmin are în plan să implementeze ce a învățat la West Point. Nu sunt proiecte majore, pentru că, în mare parte, lucrurile nu țin de el, la nivel de comandant pluton. Sunt foarte puține lucruri pe care le poți face, să aduci o schimbare sau să creezi o schimbare reală. Și am încercat să mă axez pe principiile simple. Să-mi pese de oamenii din subordine și să-i ajut cu ceea ce pot atât pe parte personală, cât și profesională.

Am încercat să le arăt că armata reprezintă o oportunitate, nu neapărat un loc în care te-ai blocatArmata pune mai mare preț pe specialiști, pe oameni cu cursuri în afară, care au făcut eforturi suplimentare să fie mai buni.

Chinurile cele mai mari, însă, sunt cu documentele. Birocrația mă omoară și nu pot s-o înțeleg. Prin acele documente doar adăugăm sarcini în plus, în timp ce noi suntem din ce în ce mai puțini.

Cursul de căpitan ar vrea să-l facă în Statele Unite, pentru că a fost obișnuit cu doctrina și cu stilul lor de a învăța, de a munci. Mi-ar fi mult mai ușor. La noi în țară situația e un pic gri cu cursurile și școlile de specializare, pentru că instructori sunt din ce în ce mai puțini și atunci nu știu cât mi-ar fi de benefic un curs în țară. Dar prioritatea este încadrarea unei funcții pentru participarea la misiuni, în teatre de operații. Și ar prefera ceva activ.

 

 

În acest moment, ofițerul încearcă să-și implementezeviziunea în structura pe care o conduce. O viziune legată de lucrurile simple. Din cauză că au foarte multe activități, ajung să fie neglijate aspectele simple ale vieții militare. Ar vrea să pună accent pe pregătirea fizică, asigurarea cu tehnică pe partea de specialitate (cățărări, instrucția alpină și instrucția schiului), comunicare/transmisiuni și supraviețuire/acordarea primului ajutor.

Și aici sunt mai multe calificări care s-ar putea obține, pe care străinii le-au implementat: măsuri de prim ajutor în caz de împușcare, tot felul de daune specifice câmpului de luptă și partea de supraviețuire în izolare, în mediu ostil.

Dacă s-ar putea face toate astea, am putea să vorbim de soldați, subofițeri și ofițeri profesioniști. Mi se pare că încercăm doar, nu suntem încă acolo.

Așa se naște următoarea întrebare – ar recomanda cariera militară? Din punct de vedere financiar, nu. Nu mi se pare că e bine plătită sau că oferă un salariu competitiv cu un alt job care să implice aceleași privațiuni ale vieții, același volum de muncă. Ca activități, depinde dacă este o persoană activă căreia îi place să fie afară, în natură. Atunci i-aș recomanda să vină într-o structură luptătoare, cum suntem noi. Pentru ceilalți, care vin să facă pază și să aibă zile libere, nu le-aș recomanda. Mi se pare o irosire de potențial. (A. Andries).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți a tăiat anvelopa unei mașini de poliție.

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți, în timp ce se plimba pe străzile din orașul Lupeni, județul Hunedoara...

Exclusiv21 de ore ago

Ordinul ministrului bate fisa cadru de la DOP

Sunt IPJ-uri care au inteles ca ordinul MAI 62/2018 trebuie pus in executare, inclusiv pentru sefii de post, indiferent de...

Exclusiv2 zile ago

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …?

De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide...

Exclusiv2 zile ago

„Dorel” de la Dolj/DGF cloceste si livreaza inselaciunea

Nici  IPJ Dolj nu a auzit de expresia ” salariul de functie in plata”! DGF cloceste si livreaza inselaciunea iar...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXXI)/Modalitatea cum pseudo-ziarisul narcoman, santajist si spagar, Catalin Stavri, locotenenul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusiv3 zile ago

Avem și noi Mafie?/Fostul politist Frangulea Alexandru – alias „Capitan la 15 ani” a protejat afacerile murdare ale sefilor SRI Prahova

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si...

Exclusiv3 zile ago

Garda de Mediu Prahova si IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problema de siguranta nationala, de SRI!

In parcarea de la Kaufland Comarnic stationeaza autoturisme cu deseuri periculoase în ele, mai exact cu deseuri medicale? Ce rețele...

Exclusiv3 zile ago

Administrația Națională a Penitenciarelor contabilizează, controlează, sancționează și pe alocuri delirează !

ANP are  un  director al Direcției de Siguranță și Regim Penitenciar capabil să gestioneze situațiile de criză? https://youtu.be/MuYmQpRkw6Q?t=3 Din câte...

Exclusiv3 zile ago

Conform DGF, excelenta a crescut in ianuarie 2024 prin magie, fara sa fie implicat programul de salarizare MAISAL. Asta probabil ca au auzit ei prin targ ca niste fosti sefi BCCO ii ameninta cu plangeri penale pentru modificarea ilegala a programului informatic

Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i! Un fost sef de financiar mi-a explicat magistral, in cateva cuvinte, tehnica lui Grecu,...

Exclusiv3 zile ago

„Șefii din poliție au imunitate/Îi sfătuim pe agenții de siguranță să refuze să mai semneze procesele-verbale de instruire! Și așa spun procurorii și judecătorii că n-au nicio valoare juridică”

Un procuror și un judecător au „legiferat” falsul intelectual la Poliția Roman! S-a creat un precedent extrem de grav, dezvaluie...

Exclusiv3 zile ago

USR-iștii și toți confrații lor au pentru polițiști și militari o ”vitrină” goală, din care străbate un miros urât de medicamente netestate suficient și înghițite odinioară

USR-iștii au fost cei mai nerăbdători să se arunce în cursa euro-parlamentarelor, de departe un soi de pizdulicea măcelarului (pentru...

Exclusiv5 zile ago

Breaking News/Dupa ce a fost bătut cu simț de răspundere, coruptul putinist „Capitan la 15 ani”,  a stabilit un nou record mondial la…fuga

Politist corupt pensionar, fost sef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE si fost sef al Serviciul Județean Anticorupție Prahova a...

Exclusiv6 zile ago

Capii rautatilor sunt in aparatul central iar DOP si comisiile de la IPJ, doar pionii dirijati sa va faca paguba!

Din greseala in greseala, spre victoria ( paguba) finala, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. Sau cum s-au transformat...

Exclusiv7 zile ago

In 2018 și 2019 numărul pensionărilor în Poliție, Jandarmerie, ISU este vădit insignifiant în raport cu creșterile bruște din anii următori, 2020, 2021, 2022, 2023!

Am extins investigațiile vizând dinamica pensionărilor de la Poliția Română, la Jandarmeria Română și Pompieri. Trebuie să mărturisesc întâi că...

Exclusiv7 zile ago

De ce le este rușine unor șefi din Poliția Română să poarte uniforma?

O simplă poză la prima vedere cu o oarecare activitate a Carabinierilor italieni la care sunt prezenți la fața locului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!